21 octombrie 1945, a venit pe lume Nikita Mihalkov, actor si regizor, una dintre cele mai puternice personalităţi artistice ale cinematografului rus

0 272

2003 – Şi-a început activitatea Institutul pentru Memoria Exilului Românesc, instituţie nouă care se ocupă de culegerea şi publicarea documentelor referitoare la exilul românesc din perioada 1940-1989.

1999Peste cinci sute de delegaţi, liceeni şi elevi, de pe cinci continente, s-au adunat, la Paris, pentru a constitui primul Parlament mondial al copiilor, al cărui prim document adoptat a fost „Manifestul tineretului pentru secolul XXI”.

1997 – CEC s-a transformat într–o bancă de stat, lărgindu–şi obiectul de activitate (acordă credite şi agenţilor economici mici şi mijlocii, precum şi statului şi administraţiei publice locale şi centrale).

1993 – A avut loc reuniunea NATO de la Travemunde, în Germania. Secretarul de Stat american al Apărării, Les Aspin, a lansat propunerea realizării unui „parteneriat pentru pace” între NATO şi ţările din Europa Centrală şi de Est.

1980 – A decedat Pamfil Şeicaru, ziaris si scriitor, director, alături de Cezar Petrescu, al ziarului Bucovina (Cernăuţi) şi Ora.

În 1928 a înființat ziarul Curentul cu orientare de dreapta și, uneori, de extremă dreaptă, pe care l-a condus până la plecarea sa din țară în 1944.

În 1939 a fost singurul ziarist român care a afirmat că așa-zisele garanții militare oferite de Marea Britanie și Franța pentru integritatea frontierelor României nu valorau nimic. În fața pericolului nazist, „Anglia trebuie să se pregătească pentru propria apărare și abia după asta să garanteze și frontierele altor țări”. Într-un articol publicat la 15 aprilie 1939 a intuit inevitabila sacrificare de către marile puteri a țărilor mici și mijlocii din Europa acelui timp.

În august 1944 a părăsit țara cu ideea de a publica un ziar ce ar fi trebuit să susțină cauza României după încetarea războiului. A petrecut 30 de ani în Spania, unde, la Madrid, a publicat o ediție trimestrială a ziarului Curentul și, pentru câtva timp, publicația Liberty and Justice. Ultimii ani i-a petrecut în Germania, stabilindu-se la Dachau (Bavaria). La moartea sa, în octombrie 1980, Primul Ministru al Bavariei, Franz Josef Straus, l-a omagiat într-un mesaj, descriindu-l drept „un patriot român și eminent ziarist… Moștenirea pe care a lăsat-o compatrioților săi este lupta pentru dreptate, omenie și pace”.

În 1945 a fost comdamnat la moarte în contumacie de comuniști. În 1966, Ceaușescu l-a grațiat în urma unei ample acțiuni a Securității, după care a fost ajutat financiar să publice articole și cărți favorabile politicii de independență față de Moscova a lui Nicolae Ceaușescu.

1960 – Primul submarin nuclear britanic, HMS Dreadnought, a fost lansat de regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii.

1959 – La New York s-a deschis Muzeul Guggenheim, conceput de Frank Lloyd Wright.

Muzeul Solomon R. Guggenheim, unul dintre cele mai cunoscute din lume, s-a deschis pe 21 octombrie 1959, clădire surprinzător de modernistă, departe de imaginea tradiţională a unui muzeu. Cu cele patru niveluri, Muzeul Guggenheim era din start destinat prezentării celor mai bune lucrări de artă contemporană, iar Wright a reuşit să realizeze o clădire având în centru o rampă în spirală, care ajunge la înălţimea de 400 de metri, terminându-se printr-un dom de sticlă uriaş, care asigură iluminarea naturală necesară. Wright a murit cu doar şase luni înainte de deschiderea oficială a muzeului.

Povestea Muzeului Guggenheim începe însă în jurul anului 1940, când filantropul Solomon R. Guggenheim şi-a pus problema deschiderii unui muzeu al artei contemporane. În lipsa unui spaţiu potrivit, la început sediul Muzeului Guggenheim era un fost salon de prezentare de maşini, pe East 54th Street din New York. Un început modest, sub numele de „Muzeul Picturii Non-Obiective”, dedicat însă formelor şi curentelor pe atunci radicale ale unor artişti ca Paul Klee, Piet Mondrain, Vasily Kandinsky.

Primul sediu adevărat al Muzeului Guggenheim va fi creat de Frank Lloyd Wright, un arhitect cunoscut pentru ideile sale nonconformiste, care a părut omul ideal pentru acest proiect. Spre deosebire de constructorii tradiţionalişti, Wright a dorit pentru Muzeul Guggenheim o clădire care nu încălca doar normele arhitecturale din Manhattan, dar trecea dincolo de imaginea clasică a unui muzeu, reuşind să înlăture toate regulile vechi. Proiectul a fost urmărit de presă pas cu pas, iar pe 21 octombrie 1959, la inaugurare, interesul a fost cu mult peste aşteptări. Astăzi, clădirea Muzeului Guggenheim este considerată una dintre cele mai importante creaţii arhitecturale postbelice.

