7 octombrie 1952, s-a născut Vladimir Putin, preşedinte al Rusiei şi fost premier

0 198

2001 – Forțele militare americane au declanșat ofensiva asupra guvernului taliban și a teroriștilor din gruparea Al-Qaeda.

Rachetele de croazieră şi bombardierele americane au vizat aeroporturile din Kandahar şi Kabul, precum şi taberele teroriste de antrenament de lângă Jalalabad.

2001 – Şeful comunist al Basarabiei, Vladimir Voronin, a cerut conducerii radioului şi televiziunii moldoveneşti să nu mai folosească pe post denumirea de „română” pentru limba vorbită în Moldova.

1996 – Secretarul perpetuu al Academiei Franceze, Maurice Druon, a fost distins cu titlul de membru de onoare al Academiei Române.

1993 – Mircea Dinescu şi-a dat demisia din funcţia de preşedinte al Uniunii Scriitorilor.

1993 – România a fost primită la Consiliul Europei, în urma solicitării din 21 martie 1990.

1992 – A decedat Tevfik Esenç, ultimul vorbitor al limbii  ubykh.

Ubykh sau Ubyx este o limbă dispărută din grupul limbilor caucaziene  de nord-vest, vorbită de poporul Ubykh (care a trăit de-a lungul coastei de est a Mării Negre, înainte de a migra în masă către Turcia în 1860). Limba Ubykh avea un număr foarte mare de consoane, posibil să fi fost limba cu cele mai multe consoane din lume.

1985 – A fost deturnată, de către membrii organizației „Frontul pentru Eliberarea Palestinei”, nava italiană Achille Lauro, aflată în croazieră pe Marea Mediterană cu peste 400 persoane la bord.

1968 – A murit Emil Petrovici, lingvist român, membru al Academiei Române. A fost principalul autor al „Atlasului lingvistic român”, profesor la Universitatea din Cluj.

1952 – S-a născut Vladimir Putin, preşedinte al Rusiei şi fost premier. În 1975 a absolvit facultatea şi şi-a început cariera în KGB ca ofiţer de informaţii în Germania de Est. A avut o activitate îndelungată în această zonă, unde a rămas până în 1989. După colapsul URSS, s-a retras din KGB cu gradul de colonel şi s-a implicat în politică. Astfel, a ajuns să ocupe diverse funcţii în organsimele de stat. În 1998 a fost cooptat în administraţia prezidenţială a lui Elţîn şi i s-a încredinţat sarcina de a întreţine relaţiile cu guvernele regionale ale Rusiei. Ulterior, a coordonat activitatea fostului KGB, după care, în august 1999, a fost numit prim-ministru. Plecarea lui Boris Elţîn din funcţia de preşedinte i-a permis lui Putin să acceadă în 2000 la cea mai înaltă funcţie în stat.

1952 – Modelul de cod de bare, realizat de Woodland și Silver,  a început să fie folosit ca model general de indentificare a produselor.

1949 – A fost creată Republica Democrată Germană (RDG). La cinci luni după ce Marea Britanie, Statele Unite şi Franţa au înfiinţat Republica Federală Germană (RFG), a fost proclamat ca stat şi RDG-ul, aflat sub ocupaţie sovietică, sub conducerea Partidului Socialsit Unit. În fruntea ţării a fost instalat Wilhelm Pieck, iar premier a fost numit Otto Grotewohl. Astfel s-a produs divizarea Germaniei, ţară a cărei reunificare a avea loc abia peste 40 de ani. Capitala a fost stabilită la Berlin, oraşul fiind şi el împărţit în două printr-un zid.

1939 – A fost asasinat, la Paris, secretarul ambasadei germane, Ernst von Rath, de către un tânăr evreu, se pare o înscenare a Gestapoului. Acesta a fost pretextul pentru „noaptea de cristal” („Kristallnacht”), semnalul pentru aplicarea ţsoluţiei finale”. Astfel , la 9 noiembrie 1938, vitrinele a peste 7500 de magazine evreieşti au fost sparte, sinagogile au fost incendiate, peste 20000 de cetăţeni germani de confesiune mozaică au fost trimişi în lagărele de concentrare de la Dachau, Buchenwald şi Saschsenhausen.

1925 – A fost semnat decretul regal privind noua împărţire administrativă a României în judeţe, plăşi, comune urbane, reşedinţe, comune rurale, municipii şi sate.

1919 – Compania aeriană olandeză KLM a fost fondată, aceasta fiind cea mai veche companie care operează cu numele original.

1913Henry Ford a finalizat procesul de implementare a sistemului de producţie a autovehiculelor pe bandă rulantă. Henry Ford, al cărui Model T era automobilul de cel mai mare succes, a apăsat pe butonul ultimei sale invenţii: linia automată de asamblare. Timpul necesar fabricării unei maşini a scăzut de la 12 ore şi jumătate la 93 de minute, iar preţul de la 850$ în 1908, la doar 44$.

