30 octombrie 1858, s-a născut Duiliu Zamfirescu, unul dintre fondatorii romanului românesc

0 274

2000 – A fost inaugurată Academia Română de Aviaţie, de către ministrul transporturilor la acea dată –  Anca Boagiu şi primarul general al Capitalei – Traian Băsescu.

1998 – Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii a inaugurat primul obiectiv public purtând numele prinţesei Diana, la un an după moartea tragică a fostei sale nurori, „Spitalul Diana”, destinat copiilor bolnavi din Birmingham.

1995 – La referendumul din Quebec, 50,6% dintre cei consultaţi s-au pronunţat împotriva independenţei provinciei Canada şi 49,4% pentru independenţă.

1994 – A avut loc, la Casa Radio, prima ediţie a Târgului Gaudeamus – Carte de învăţătură, cel dintâi târg specializat pe carte educaţională din România; organizatori: Societatea Română de Radiodifuziune, iniţiatorul şi organizatorul principal al manifestării, Societatea Euromedia (între anii 1994 şi 1997) şi editurile All (între anii 1994 şi 2000); din 1998 printre organizatori se numără şi Romexpo S.A.; în anul 2000 Caravana Gaudeamus a debutat la Cluj-Napoca; s-au adăugat în 2002 – Craiova, în 2003 – Târgu Mureş, în 2007 – Sibiu; începând cu anul 2009 Caravana cuprinde patru târguri organizate la Craiova, Cluj-Napoca, Timişoara şi Constanţa-Mamaia). Din 2001, Târgul Gaudeamus a devenit internaţional.

1993 – Martin Fettman, primul veterinar care a ieşit în spaţiu, a efectuat prima disecţie în spaţiul extraatmosferic, la bordul navetei Columbia.

1992 – A avut loc reabilitarea astronomului şi matematicianului italian Galileo Galilei. Papa Ioan Paul al II-lea a declarat că a fost o greşeală condamnarea lui Galilei, cauzată de o „tragică neînţelegere reciprocă” .

1984 – A fost descoperit cadavrul preotului polonez Jerzy Popieluszko, răpit şi ucis de agenţi ai securităţii comuniste poloneze.

Părintele Jerzy Popieluszko, un vehement acuzator al regimului comunist, de 37 de ani, fusese răpit la 19 octombrie de o echipă de trei agenţi ai poliţiei secrete, condusă de un căpitan din Ministerul de Interne. În urma valului uriaş de proteste înregistrat în Polonia şi în întreaga lume, aceştia au fost arestaţi.

1966 – A încetat din viaţă, la Iaşi, Radu Ralea, chimist român; a amenajat, pentru prima oară la Iaşi, un laborator de lucru cu izotopi radioactivi. Împreună cu acad. Radu Cernătescu, a înfiinţat şcoala română de polarografie. A publicat peste 70 de lucrări ştiinţifice, din domeniul chimiei anorganice, chimiei analitice şi chimiei fizice.

1961 – URSS a lansat în arhipelagul Novaia Zemlia bomba cu hidrogen denumită bomba ţarului.

1961 – Din ordinul lui Hruşciov, pentru „încălcarea preceptelor leniniste”, corpul lui Iosif Stalin a fost scos din Mausoleul din Piaţa Roşie din Moscova, unde fusese aşezat alături de Lenin. Fostul lider sovietic fusese îmbălsămat după moarte (1953) şi depus într-un sicriu din sticlă pentru a putea fi văzut, însă în perioada „destalinizării”, a fost înmormântat lângă zidul Kremlinului.

1955 – A decedat Dimitrie Gusti, filosof, sociolog și estetician roman; membru al Academiei Române din 1919, președintele Academiei Române (1944 – 1946), ministru al învățământului între 1932 și 1933, profesor la Universitățile din Iaşi și București.

A inițiat și îndrumat acțiunea de cercetare monografică a satelor din România (1925 – 1948). A obținut legiferarea serviciului social (1939), prin care se instituționaliza, pentru prima oară în lume, cercetarea sociologică, îmbinată cu acțiunea socială practică și cu pedagogia socială.

A fondat și condus „Asociația pentru Știința și Reforma Socială” (1919 – 1921), „Institutul Social Român” (1921 – 1939, 1944-1948), „Institutul de Științe Sociale al României” (1939 – 1944), „Consiliul Național de Cercetări Științifice” (1947 – 1948). A creat, împreună cu Victor Ion Popa, H. H. Stahl și G. Focșa, Muzeul Satului (1936).

1947 – A fost semnat, la Geneva, Acordul General pentru Tarife şi Comerţ (GATT), de către 23 de state; a intrat în vigoare la 11.I.1948 (la 12.XII.1995, GATT şi-a încetat existenţa, funcţiile sale fiind preluate în întregime de către OMC – Organizaţia Mondială a Comerţului, intrată în funcţiune la 1.I.1996).

