10 octombrie 1857, începe construcția clădirii Universității din București

0 193

1992 – A fost constituită Liga Profesionistă din Divizia Naţională de Fotbal.

1989 – Dan Petrescu a contactat postul de radio „Europa Liberă”, căruia i–a oferit un interviu ad–hoc despre situaţia dezastruoasă din România. Dan Petrescu şi Liviu Cangeopol scriseseră o carte intitulată „Ce–ar mai fi de spus”, virulentă critică a regimului comunisto–ceauşist.

1986 – Un cutremur de 7,5 pe scara Richter a lovit San Salvador, El Salvador, omorând în jur de 1 500 de oameni.

1973 – Vicepreşedintele american Spiro Agnew a demisionat din funcţie după ce a fost implicat într-un scandal financiar, fiind acuzat de evaziune fiscală.

A fost al doilea vicepreşedinte SUA care a renunţat la post, însă primul care a fost forţat de împrejurări să plece din post. A făcut echipă cu preşedintele Richard Nixon. Născut într-o familie de imigranţi greci, Spiro Agnew, pe numele de naştere Anagnostopoulos, a fost un personaj politic controversat. Cariera sa politică a fost curmată brusc în urma punerii sale sub acuzare pentru evaziune fiscală şi deturnare de fonduri în perioada cât a fost guvernator al statului Maryland. Vicepreşedintele a declarat că este nevinovat, însă a fost nevoit să demisioneze. Pe locul lăsat vacant a fost numit Gerald Ford.

1967 – A intrat în vigoare Tratatul privind utilizarea paşnică a spaţiului cosmic pentru următorii 60 de ani, semnat de către URSS, SUA şi Marea Britanie la 27 ianuarie 1967.

1967 – S-a născut, la Târgovişte, cântăreaţa Laura Stoica. În perioada 1987-1991 a participat la toate concursurile muzicale organizate în România pentru tinerele talente, reuşind foarte repede să intre în preferinţele publicului.

A decedat în urma unui accident de circulaţie alături de viitorul ei soţ, bateristul Cristi Mărgescu, în data de 9 martie 2006, pe când se întorcea de la un concert susţinut la Urziceni. Printre piesele care au consacrat-o se numără: „Un actor grăbit”, „Focul”, „Nici o stea”, „S-a schimbat”, „Dă, Doamne, cântec”, „Vino”.

1964 – La cea de–a XVIII–a ediţie a Jocurilor Olimpice de Vară de la Tokio, Iolanda Balaş şi Mihaela Peneş au cucerit medaliile de aur. În total, România a obţinut 11 medalii (2 aur, 4 argint, 5 bronz).

1963 – A murit cântăreaţa franceză Édith Piaf.

Cu ocazia debututlui, şi-a luat pseudonimul „Piaf” (în argot-ul parizian = vrabie), renunţând la numele adevărat: Édith Giovanna Gassion. Primul său mare succes datează din ianuarie 1937, când a obținut un angajament la teatrul „ABC” din Paris cu numele artistic de Édith Piaf, iar impresarul Raymond Asso i-a înregistrat discul cu Mon légionnaire.

1957 – Preşedintele american Dwight D. Eisenhower a fost nevoit să îşi ceară scuze public ministrului de Finanţe din Ghana, Komla Agbeli Gbdemah, după ce demnitarului african i s-a interzis să intre într-un restaurant din cauza că era de culoare.

1946 – Conferinţa de Pace de la Paris a aprobat proiectul de Tratat de Pace cu România.

1933 – Compania Procter&Gamble a lansat pe piaţă primul detergent de uz casnic, „Dreft”, care conţinea surfactanţi sintetici.

1931 – S-a constituit Federaţia Română de Handbal.

1930 – A demisionat guvernul naţional-ţărănesc, prezidat de Iuliu Maniu, din România. S-a format un guvern naţional-ţărănesc în frunte cu G.G.Mironescu.