1908 – Creta s-a aliat cu Grecia, revoltându-se împotriva Imperiului Otoman.

1900 – A venit pe lume fruntaşul nazist german Heinrich Himmler. A fost şef al SS, şef al Gestapoului, ministru german de interne între 1943 – 1945 şi organizator al masacrelor evreilor în timpul celui de-al III-lea Reich.

1886 – Spania a abolit sclavia în Cuba.

1885 – S-a născut Niels Bohr, fizician danez de origine evreiască. A avut contribuţii esenţiale la înţelegerea structurii atomice şi a mecanicii cuantice. A fost laureat al premiului Nobel pentru fizică.

1883 – A fost inaugurat Castelul Peleş, reşedinţa de vară a regilor României, construit la dorinţa regelui Carol I (1866 – 1914). Este considerat unul dintre cele mai frumoase castele din România şi din Europa.

1870 – Războiul franco-prusac: Atacul de la Paris: Leon Gambetta a fugit de la Paris într-un balon.

Războiul franco-prusac sau Războiul franco-german, de multe ori numit în Franța Războiul din 1870 (19 iulie 1870 – 10 mai 1871) a fost un conflict dintre Franța și Prusia, care a fost sprijinit de Confederația Germană de Nord și statele sud-germane Baden, Württemberg și Bavaria. Impunătoarea victorie germană a dus la actul final de unificare a Germaniei și la formarea Imperiului German sub Kaiserul Wilhelm I de Prusia. A reprezentat, de asemenea, sfârșitul domniei lui Napoleon al III-lea și a celui de Al doilea Imperiu Francez, care a fost înlocuit de cea de a Treia Republică Franceză. În cadrul reparațiilor de război, Franța a cedat Alsacia-Lorena, provincii pe care Imperiul German le va deține până la sfârșitul Primului Război Mondial.

Telegrama de la Ems a constituit pretextul declanșării războiului franco-prusac din anii 1870-1871. Din cauza nereușitei politicii lui Napoleon al II-lea din ultimii ani, o parte din clasa conducătoare franceză era nemulțumită de politica împăratului. Curentul republican s-a întărit și în fruntea lui a stat strălucitul orator Léon Gambetta.

Napoleon al III-lea a luat o serie de măsuri represive, dar văzând ca acestea nu stăpânesc curentul republican, a găsit soluția nefericită de a se angaja într-un război împotriva Prusiei, cu convingerea că, împiedicând unirea Germaniei sub conducerea Prusiei, pătura conducătoare din Franța se va strânge în jurul lui.

În prima fază, Prusia s-a asigurat de neutralitatea Italiei, Rusiei și Marii Britanii în eventualitatea unui război cu Franța. Escaladarea tensiunilor a culminat cu refuzul Franței de a accepta ca și succesor la tronul vacant al Spaniei a prințului Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen. Franța a trimis un ultimatum lui Wilhelm I al Prusiei, aflat în vacanță, cerând retragerea candidaturii la tronul Spaniei și scuze publice. Aici a intervenit geniul machiavelic al cancelarului Otto von Bismarck. Întâlnirea a fost descrisă în două moduri diferite pentru publicul francez și german. Pentru francezi, în comunicat se dădea de înțeles că ambasadorul francez a fost jignit de Wilhelm I, iar pentru germani era exact contrariul.

1866 – A apărut, la București, periodicul politic și literarDacia Română.

1857 – Mihail Kogălniceanu a prezentat, în Adunarea ad-hoc a Moldovei, proiectul de rezoluţie care cuprindea dorinţele fundamentale ale românilor moldoveni, arătând că „dorinţa cea mai mare, cea mai generală, acea hotărâtă de toate generaţiile trecute, acea care este sufletul generaţiei actuale, acea care, împlinită, va fi fericirea generaţiilor viitoare, este UNIREA PRINCIPATELOR ÎNTR-UN SINGUR STAT, o unire firească, legiuită şi neapărată, pentră ca în Moldova şi Valahia suntem acelaşi popor, omogen, identic, ca nici unul altul, pentru că avem acelaşi început, acelaşi nume, aceeaşi limbă, aceeaşi religie, aceeaşi istorie, aceeaşi civilizaţie, aceeaşi instituţii, aceleaşi legi şi obiceiuri, acelaşi temeiuri şi aceleaşi speranţe, aceleaşi trebuinţe, aceleaşi hotare de păzit, aceleaşi dureri de trecut, acelaşi viitor asigurat şi, în sfârşit, aceeaşi misie de îndeplinitˮ.

Rezoluţia a fost votată cu 81 de voturi pentru şi 2 voturi contra şi cerea autonomia şi neutralitatea celor două Principate, unirea într-un singur stat cu numele de România, prinţ străin dintr-o familie domnitoare europeană, neutralitatea şi inviolabilitatea noului stat, guvern reprezentativ şi constituţional, garantarea colectivă a celor şapte puteri.