1938 – Orson Welles a reuşit să provoace panică naţională în SUA, prezentând la radio adaptarea „Războiului lumilor” a lui H. G. Wells.

Welles, care avea 23 de ani, a decis să prezinte pe calea undelor invazia marţiană din cartea tizului său. Spectacolul de teatru radiofonic a început sâmbătă dimineaţă, când o voce a anunţat: „Columbia Broadcasting System (CBS) şi staţiile afiliate prezintă, împreună cu Mercury Theater şi Orson Welles, „Războiul lumilor” de H.G. Wells”.  La acea ora, cei mai mulţi americani ascultau un program concurent, astfel încât nu au auzit anunţul. În momentul în care au comutat pe CBS, „invazia” începuse. Welles a început piesa cu o scurtă introducere, urmată de un buletin meteo şi apoi de muzică. La puţină vreme, un prezentator a intervenit spunând că un obiect neidentificat a căzut lângă New Jersey. Spectacolul era în plină desfăşurare, erau descrişi marţienii, modul în care aceştia au anihilat cu un gaz toxic 7.000 de membri ai Gărzii Naţionale. Apoi s-a auzit că alte navete ale marţienilor au fost văzute în Chicago şi St. Louis. Piesa radiofonică a fost extrem de realistă, efectele audio utilizate, precum şi interpretarea foarte bună a actorilor au reuşit să stârnească panică printre ascultătorii care nu s-au îndoit că era vorba de un atac al extratereştrilor. În New Jersey, populaţia terifiată de ce auzea s-a urcat în maşini în incercarea de a scăpa din calea marţienilor, a cerut autorităţilor măşti de gaze şi întreruperea electricităţii. O femeie a năvălit într-o biserică din Indianapolis şi a început să strige că oraşul New York a fost distrus şi că a venit sfârşitul lumii. Văzând că situaţia a scăpat de sub control, Orson Welles a întrerupt programul şi le-a reamintit oamenilor că era vorba doar de o piesă de teatru. La acea vreme s-a spus că mai multe persoane s-ar fi sinucis din cauza acestui spectacol.

Orson Welles s-a temut ca scandalul provocat de „Războiul lumilor” îi va ruina cariera, însă publicitatea enormă l-a ajutat să semneze un contract la Hollywood şi să regizeze câţiva ani mai târziu celebrul film „Cetăţeanul Kane”.

1930 – A avut loc premiera filmului Ciuleandra, prima ecranizare după Liviu Rebreanu. Ciuleandra este primul film sonor vorbit în româneşte.

1922 – A avut loc greva generală a muncitorilor din Arad (participanţi 30 000 de muncitori) împotriva măririi duratei timpului de lucru la 10 ore.

1921 – A venit pe lume Paul Mircea Cosmovici, jurist român în baroul din București, a îndeplinit funcții economice în diferite întreprinderi, jurist consult, consultant arbitral și arbitru departamental. În 1968, el a devenit, prin concurs, cercetător științific principal și, apoi, șef de sector la Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române, unde între 1990-1999 a fost director, iar, din 1999, director onorific. A elaborat, singur sau în colaborare, numeroase lucrări: „Prescripția extinctivă”, „Dreptul ca instrument de formare, dezvoltare și ocrotire a personalității umane” (lucrare distinsă cu premiul „Simion Mehedinți” al Academiei Române), „Rolul și funcțiile dreptului”, „Rolul contractelor în perfecționarea relațiilor economice”, „Probleme de drept economic. Elemente pentru configurarea unor noi soluții într-o viitoare reglementare”, „Extinctive Proscription”, „A New Approach to International Comercial Contracts”, „Dreptul european al concurenței. Înțelegeri între întreprinderi. Reguli generale”; „L’Union Europénne dans le labyrint de l’venir – Problemes fondamentaux”. La acestea se adaugă alte studii privind dreptul economic, dreptul civil și filosofia dreptului, în care și-a expus o concepție proprie despre criteriile pentru determinarea abrogărilor implicite, construcții juridice, trăsăturile esențiale ale statului de drept, aspecte juridice ale trecerii de la economia supercentralizată la economia de piață, strategia de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană. Pentru contribuțiile sale a fost ales membru al Societății de Legislație Comparată din Paris. A fost ales membru corespondent al Academiei Române în anul 1991 și membru titular în 1995.

