15 decembrie 1832, s-a născut inginerul francez Alexandre Gustave Eiffel, promotor de seamă al construcţiilor metalice

0 277

1995 – La Conferința Uniunii Europene de la Madrid (Spania), șefii de stat și de guvern au convenit ca noua monedă europeană să se denumească „EURO” și a înlocuit moneda națională din Germania, Franța, Belgia, Olanda, Luxemburg, Italia, Spania, Portugalia, Austria, Irlanda, Finlanda, Grecia, începând cu data de 1 ianuarie 2002.

1989 – A avut loc începerea Revoluţiei anticomuniste şi anticeauşiste din România: în faţa casei pastorului Tokes s-a adunat mulţimea ca semn de sprijin împotriva termenului de evacuare dictat de Judecătoria Timişoara.

1973 – Asociaţia Americană de Psihiatrie a eliminat homosexualitatea din lista oficială a tulburărilor psihice.

1972 – România a devenit membră a FMI şi a Băncii Internaţionale pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, instituţii specializate ale ONU.

1970 – Naveta spațială rusească Venus–7 a efectuat prima aterizare a unei sonde pe planeta Venus.

1966 – A încetat din viaţă Walt Disney (Walter Elias), desenator, regizor şi producător al filmelor de desene animate „Mickey Mouse”, „Bambi”, fondator al unui vast imperiu comercial, creatorul parcului de distracţii „Disneyland”, inaugurat în 1955 (lăngă Los Angeles).

1965 – Navetele spațiale americane „Gemini 6” și „Gemini 7” au realizat prima întâlnire în spațiu.

1964 – Oficialităţile canadiene au arborat pentru prima dată actualul lor steag cu o frunză roşie de arţar în centru.

1961 – În Tel Aviv, Israel, a fost condamnat la moarte pentru crime de război ofiţerul nazist Adolf Eichmann, responsabil de producerea holocaustului.

Eichmann, care s-a alăturat SS-ului în noiembrie 1932, a fost însărcinat de Adolf Hitler să se ocupe de politicile de exterminare. De altfel, după anexarea Austriei la Germania în 1938, ofiţerul nazist a „curăţat” oraşul Viena de evrei, iar un an mai târziu, a avut o misiune similară în Praga.

El a avansat ideea holocaustului ca „soluţie finală la problema evreiască” în luna ianuarie a anului 1942, la o întâlnire cu Hermann Goering.

La scurt timp, ofiţerul nazist a început să se ocupe de identificarea şi transportarea miilor de evrei de pe teritoriul Europei în lagărele de exterminare. Imediat după încheierea celui de-Al Doilea Război Mondial, Eichmann a fost capturat de trupele americane, însă a reuşit să fugă din închisoare în 1946. El a ajuns în Orientul Mijlociu, iar de acolo s-a deplasat în Argentina, ţară în care mai mulţi criminali de război nazişti şi-au găsit refugiul, datorită legilor privitoare la extrădarea persoanelor date în urmărire.

În 1957, un procuror german a aflat locul în care se afla Eichmann, iar după trei ani, agenţii secreţi ai Mossad-ului l-au localizat într-o suburbie a oraşului Buenos Aires. Acesta se ascundea sub numele de Ricardo Klement.

Pe 11 mai, agenţi ai Mossad l-au capturat pe Eichmann, iar pe 20 mai, acesta a fost scos din ţară în secret, pentru că operaţiunea nu era autorizată de autorităţile argentiniene.

Procesul ofiţerului nazist a început pe 11 aprilie 1961, iar sentinţa a fost dată pe 15 decembrie. Pe 31 mai 1962, Eichamann a fost spânzurat lângă Tel Aviv, după care a fost incinerat şi cenuşa aruncată în mare.

1945 – Generalul Douglas MacArthur a emis, în calitate de comandant suprem al Forțelor Aliate în Pacific, un ordin prin care shintoismul nu mai era religie de stat în Japonia.

1944 – A reapărut, la Bucureşti, zilnic, ultima serie a revistei Bilete de papagal, director fiindu-i Tudor Arghezi (1944 – 1945).

1938 – Prin Decret Regal al lui Carol al II-lea, s-a înfiinţat Frontul Renaşterii Naţionale ca unică organizaţie politică permisă.

1938 – Memorandumul românilor din Transilvania (Ardeal, Banat, Crișana, Satu Mare, Maramureș), semnat de Iuliu Maniu, Mihai Popovici și încă 48 de fruntași ai PNȚ, a fost prezentat regelui Carol al II–lea. În document se cerea „o schimbare de regim radicală” și respectarea principiilor democratice conform hotărârilor de la Alba Iulia din 1918.

1926 – S-a născut Mircea Olteanu, unul dintre primii chirurgi oftalmologi din lume care a operat sub anestezie generală nou născuţi sub două săptămâni; lui i se datorează înfiinţarea, în România, a unui centru de transplant de cornee, în care s–au realizat peste 3.500 de astfel de operaţii.

1887 – A apărut lunar, la Bucureşti, Revista nouă, condusă de Bogdan Petriceicu-Haşdeu. Revista a fost editată până în septembrie 1895.

1887 – S-a născut Cella Delavrancea, pianistă, critic muzical şi profesor; fiica scriitorului Barbu Ştefănescu-Delavrancea.

