20 septembrie 1974, a fost inaugurat drumul naţional Transfăgărăşan, care cuprinde cel mai lung tunel rutier din România (887 m)

0 223

1997 – Reprezentanţii permanenţi ai Comitetului delegaţiilor din cadrul Consiliului Europei au decis încetarea monitorizării deschise asupra democraţiei locale din România.

1990 – A fost pronunţată sentinţa în procesul lui Nicu Ceauşescu, acesta fiind condamnat la 20 de ani de închisoare.

1990 – Osetia de Sud şi-a declarat independenţa faţă de Georgia.

1986 – A încetat din viaţă lingvistul şi filologul Iorgu Iordan, membru al Academiei Române, întemeietor al Institutului de Filologie Română „Al. Philippide” din Iaşi. A primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea Universităţilor din Berlin, precum şi al universităţilor din Montpellier, Gand şi Roma.

1980 – A început războiul dintre Irak şi Iran, care s-a încheiat în 1988. Irakul a denunţat Acordul de la Alger din 1975, revendicând unele teritorii; în conflictul iraniano-irakian au murit peste un milion de oameni.

1977 – Republica Socialistă Vietnam a fost admisă la Naţiunile Unite.

1974 – A fost inaugurat drumul naţional Transfăgărăşan, care cuprinde cel mai lung tunel rutier din România (887 m), situat la cea mai mare altitudine din ţară – 2.045 m.

Transfăgărășanul (oficial numerotat DN7C) este o cale rutieră de circulație din România, care începe în comuna Bascov, județul Argeș de lângă orașul Pitești, în direcția orașului Curtea de Argeș și se termină la intersecția cu drumul DN1 între Sibiu și Brașov, în apropierea comunei Cârțișoara, cu o lungime de 151 km, traversând pe axa nord-sud Munții Făgăraș. Porțiunea de la barajul Vidraru până la Cârțișoara traversează un teren montan la altitudini mari și a fost construită în perioada 1970–1974, pe o lungime de aproximativ 91 km.

Până la construirea barajului și lacului de acumulare Vidraru, în 1965, de-a lungul căruia DN7C se desfășoară pe aproape 20 km, a existat un drum de pământ și o linie de mocăniță ce lega comuna Căpățâneni de vechiul sat Cumpăna (astăzi acoperit de ape, în apropierea căruia s-a construit actuala cabană Cumpăna).

Drumul Național 7C (DN7C), supranumit Transfăgărășan (de la prefixul „trans-” + Făgăraș) leagă regiunea istorică a Munteniei cu Transilvania, străbătând Munții Făgăraș, cea mai înaltă grupă montană din România, făcând parte din Carpații Meridionali. Este un drum asfaltat, ajungând în apropierea tunelului de lângă Lacul Bâlea la altitudinea de 2042 m. Astfel, Transfăgărășanul se situează pe locul al doilea ca altitudine în clasamentul șoselelor alpine din România, după Transalpina (DN67C) din Munții Parâng, care urcă până la 2145 m.

Transfăgărășanul a fost construit între anii 1970 – 1974, la inițiativa lui Nicolae Ceaușescu. Deși la momentul respectiv România avea deja mai multe treceri ale Carpaților Meridionali moștenite dinainte de perioada comunistă (Șoseaua Alpină Novaci-Săliște ori vechea Șosea Câmpina-Predeal) sau făcute în primii ani ai regimului (drumul Bumbești Jiu-Petroșani), invazia Cehoslovaciei din 1968 de către trupele sovietice și ușurința cu care puteau fi blocate sau atacate trecerile existente între Transilvania și Muntenia (care, cu o singură excepție, urmau cursul unor râuri) determină inițierea de urgență a proiectului “Transfăgărășanului” – un drum strategic care să lege garnizoanele Piteștiului și Sibiului. În notele de fundamentare a proiectului se menționează, totodată, ca motive “deschiderea bazinelor forestiere din masivul Făgăraș, folosirea mai rațională a pășunilor alpine și realizarea unui centru turistic montan în zona Lacului Bâlea”.