1926 – A avut loc congresul extraordinar al Partidului Naţional Ţărănesc din România, la care s-a ratificat fuziunea realizată între Partidul Naţional Român şi o parte însemnată a Partidului Ţărănesc. Cu acest prilej s-a adoptat programul de guvernare al noului partid, care îmbina doctrinele celor două partide componente: „ţărănistă” şi „naţională”.

1923 – A avut loc Conferinţa internaţională a reprezentanţilor organizaţiilor ţărăneşti de la Moscova, prin care s-a constituit Internaţionala Ţărănească (a activat ulterior până în 1933).

1921 – A venit pe lume Dan Cernovodeanu, istoric, heraldist, stabilit la Paris în 1978; a avut o însemnată contribuţie în cunoaşterea istoriei Tricolorului naţional, a stemelor provinciilor româneşti, a diferitelor emisii monetare de pe teritoriul ţării noastre.

1920 – În urma plebiscitului din Carinthia, cea mai mare parte a acestei regiuni  a rămas în componenţa Austriei.

Plebiscitul a stabilit graniţa dintre Austria şi Regatul sârbilor, croaţilor şi slovenilor.

În Tratatul de la Saint-Germain din1919, un teritoriu de 331 km2 din Carinthia de sud, împreună cu oraşul Dravograd, au fost ataşate la Regatul sârbilor, croaţilor şi slovenilor (cunoscut mai târziu ca Regatul Iugoslaviei ).

 Aceste zone sunt astăzi parte a Republicii  Slovenia. O altă regiune din Carinthia, Kanaltal (în italiană: „Val Canale”), cu oraşul de graniţă din Tarvisio (germană : „Tarvis” ) şi locul sfânt de pelerinaj din Maria Luschari (cu o suprafaţă de 445 km²), a fost cedată  Italiei şi inclusă în provincia Udine.

Frontiera a rămas neschimbată după al Doilea Război Mondial, deşi la sfârşitul războiului, trupele iugoslave au ocupat pentru scurt timp zona, inclusiv capitala Klagenfurt. După dezintegrarea Iugoslaviei, frontiera a separat Austria şi Slovenia.

1916 – A avut loc prima bătălie de la Târgu Jiu. Trupele române, comandate de generalul Ion Dragalina, au respins o puternică ofensivă inamică. S-a remarcat prin vitejia sa Ecaterina Teodoroiu, „eroina de la Jiu”.

1914 – S-a născut Constantin Săvulescu, subinginer proiectant la Uzinele Malaxa, cu o experienţă de 9 ani la Centrul de cercetare şi producţie de aparatură ştiinţifică al Academiei Române. Săvulescu a participat, în 1945, la conceperea şi producerea prototipului unui automobil popular, de concepţie românească; numele maşinii urma să fie „Malaxa”.

1913 – A fost deschis Canalul Panama.

1903 – Emmeline Pankhurst a format un grup de acţiune pentru dreptul la vot al femeilor – Women’s Social and Political Union (WSPU).

1903 – Compania Bayer a pus în vânzare aspirina. Noul medicament a fost obţinut de un chimist bavarez, Felix Hoffman, pentru a ameliora reumatismul tatălui său. Aspirina a fost derivată la început din acidul salicilic, un extract din coaja de salcie, dar în 1899, Bayer a realizat un procedeu de a–l obţine prin sinteză.

1901 – S-a făcut primul traseu parcurs în circuit, în apropierea Parisului, pe dirijabilul construit de inginerul şi inventatorul brazilian Alberto Santo Dumont.

1886 – Pierre Lorillard IV a fost primul bărbat care a îmbrăcat smoking-ul, la o recepţie la New York.

1865 – Bila de biliard a fost patentată de către John Hyatts.

1865 – O companie americană a oferit 10 000 USD pentru inventarea unei bile de biliard care să fie la fel de rezistentă ca fildeşul şi să coste mult mai puţin. John Wesley Hyatt a reuşit să facă această bilă, pe care a  brevetat-o şi-a obţinut premiul. Această cercetare a dus la inventarea celuloidului.

1859 – S-a născut, la Vaida-Recea, Comitatul Făgăraș din fosta Austro-Ungaria, (azi Recea, județul Brașov), Ioan Boeriu, baron, feldmareșal în armata imperială austro-ungară.