1956 – Wladislaw Gomulka, recent eliberat din închisoare şi reabilitat, a devenit prim secretar al Partidului Muncii din Polonia. Primul său discurs, în care se pronunţa pentru abandonarea colectivizării agriculturii şi întărirea rolului parlamentului, anunţa schimbări importante. În acelaşi timp, ministrul Apărării, mareşalul sovietic Konstantin Rokosovski, prin intermediul căruia Moscova şi-a asigurat controlul asupra guvernului polonez, nu a mai fost ales în Comitetul Central. Câteva zile, la Varşovia a domnit teama de o intervenţie armată a URSS. Dar pe 23 octombrie, Hrusciov a dat undă verde noului curs politic de la Varşovia. Rokosovski s-a retras de la Ministerul Apărării, iar pe 28 octombrie, cardinalul Stefan Wyszynski a fost eliberat din închisoare, devenind şeful Bisericii catolice din Polonia.

1949 – A avut loc înfiinţarea Uniunii Compozitorilor din România.

1945 – A venit pe lume Nikita Mihalkov (FOTO, in centru), actor si regizor, una dintre cele mai puternice personalităţi artistice ale cinematografului rus. Pentru filmul „Soare înşelător”, în 1994 a primit Marele premiu al juriului de la Cannes şi Oscarul pentru film străin.

1944 – A avut loc primul atac japonez sinucigaş kamikaze: un avion japonez care transporta 200 kg de bombe a atacat nava de război HMAS  Australia, în timpul Bătăliei de la Leyte Gulf în Oceanul Pacific.

1940 – A început Proiectul Manhattan, care avea ca obiectiv bomba atomică americană.

Proiectul Manhattan a fost proiectul de dezvoltare a primei arme nucleare (bomba atomică) în timpul Celui de-Al Doilea Război Mondial de către Statele Unite ale Americii, Regatul Unit și Canada. Ceea ce a fost denumit oficial Districtul Ingineresc Manhattan, se referă anume la perioada 1941–1946, când proiectul s-a aflat sub controlul Corpului de Geniu al Armatei SUA, sub adminstrația Generalului Leslie R. Groves. Cercetarea științifică a fost condusă de fizicianul american J. Robert Oppenheimer.

Proiectul a avut succes în dezvoltarea și detonarea a trei arme nucleare în 1945: o detonare de test a unei bombe cu implozie cu plutoniu pe 16 iulie (testul Trinity) lângă Alamogordo, New Mexico; o bombă cu uraniu îmbogățit denumită „Little Boy” pe 6 august deasupra orașului Hiroshima, Japonia; și o a doua bombă cu plutoniu, denumită „Fat Man” pe 9 august deasupra orașului Nagasaki, Japonia.

Rădăcinile proiectului s-au aflat în temerile oamenilor de știință ai anilor 1930 că Germania Nazistă investiga ea însăși posibilitatea producerii armelor nucleare. Născut dintr-un mic program de cercetare în 1939, Proiectul Manhattan a ajuns să angreneze peste 130 000 de oameni și să coste aproape 2 miliarde de dolari (23 miliarde la nivelul din 2007 al dolarului). A avut ca rezultat crearea multor puncte de producție și cercetare care au operat în secret.

Cele trei centre primare de cercetare și producție ale proiectului au fost centrul de producție al plutoniului aflat la Hanford Site, centrele de îmbogățire a uraniului de la Oak Ridge, Tennessee, precum și laboratorul de proiectare și cercetare a armelor, cunoscut astăzi ca Laboratorul Național Los Alamos. Cercetări s-au desfășurat și în peste treizeci de alte locații din Statele Unite, Canada, și Regatul Unit. Districtul Ingineresc Manhattan a controlat producția de arme din SUA până la formarea Comisiei de Energie Atomică în ianuarie 1947.

1925 – S-a născut Virginia Zeani, soprană româncă, cântăreață de operă, una din cele mai prestigioase soprane lirice din anii ’50 și ’60 ai secolului trecut. A fost timp de 25 de ani prima donna assoluta a teatrului de Operă din Roma, unde a cântat  împreună cu cei mai renumiți tenori, de la Beniamino Gigli și Ferruccio Tagliavini până la Luciano Pavarotti și Plácido Domingo.

Virginia Zeani a înregistrat pe discuri mai multe albume selective și versiuni complete ale operelor La Traviata de Verdi și Tosca de Puccini. Multe din performanțele sale au rămas gravate pe Legendary Recordings. Virginia Zeani este din 1991 profesoară de canto (Distinguished Professor) la Indiana University,  School of Music, din Bloomington, Indiana. Una din cele mai bune eleve ale ei este soprana Angela Brown, care, în anul 2004,  a debutat cu mult succes pe scena Operei Metropolitan din New York  în rolul titular din opera Aida de Verdi. Este Doctor Honoris Causa al Universității Naționale de Muzică București.