S-a lucrat pe toată perioada anului, condițiile fiind îngreunate de faptul că climatul alpin la peste 1.600 de metri altitudine – cu vânturi puternice și viscole abundente, la care s-a adaugat specificul Munților Făgăraș – nu permitea în mod normal decât 4-5 luni de muncă pe an. Drumul s-a realizat cu eforturi materiale considerabile și cu prețul unor vieți de soldați și muncitori care au contribuit la construcția lui, bilanțul oficial fiind de 40 de morți. 

Lucrători de atunci care mai sunt acum în viață avansează astăzi cifre mai mari, care ajung până la câteva sute de vieți omenești pierdute (răspunzând unui interviu, un martor al timpului spunea: “Numai la baraj au murit vreo 400 de băieți”).

Inaugurarea oficială, în prezența lui Nicolae Ceaușescu, a avut loc în data de 20 septembrie 1974, dar lucrările au mai continuat încă câțiva ani, pentru asfaltarea sa și alte activități conexe, fiind finalizate în forma actuală în 1980.

1968 – A avut loc inaugurarea Uzinei de la Pitești, prima uzină de autoturisme din România.

1946 – A apărut, la Bucureşti, săptămânalul politic, social şi cultural „Contemporanul”.

1946 – Oraşul francez Cannes a găzduit prima ediţie a Festivalului internaţional de film. Iniţial, s-a dorit organizarea acestuia în 1939, însă izbucnirea celui de Al Doilea Război Mondial a amânat planurile. Festivalul de la Cannes s-a dorit a fi o alternativă a celui de la Veneţia, pe care liderul fascist Benito Mussolini l-a transformat într-un instrument de propagandă. Oraşul Cannes a fost ales ca loc de desfăşurare atât datorită poziţionării pe coasta Mediteranei, cât şi numeroaselor cazinouri şi localuri aflate în zonă. În 1939, deschiderea festivalului a coincis cu invadarea Poloniei de către trupele naziste, astfel încât autorităţile franceze au luat decizia de a anula manifestarea. După şapte ani a avut loc şi prima ediţie, la care au participat 18 naţiuni. În anii ’50, festivalul era considerat cea mai prestigioasă competiţie de film din lume.

1940 – A început procesul de evacuare a populației din teritoriul cedat Bulgariei (Cadrilaterul), în urma tratatului de la 7 septembrie 1940, proces încheiat la 1 octombrie 1940.

1934 – S-a născut Sophia Loren, actriţă italiancă, născută în Roma, sex simbol al anilor ’50 şi ’60. Pe numele real Sofia Scicolone, vedeta a fost copilul nelegitim al lui Ricardo şi Romilda. Copilăria actriţei nu a fost prea fericită, familia ei fiind una extrem de săracă.
În adolescenţă, trăsăturile fizice deosebite au ajutat-o să devină model. A fost remarcată apoi de regizorul Carlo Ponti, cu care a semnat un contract şi care, ulterior, i-a devenit soţ. S-a impus pe plan internaţional după ce a câştigat, în 1961, un Oscar pentru rolul din „La Ciociara”. A jucat în numeroase producţii, în cele mai multe avându-l ca partener pe Marcello Mastroianni, care era favoritul ei.
Rolurile sale din filme ca „Milionarii”, „Căsătorie în stil italian” ori „Omul de la Mancha” sunt considerate memorabile. În 1979, actriţa şi-a publicat autobiografia – „Sophia Loren: Living and Loving” – scrisă împreună cu A. E. Hotchner. Cartea a fost ecranizată cu titlul „Sophia Loren. Povestea proprie”, cu vedeta în dublu rol: al ei şi al mamei.
De-a lungul carierei sale de aproape 50 de ani, actriţa a jucat în peste 100 de filme. Academia Americană de Film a răsplătit-o cu un premiu Oscar pentru întreaga activitate.

1923 – La Chişinău a avut loc Congresul Partidului Ţărănesc Basarabean (gruparea lui I. Pelivan, care în ianuarie 1923 se pronunţase împotriva fuziunii cu Partidul Naţional-Liberal), în cadrul căruia s-a decis fuzionarea cu Partidul Naţional Român. Preşedinte al Comitetului Executiv al Partidului Naţional Român din Basarabia a fost ales Ion Pelivan, iar preşedinte de onoare Vasile Stroescu. Dar, precum scria ziarul „Dreptatea”, organizaţia naţionalilor din Basarabia „a murit în stare de embrion”.

