Cabaret Literar/ Union, grădina unde se jucau teatru și cuplete politice

0 259

Blocul Union nu este așezat pe locul faimoasei grădini ”Union – Suisse”. Oricum, în acest perimetru se afla strada Câmpineanu și anume extremitatea ei dinspre Teatrul Național. Intrarea în grădina Union se făcea direct din Strada Câmpineanu iar grădina era un spațiu gol, o curte cu doi-trei oțetari, în fundul ei aflându-se o clădire modestă, clubul coloniei elvețiene, dotat cu popicărie și cu o sală de lectură.

În jurul grădinii se găsea un șirag de prăvălii cu mărunțișuri, adică un bazar cu armosferă orientală mereu plină de zgomot și forfotind de gură cască. Grădina era descoperită și bineînțeles în caz de ploaie spectacolele se amânau sau se mutau în sala Walhala din piața Constantin Vodă ceea ce provoca tot felul de nemulțumiri și încurcături. Grădina Union și-a creat faima nostalgic durabilă până în anii 70-80 datorită spectacolelor date aici de trupa artistică a lui I.D.Ionescu începând din vara anului 1875.

O inovație folosită de I.D. Ionescu și menită să atragă public era aceea că plăteau numai…bărbații (câte un leu de persoană) doamnele și domnișoarele având intrarea liberă. Grădina nu era mare astfel încât publicul părea mai tot timpul sufocat, deși stătea la mese. Scena, de mici dimensiuni, aducea aminte de cele ale Commediei del Arte, iar rampa iluminată cu un șir de sfeșnice cu lumânări de spermanțet fumeginde și pâlpâinde făcea destul de dificilă urmărirea spectacolului.

Datorită capetelor de afiș (aici jucau cântăreața italiană Fannely și Aristizza Romanescu), dar mai ales a cupletelor inspirate din evenimentele politico-sociale acute, scrise de Pantazi Ghica, I.D. Ionescu, A. Bucureșteanu și Ion Moșoiu (se spune că și C.A. Rosetti colabora discret la scrierea de texte pentru cuplete).

Union a căpătat în scurtă vreme o notorietate remarcabilă, el fiind în epocă un fel de Hyde – Park restrâns la proporțiile unui intelginet și curajos teatru politic în aer liber. ”O noapte furtunoasă” i-a schimbat acestei simpatice grădini porecla în renume., istoria literară grăbindu-se firesc s-o consemneze ca atare.

Au văzut spectacolele de la Union, Ion Slavici, I.L. Caragiale, Mihai Eminescu, Scipione Bădescu, ba chiar și personalități marcante, care nu-și puteau păstra incognito-ul, cum erau Mihail Kogălniceanu, Vasile Alecsandri și Titu Maiorescu. Alecsandri s-ar fi distrat enorm, recunoscând că I.D.Ionescu era incomparabil ”mai sus” decât Matei Millo.

(Petru Vintilă)

Leave A Reply

Your email address will not be published.