1920  – A avut loc arestarea majorităţii membrilor Consiliului General al Partidului Socialist şi Sindicatelor. S-a constituit Comitetul Executiv propriu al Partidului Socialist şi o comisie generală proprie a sindicatelor care a purtat tratative cu guvernul pentru reluarea lucrului; acestea au dat circulare către organizaţiile pentru încheierea grevei la 28 octombrie.

1918 – Dactilografa Margaret Owen a atins viteza de 170 de cuvinte pe minut, record care nu a fost depăşit până în prezent.

1915 – Compania americană de telefonie şi telegrafie a realizat prima convorbire directă transatlantică din Arlington (Virginia), cu destinaţia Paris, transmis prin sistemul de radio-telefonie.

1909 – A avut loc primul zbor individual al unei femei, realizat de franţuzoaica Ellise Dairoche.

1891 – S-a născut Perpessicius (Dimitrie S. Panaitescu), poet, critic şi istoric literar, autor al monumentalei ediţii critice din opera lui Mihai Eminescu, membru al Academiei Române.

Metamorfoza onomastică a criticului e de-a dreptul urmuziană, oscilând între tragic şi derizoriu: Dimitrie Panaiot, Dumitru Panaitescu, apoi, sub oblăduirea lui Galaction şi Arghezi, Perpessicius, în şcoală Mitiş, în scrisori Mitică, în proiecţiile de roman autobiografic Mototolea sau Pentapolin; la o extremitate blândul Mitiş, mototolul, la cealaltă Perpessicius, nume straniu, grav, pe care Mircea Vulcănescu îl explica de la „încercatul”. Pe lângă civilul literat, în anii interbelici, tânărul avea şi faimă de erou de război: rănit de un glonte, a fost operat la braţul drept (rezecţia cotului) şi a reînvăţat să scrie cu mâna stângă, de unde caligrafia lui specială şi înclinată spre stânga.

1879 – Thomas Alva Edison a demonstrat cu succes obţinerea primului bec electric durabil şi practic din punct de vedere comercial, la laboratorul lui din Menlo Park, New Jersey.

1858 – La Paris s-a dansat pentru prima dată celebrul Can–Can.

1854 – Florence Nightingale a călătorit cu 38 surori medicale spre Scutari, peninsula Crimeea, ca să îngrijească soldaţii din Războiul Crimeii.

1846 – S-a născut prozatorul italian Edmondo de Amicis, cunoscut pentru scrierile „Cuore” şi „Romanul unui învăţător”.

A publicat de-a lungul vieţii cărţi de călătorii şi povestiri pentru copii, scheciuri din viaţa militară şi poezii, dar este cunoscut pentru cea mai importantă lucrare a sa, „Cuore – inimă de copil” (1886), „o poveste sentimentală pentru copii scrisă sub forma unui jurnal al unui şcolar”. Cartea a fost tradusă în peste 25 de limbi, fiind cunoscută aproape peste tot în lume.

1805 – A avut loc celebra bătălie navală de la Trafalgar, flota engleză condusă de amiralul Nelson zdrobind armatele franco-spaniole comandate de amiralul Villeneuve. Desfăşurată în sudul coastelor iberice, lupta a rămas în istorie drept cea mai strălucită victorie britanică împotriva Franţei, la acea vreme aflată sub conducerea lui Napoleon. Amiralul britanic, aflat la bordul „Victory”, şi-a împărţit în două cele 27 de vase de război. În cinci ore de luptă, englezii au reuşit să distrugă 19 dintre vasele inamice, fără ca ei să piardă vreo navă, însă au înregistrat în jur de 1.500 de victime printre marinari. Nelson a fost rănit de un puşcaş francez şi a murit cu 30 de minute înainte de finalul bătăliei. Informat în legatură cu victoria iminentă a britanicilor, amiralul a rostit: „Acum sunt mulţumit. Multumesc Domnului, am reuşit să îmi fac datoria”. Victoria de la Trafalgar l-a împiedicat pe Napoleon să invadeze Anglia, ceea ce l-a transformat pe Nelson într-un erou naţional. Amiralul a avut parte de funeralii impresionante, el fiind îngropat cu toate onorurile în Catedrala St. Paul din Londra. Un monument a fost ridicat în cinstea lui în Piaţa Trafalgar din capitala Angliei.

1680 – Comedia franceză a fost fondată prin hotărârea lui Louis XIV-lea privind fuzionarea a două trupe pariziene ale vremii.

1520 – Ferdinand Magellan a descoperit strâmtoarea care-i va purta numele.

1520 – Exploratorul João Alvares Fagundes  a descoperit insulele Saint-Pierre şi Miquelon , pe care le-a numit  „Insulele celor 11.000 de fecioare”.

Leave A Reply

Your email address will not be published.