1849 – S-a stins din viaţă Edgar Allan Poe, scriitor american, poet, romancier, nuvelist și critic literar, creator al genului de scurte povestiri și precursor al literaturii moderne de ficțiune științifico-fantastică. A dus o viață de boem și a sfârșit tragic în mizerie, opium și alcoolism, dar tocmai din acest infern al existenței sale s-au născut multe dintre creațiile ce aveau să impună literaturii universale norme de evaluare estetică necunoscute până atunci. În cei patruzeci de ani ai unei vieți halucinante, scriitorul a izbutit să publice multe volume de versuri, de proză, estetică și teorie literară, făcând dovada unei forțe de creație extraordinară.

După studii secundare în Liverpool (Anglia) și în Richmond, s-a înscris în 1825 la Universitatea din Virginia, pe care a fost nevoit să o părăsească după un an, lipsit de mijloace materiale și înglodat în datorii, în urma unei vieți extravagante, ceea ce a dus la un conflict cu tatăl său adoptiv. Poe a încercat să facă o carieră militară, dar a fost exclus din academia militară din West Point pentru acte deliberate de indisciplină. În acea perioadă a publicat fără prea mult succes primele sale poezii. În 1833 a înregistrat primul succes cu povestirea „Manuscris găsit într-o sticlă” (A MS. Found in a Bottle), câștigând concursul organizat de revista Saturday Visitor din Baltimore. Apariția nuvelei „Povestea lui Arthur Gordon Pym” (The Narrative of Arthur Gordon Pym) a atras atenția publicului și a criticilor, Poe devenind editor asistent la revista Burton’s Gentlemen’s Magazine, unde a publicat numeroase articole, povestiri și eseuri, aducându-i reputația unui critic competent și sever. În 1839 a apărut în două volume un ciclu de nuvele „Povestiri ale Grotescului și Arabescului” (Tales of the Grotesque and Arabesque), apreciate de public, dar fără succes material.

În ianuarie 1845 a publicat în revista Evening Mirror celebrul său poem „Corbul” (The Raven), care a provocat o adevărată senzație. Îmbolnăvirea și moartea soției sale Virginia în 1847 i-a accentuat însă abuzul de băuturi alcoolice, Poe ducând o existență tot mai dezorganizată, care i-a precipitat ruina fizică și spirituală. Hotărât să se recăsătorească, îmbibat cu opium și alcool, a plecat să-și aducă fosta soacră la nuntă, dar nu a mai ajuns la destinație. După o dispariție de câteva zile, în ziua de 3 octombrie 1849 a fost găsit căzut pe un trotuar în orașul Baltimore, în stare de confuzie mintală. A murit patru zile mai târziu într-un spital din Baltimore, la 7 octombrie 1849, cauza morții a fost rabia (turbare).

1837– A avut loc înlocuirea prevederilor Regulamentului organic de către curţile suzerane şi protectoare a domnului Munteniei, Alexandru Ghica, învinuit căr a fi călcat prevederile Regulamentului organic.

1769 – James Cook a descoperit Noua Zeelandă.

1763 – Regele George al III-lea al Marii Britanii a emis o proclamație regală prin care, în teritoriile de la nordul și vestul munților Allegani, era intrezisă colonizarea. Documentul se dorea a fi un pas spre stabilizarea relațiilor dintre englezi și indienii din această parte a Americii de Nord, după terminarea Războiului de șapte ani.

1698 – Sinodul de la Alba Iulia a decis unirea Mitropoliei ortodoxe de Alba Iulia cu Biserica Romei.

1571 – Flota unită a Spaniei, Maltei, Veneției, Genovei și Ducatului de Savoia, organizată de Papa Pius al IV–lea, a zdrobit flota turcă în bătălia de la Lepanto.

Bătălia de la Lepanto a avut loc la 7 octombrie 1571. O flotă a Ligii Sfinte, o coaliție de state maritime catolice, a învins decisiv principala flotă a Imperiului Otoman.

Bătălia care a durat cinci ore s-a dat la marginea nordică a Golfului Patras, în largul coastelor Greciei de vest actuale, de unde forțele otomane navigau spre vest din baza lor navală de la Lepanto. Acolo, otomanii au întâlnit forțele Ligii Sfinte, ce veneau de la Messina. Victoria Ligii Sfinte a prevenit transformarea Mării Mediterane într-un canal de circulație al forțelor musulmane, a protejat Italia de o mare invazie otomană și i-a împiedicat pe otomani să înainteze mai departe în flancul sudic al Europei. Lepanto a fost ultima mare bătălie navală dusă aproape în întregime de galere cu vâsle.

Leave A Reply

Your email address will not be published.