1923 –S-a înfiinţat, la Bucureşti, Liga sportivă, liga de hipism constituită pentru a apăra adevăraţii susţinători ai sportului hipic de lăcomia organizatorilor de pariuri.

1918 – S-a constituit, la Paris, „Consiliul Naţional al Unităţii Româneşti”, organ reprezentativ al României, care a desfăşurat o intensă activitate în străinătate în favoarea idealurilor de unitate naţională (preşedinte – Take Ionescu; vicepreşedinţi – Vasile Lucaciu, Octavian Goga).

1916 – Armata română din Transilvania a început retragerea general, în cadrul Primului Război Mondial.

1915 – A încetat din viaţă omul de cultură şi teologul Ioan Micu Moldovan, membru al Academiei Române, cel care a desfăşurat o intensă activitate politică şi culturală pentru emanciparea românilor transilvăneni, fiind unul dintre autorii „Delclaraţiei de la Blaj”.

1913 – A avut loc primul meci oficial de rugby din România.

1896 – S-a născut poetul, dramaturgul şi ziaristul român Scarlat Callimachi, descendent din familia de boieri moldoveni Callimachi. A fost redactor al revistei „Punct”.

Scarlat Callimachi a fost descendent al unor vechi răzeşi moldoveni  din neamu­l Calmăş, din zona Câmpulungului. Callimachi numără printre strămoşi câţiva care au jucat un rol im­portant în istoria Moldovei, patru dintre ei ocupând chiar tronul ţării: Grigore, Ioan, Alexandru şi Scarlat, acesta din urmă fiind creatorul Codului Callimachi,tipărit în 1812 şi rămas în vigoare, ca lege fundamentală, până la Unirea Principatelor Române.

Bunicul scriitorului, Theodor, era văr cu Al I. Cuza şi a fost învestit cu diferite demnităţi de către domnitor. Tatăl său, Alexandru, cărturar şi om politic, bun prieten cu Nicolae Iorga, s-a retras la moşia Stânceşti-Botoşani, loc în care şi-a petrecut copilăria şi Callimachi, sub atenta supraveghere a bunicii  sale Zenaida.

Scarlat Calimachi  a devenit membru al Partidului Naţional Ţărănist Democrat, condus de N. Lupu, şi s-a lansat în gazetărie. A fost director al „revistei de artă constructivistă” -„Punct” (1924-1925), în paginile căreia semnau Şt. Roll, F. Brunea-Fox, F. Aderca, Marcel Iancu, I. Vinea şi Ilarie Voronca. Obiectivul declarat al publicaţiei viza găsirea unor forme noi de exprimare artistică şi contestarea literaturii conservator-paseiste. Împreună cu B. Fundoianu, Armând Pascal şi Sandu Elias, Callimachi a întemeiat gruparea de teatru modern „Insula”, printre susţinători numărându-se şi soţia sa, actriţa Dida Solomon.

1893 – A văzut lumina zilei Hans Scharoun, arhitect şi urbanist german, unul dintre cei mai importanţi arhitecţi germani, după cel de–al doilea război mondial, partizan al mişcării de avangardă.

1880 – Buenos Aires a fost declarat capitala Republicii Argentina.

1878 – A fost promulgată Legea privind stabilirea noilor ranguri diplomatice ale reprezentanţilor români în străinătate.

1866 – S-a născut, la Hordou, comitatul Bistrița-Năsăud, azi Coșbuc, marele poet român George Coşbuc, al șaptelea dintre cei 14 copii ai preotului greco-catolic Sebastian Coșbuc și ai Mariei, fiica preotului greco-catolic Avacum din Telciu.

1863 – A decedat Jakob Grimm, filolog şi scriitor german. Jacob şi fratele său Wilhelm sunt cunoscuţi în toată lumea pentru poveştile lor de copii, publicate în două volume apărute pe rând în 1812 şi 1814.

1862 – S-au inaugurat cursurile Şcolii Militare, la Bucureşti. La festivitatea de deschidere, domnitorul Alexandru Ioan Cuza spunea: „Sunt fericit de a prezida, astăzi, inaugurarea unei singure şcoli militare a României, unde întâia oară se găsesc împreună elevi de dincoace şi de dincolo de Milcov”.