A fost ridicat la rangul de baron, decorat pe 17 august 1918 cu „Ordinul Maria Terezia” în grad de cavaler și numit feldmareșal, pentru cucerirea satului Polichna în ziua de 23 august 1914, acţiune care a creat premiza victoriei austriece în bătălia de la Krasnik. A fost înnobilat primind titlul Boeriu de Polichna, după numele amplasamentului pe care l-a cucerit. În 1915 a fost grav rănit, rămânând infirm. A activat în continuare ca expert militar în Ministerul Cezaro-Crăiesc de Război. Totodată, a fost președintele Consiliului de Onoare din Ministerul Cezaro-Crăiesc de Război.

1857 A început construcţia clădirii actualei Universităţi din Bucureşti, situată în Piaţa Universităţii, conform planurilor arhitectului Alexandru Orăscu. În amintirea acestui eveniment important a fost pecetluită o medalie. Aceasta poate fi văzută astăzi în colecţia numismatică a Academiei Române. Clădirea a fost ridicată în urma unei competiţii, în timpul căreia au fost analizate mai multe oferte. Câştigătorul acestei competiţii a adus 70 de constructori austrieci. Piatra şi marmura au fost aduse peste Dunăre de la Pesta (regiune a capitalei Ungariei de azi – Budapesta) la Giurgiu, iar apoi cu trăsurile la Bucureşti, deoarece calea ferată dinspre Bucureşti spre Giurgiu (port la Dunăre) a fost construită abia în 1869. Din cauza lipsei de resurse financiare, clădirea a fost inaugurată după doisprezece ani, în anul 1869. Clădirea de atunci avea două etaje şi era constituită numai din aripa care se întinde până pe Bulevardul Carol. Faţada avea un peristil cu stâlpi în stil ionic şi reliefuri realizate de Karl Storck. Din nefericire, în timpul bombardamentelor aeriene din 1944, lucrările lui Karl Storck au fost distruse. La început, edificiul găzduia şi alte instituţii, cum ar fi Senatul, Academia Română, Biblioteca Centrală, Muzeul Istoric, Şcoala de Arte.

Celelalte aripi ale Universităţii au fost construite sub coordonarea lui Nicolae Ghica-Budeşti între anii 1912 – 1926. Între secolul al 17 -lea şi prima decadă a secolului al 19-lea, chiar pe locul unde esta astăzi Piaţa Universităţii, se aflau clădirile şi grădina mănăstirii Sfântul Sava. Acolo a funcţionat  Şcoala înaltei Societăţi, care a devenit în 1709 Academia Domnească, întemeiată de Constantin Brâncuşi. Aceasta era un centru cultural renumit în Sud-Estul Europei. La începutul secolului al 19-lea, după 1817, Mănăstirea Sfântul Sava a găzduit Colegiul Sf. Sava, prima facultate cu predare în limba română. Predarea în limba franceză a durat pentru scurt timp, dar Revoluţia din 1848 a reintrodus limba română. Deoarece în vremea aceea nu exista o distincţie clară între şcoala secundară (liceu) şi facultate, acest colegiu reprezenta ambele niveluri.

Universitatea a fost întemeiată ca şcoală superioară în anul 1864, la patru ani după întemeierea Universităţii Iaşi, prima universitate română modernă. În 1864 aceasta includea facultăţile de Drept, Ştiinţe, Litere şi Filozofie. Primul doctorat a fost acordat în 1873 de către Facultatea de Farmacie. Universitatea a cunoscut  epoca de aur între cele două războaie mondiale. Atunci s-a dezvoltat datorită înaltei pregătiri a profesorilor şi numărului de studenţi (15.700), fiind una dintre cele mai mari universităţi, alături de Universitatea Columbia din New York, Universitatea din Paris, Universitatea din Londra şi Universitatea New York.