1895 – S-a născut Serghei A. Esenin, poet rus; abandonat de părinții săi în copilărie, a trăit cu bunicii săi. A început să scrie poezii la nouă ani. Copil-minune al literaturii, în 1912 s-a mutat la Moscova, unde s-a întreținut muncind ca și corector la o tipografie. În anul următor s-a înscris la Universitatea de Stat din Moscova, unde a studiat un an și jumătate, ca student extern. În această perioadă a scris poezii inspirate din folclorul rus și a devenit un apropiat al poeților Alexandr Blok, Serghei Gorodetsky, Nikolai Kliuev și Andrei Belîi. Esenin spunea că Belîi i-a dat înțelegerea formei, în timp ce Blok și Kliuev l-au învățat lirica. În 1915, Serghei Esenin a publicat prima sa carte de poezii, intitulată „Radunița”, urmată curând de „Slujbă pentru morți” (1916). Prin poeziile sale pătrunzătoare despre dragoste și despre viața simplă, devenise unul dintre cei mai populari poeți din vremea sa. Între 1916-1917, Serghei Esenin a fost înrolat în armată, dar curând după Revoluția din Octombrie din 1917, Rusia a ieșit din Primul Război Mondial. Crezând că revoluția va aduce o viață mai bună, a susținut-o pentru o perioadă scurtă, dar, curând, a devenit dezamăgit și, uneori, chiar a criticat regimul bolșevic în poezii ca „Sumbrul Octombrie m-a dezamăgit”.

Ultimii doi ani din viața lui Esenin au fost plini de rătăciri constante și comportament de alcoholic. Cu două zile înaintea externării de Crăciun, și-a tăiat venele de la mână și a scris un poem de adio, cu propriul sânge, după care s-a spânzurat de țevile de la încălzire de pe tavanul unei camere a hotelului „Anglia” din Sankt Petersburg.

1863 – Prin decret domnesc s-a înfiinţat, la Bucureşti, Şcoala de litere, instituţie de învăţământ superior, premergătoare universităţii.

1858 – A venit pe lume Duiliu Zamfirescu, scriitor roman, membru titular al Academiei Române (1908), autorul unei opere variate: poezie, nuvele, romane, teatru. Volume de versuri: „Imnuri păgâne” (1897), „Poezii nouă” (1899), proze: „Novele” (1888), „Novele romane” (1896), romane: ciclul Comăneştenilor, alcătui din cinci volume: „Viaţa la ţară; Tănase Scatiul”; „În război; Anna”; „Îndreptări”, scrise între anii 1894-1910.

1837 – A apărut Jurnalul lui Alexandru Ghica, domnul Ţării Româneşti (1834-1842), prin care era acordat sătenilor dreptul (condiţionat) de a se strămuta în oraşe; „Jurnalul” a fost anulat în 1843 de noul domn, Gheorghe Bibescu (1842-1848).

1789 – S-a născut, la Viena, Elena Aasachi, compozitoare şi pianistă română, soţia cărturarului Gheorghe Asachi (1788-1869). Studiile muzicale le-a început la Dresda cu tatăl său, organistul şi compozitorul Anton Teyber (teorie-solfegiu), continuându-le la Viena (1822-1824) cu vestitul cântăreţ de operă Domenico Donzelli (canto). Profesoară particulară de muzică la Iaşi (1816-1820), s-a afirmat ca pianistă şi compozitoare la Iaşi (1827-1863). A tradus în limba română piese de teatru, vodeviluri, opere. A susţinut recitaluri de canto şi pian, a acompaniat interpreţi români şi străini în trecere prin Iaşi. A adaptat pentru scena lirico-dramatică din capitala Moldovei muzică din lucrările lui G. Rossini, V. Bellini, Fr. Auber, S. Mercadante, Fr. Boieldieu, Gaspare Spontini, G. Verdi etc. A colaborat alături de soţul ei, scriitorul şi cărturarul Gheorghe Asachi, la realizarea unor publicaţii didactice (traducând de pildă, „Enciclopedia începătoare pentru tinerimea românească care învaţă limba franţesă”, Iaşi, 1839).

1751 – A văzut lumina zilei Richard Sheridan, scriitor irlandez şi director de teatru, cel mai de seamă reprezentant al comediei engleze în secolul XVIII. Comedia sa de debut, „Rivalii”, îl plasează în doar câteva zile de la reprezentare printre autorii cei mai celebri din Anglia. Anul următor preia conducerea faimosului Drury Lane, pe care l–a reconstruit în 1794 şi de care s–a despărţit doar după incendiul devastator din 1809. Capodopera sa poate fi socotită „Şcoala calomniei” („Critica sau repetiţia unei tragedii”, „Pissarro”).

1724 – S-a încheiat zidirea bisericii Stravopoleos din Bucureşti, una din marile realizări arhitecturale ale stilului brâncovenesc.

1497 – A avut loc lupta de la Cernăuţi: Ştefan cel Mare al Moldovei a înfrânt resturile armatei polone, alungându-i din ţară; a fost victoria deplină a lui Ştefan cel Mare asupra invadatorilor.

Leave A Reply

Your email address will not be published.