1850 – A apărut, la Paris, „România viitoare”, revistă politică sub redacţia unui grup de exilaţi români care, după înăbuşirea Revoluţiei române de la 1848, au fost obligaţi să trăiască în Franţa.

1842 – S-a născut James Dewar, la Kincardine-on-Forth, medic şi chimist scoţian, cel care a descoperit procedeul (pompa de vid) de obţinere a oxigenului lichid în cantităţi industriale. În 1890 a descoperit cordiţa – un exploziv foarte brizant, iar în 1898 a lichefiat şi hidrogenul.

1833 – A încetat din viaţă Alexandru Lambrior, junimist, filolog şi folclorist, întâiul cercetător care a emis ideea întocmirii unei antologii a literaturii populare române.

1792 – A avut loc Bătălia de la Valmy: armata prusacă a generalului Karl Wilhelm Ferdinand de Braunschweig a fost înfrântă de armata franceză. Ca urmare a acestei victorii, la 21 septembrie 1792, va fi proclamată Republica Franceză.

1778 – S-a născut amiralul rus Fadei Belinshauzen (Fabian Gottlieb von Bellingshausen), născut într-o familie baltică germană de pe teritoriul actual al Estoniei. A absolvit la 18 ani Academia Navală la Kronstadt, în apropiere de Sankt Petersburg, după care, în scurt timp, a devenit căpitan. A participat în 1803 la prima expediție rusească în jurul lumii. A comandat a doua epediție rusească în jurul globului,  între anii 1803-1806 . În timpul acestei expediții, Bellingshausen a devenit unul dintre primii trei europeni care a zărit Antarctica.

Bellingshausen a luptat în Războiul Ruso-Turc din anii 1828-1829, unde a fost ridicat la rangul de amiral. Din 1839 a devenit guvernator militar în Kronstadt, unde a și murit, în 1852.

1702 – A fost inaugurat Palatul de la Mogoşoaia, aşa cum stă scris pe pisania din foişorul de pe latura de răsărit a palatului.

1565 – Prima bătălie europeană pe pământ american a avut loc lângă Jacksonville, Florida, şi a pus faţă în faţă forţele militare spaniole conduse de Pedro Menýndez de Avilýs, şi pe cele franceze, aflate sub comanda lui Rený Goulaine de Laudonniere. Trupele franceze au pierdut în confruntare peste 135 de oameni, iar înfrângerea a determinat retragerea spre nord, spre Quebec, a acestora.

1519 – Navigatorul portughez Ferdinand Magellan şi-a început călătoria în jurul lumii; comandând 5 vase cu 270 de oameni la bord, el a plecat din Spania cu gândul de a găsi o altă rută maritimă spre Indonezia.

1459 – A fost consemnată prima menţiune documentară a cetăţii Bucureştilor, într-un hrisov al lui Vlad Ţepeş, domn al Ţării Româneşti.

1444 – Oştile creştine, conduse de Iancu de Hunedoara, au asediat cetatea Varna.

1347 – Prima atestare documentară a orașului Baia Mare, printr-un act emis de cancelaria regelui Ludovic I  al Ungariei.

1187 – Oştile musulmane, comandate de sultanul Saladin, au început asediul Ierusalimului apărat de Cruciaţi.

La 2 octombrie,  Saladin a cucerit  Cetatea Sfântă și a avut loc căderea Regatului Ierusalimului. Aceasta a declanșat a treia cruciadă în scopul recuceririi acestei cetăți de către creștini,  pentru a doua oară.

Saladin ( Salah al Din), (n. 1138 – d. 4 martie 1193),  a fost un musulman kurd,  devenit primul sultan Ayyubid al Egiptului și al Siriei. La apogeul puterii sale a domnit peste Egipt, Siria, Yemen, Irak, Mecca, Hejaz și Diyarbakır.

356 î.Hr. –  S-a născut Alexandru cel Mare, rege al Macedoniei. A urcat pe tron înainte de a împlini 20 de ani. Fiu al lui Filip al II-lea, Alexandru Macedon l-a avut ca îndrumător pe Aristotel. Şi-a câştigat faima în urma victoriilor zdrobitoare împotriva armatelor persane. La numai 33 de ani, acesta şi-a pierdut viaţa la Babilon.

Leave A Reply

Your email address will not be published.