În anul 1945, această perioadă remarcabilă a luat sfârşit, deoarece unii dintre cei mai buni profesori au fost destituiţi, iar alţii au fost închişi pentru că s-au opus, într-un fel sau altul, regimului comunist. După câţiva ani, unii profesori s-au întors, dar atmosfera nu a mai fost aceea a libertăţii de a gândi şi a competiţiei deschise. După 1990, s-au făcut progrese semnificative în domeniul predării, iar numărul studenţilor a creşcut. Astăzi, universitatea are aproximativ 20.000 de studenţi şi paisprezece facultăţi.

1846 – Triton, satelit al planetei Neptun, a fost descoperit de William Lassell.

1846 – A văzut lumina zilei Dimitrie Brândza, medic şi naturalist, vicepreşedinte al Academiei Române (1894-1895); a contribuit la crearea terminologiei botanice românesti. În 1884 a pus bazele Grădinii Botanice, iar în 1891 ale Institutului de Botanică din Bucureşti („Flora Dobrogei”, „Despre vegetaţia României şi exploatatorii ei”).

1845 – În SUA a fost înfiinţată prima şcoală navală, ulterior aceasta devenind Academie Navală.

1837 – Filozoful socialist francez Charles Fourier, critic al societăţii capitaliste şi cel care a lansat ideea „falansterului”, a încetat din viaţă la 65 de ani.

1831 – A venit pe lume Giuseppe Verdi, compozitor italian, unul dintre cei mai proeminenţi reprezentanţi ai teatrului liric. S-a născut în Roncole, iar în copilărie a învăţat să cânte la diverse instrumente. La şapte ani a devenit organist în biserica de la San Michele Arcangelo. A fost respins la examenul de intrare la Conservatorul din Milano, unul dintre profesori sfătuindu-l să se orienteze spre altceva. Cu toate acestea, el a perseverat şi a început să studieze compoziţia cu Vincenzo Lavigna, maestru la Opera Scala. În 1836, Verdi a fost numit să conducă filarmonica din Busseto. A scris aproape 30 de opere, printre care celebrele „Aida”, „Nabucodonosor”, „Traviata”, „Othello”, precum şi lucrări vocal-simfonice.

1780 – Un puternic uragan a devastat Caraibe şi a ucis în jur de 30.000 de persoane.

1731 – A venit pe lume Henry Cavendish, fizician şi chimist, cel care a descoperit hidrogenului, a anticipat legea lui Culon despre interacţiunea sarcinilor electrice.

732 – A avut loc Bătălia de la Poitiers (Franţa): Armata  francilor i-a înfrânt pe musulmani, oprind înaintarea acestora în Europa de Vest. În timpul bătăliei a fost ucis Abdul Rahman Al Ghafiqi, califul arab al Cordobei.

Acest conflict militar a marcat stoparea invaziei arabe în Europa. Până în 732, arabii reuşiseră să cucerească Nordul Africii şi Spania, aceştia fiind chemaţi de guvernatorul bizantin al Ceutei împotriva regelui vizigot Agila. Odată cucerită, Spania a fost integrată califatului arab. Abd al-Rahman, guvernatorul arab al Spaniei, a întreprins în 732 o serie de incursiuni de jaf şi cucerire în sudul Franţei, dincolo de Munţii Pirinei. În momentul atacarii oraşului Poitiers, în ajutorul locuitorilor a venit armata franceză, condusă de regele Carol Martel.

680 – A avut loc Bătălia de la Karbala: Hussain bin Ali, nepotul Profetului Muhammad, a fost decapitat la ordinul califului Yazid. Această tragedie a fost comemorată de către musulmani în timpul ceremoniilor Aashurah.

Bătălia de la Karbala a avut loc pe Muharram 10, în anul 61 din calendarul islamic  (10 octombrie 680), în Karbala, localitate dîn  Irakul de azi. A fost o luptă inegală între un mic grup de susţinători şi rude ale nepotului profetului Muhammad, Husain ibn Ali, şi un detaşament numeros aparţinând  califului  Yazid I, Umayyad. Husain şi toţi susţinătorii lui au fost ucisi, inclusiv fiul lui Husain, iar femeile şi copii au fost luaţi ca prizonieri.  Aceşti morţi sunt consideraţi  martiri.

Leave A Reply

Your email address will not be published.