Cella Delavrancea a urmat studii de pian, la început în familie, apoi la Conservatorul din Bucureşti. Ulterior a desfăşurat un stagiu la Paris. Întrucât tatăl său, scriitorul Barbu Ştefănescu Delavrancea era un apropiat al familiei Caragiale, a crescut alături de fiii şi fiica lui Caragiale, pe care i-a evocat în cărţile sale cu caracter memorialistic.

A concertat în Europa, de multe ori în duet cu George Enescu, cu care a urcat pe podium. Debutul literar s-a produs în revista lui Tudor Arghezi, „Bilete de papagal”.

Este autoarea unor nuvele, romane şi texte cu caracter memorialistic. Din 1950 a început cariera didactică, mai întâi ca profesoară la Liceul de muzică din Bucureşti, între 1950 şi 1954, predând apoi pianul la Conservatorul de muzică din Bucureşti, din 1954 până la ieşirea la pensie.

Mulţi pianişti celebri au fost elevii săi: Nicolae Licăreţ, Dan Grigore, Radu Lupu. Cu Dan Grigore a stabilit o colaborare şi o prietenie artistică de lungă durată. A scris şi a publicat sute de cronici muzicale şi de texte consacrate fenomenului muzical.

Extrem de longevivă, a fost primul artist din istoria culturii române care a participat la sărbătorirea propriului centenar, în 1988, la Ateneul Român, printr-un concert de gală în care a cântat alături de pianistul Dan Grigore.

Este cunoscută şi pentru legătura sa romantică cu profesorul Nae Ionescu. A scris O vizită în atelierul lui Brâncuşi, o întâmplare adevărată din viaţa scriitoarei care a avut loc la Paris în anul 1922.

1876 – A luat ființă Cercul Militar al ofițerilor din garnizoana București, actualul Cerc Militar Național; Construcția Palatului Cercul Militar Național, sediu de astăzi al instituției, a început în anul 1911 și s–a încheiat în 1923.

1871 – A apărut gazeta politică şi literară Adevărul, seria I, săptămânal, la Iaşi, până la 5/17 mai 1872.

Publicaţia a contribuit la formarea şi afirmarea opiniei publice democratice româneşti, oglindind, în acelaşi timp, năzuinţele şi lupta poporului român pentru formarea statului naţional unitar şi pentru integritatea teritorială a ţării.

1868 – A avut loc concertul inaugural al „Societăţii filarmonice române” din Bucureşti, sub bagheta lui Eduard Wachmann, primul director al orchestrei. În program au fost lucrări de Mozart, Haydn, Beethoven, Mendelssohn Bartholdy.

1860 – Împăratul Austriei, Franz Joseph I, a hotărât alipirea Banatului cu Ungaria, fără a ţine seama de cererea românilor bănăţeni de a înfiinţa în Banat un Căpitănat român.

1859 – A văzut lumina zilei Lejzer Ludwik Zamenhof, supranumit „Doktoro Esperanto”, medic şi lingvist polonez.

Este recunoscut drept creatorul limbii esperanto, limbă artificială, bazată pe o gramatică schematizată şi pe un vocabular împrumutat din cele mai răspândite limbi europene, inventată cu scopul de a deveni limbă internaţională.

În 1887, a publicat (în limba rusă), sub numele de „Doktoro Esperanto”, volumul „Limba internaţională. Prefaţă şi manual complet”.

1840 – Rămășițele pământești ale lui Napoleon I au fost aduse în Franța de pe Insula Sfânta Elena, locul în care a murit, și depuse în Domul Invalizilor din Paris.

1832 – A venit pe lume inginerul francez Alexandre Gustave Eiffel, promotor de seamă al construcţiilor metalice; a construit vestitul turn din Paris care-i poartă numele.

În tinerețe, cele două persoane care l-au influențat pe Gustave au fost amândoi chimiști, unchiul său Jean – Baptiste Mollerat și Michel Perret. Ambii unchi și-au petrecut mult timp în compania tânărului Eiffel, învățându-l tot despre chimie, sensul religiei și filosofie. La școală, Eiffel a fost extrem de isteț, dar nu foarte studios. Când era la Lycée Royal, Eiffel se plictisea și a ajuns la concluzia că orele erau o pierdere de timp. În ultimii doi ani de liceu, Eiffel și-a găsit preocupare, dar nu în inginerie, ci în istorie și literatură. Studiile lui Eiffel s-au îmbogățit, astfel încât a absolvit liceul cu două diplome, în științe și în literatură. Eiffel a absolvit colegiul la Collège Sainte Barbe, pentru a se pregăti mai bine pentru admiterea dificilă de la École Centrale des Arts et Manufactures. École Centrale des Arts et Manufactures a fost și este cea mai prestigioasă universitate de inginerie din Franța. Eiffel a intrat imediat la École Centrale des Arts et Manufactures din Paris. École Centrale la acea dată o universitate particulară, cunoscută drept una din universitățile de frunte în inginerie din Europa. Afacerea mamei sale cu cărbuni a adus un venit important în familie și a asigurat fondurile necesare pentru ca Gustave să studieze chimia la această universitate renumită din Paris.

Afacerea mamei sale a asigurat fondurile necesare pentru ca Gustave să studieze la această universitate renumită din Paris. Eiffel și-a terminat studiile în 1855, în acelaşi an când Parisul a fost gazda primei expoziţii internaţionale.

În 1876, Gustave Eiffel a construit Podul Eiffel, la Ungheni, iar în 1882, Gustave Eiffel a retuşat la Iaşi, pe pământ românesc, într-unul din centrele care a polarizat conştiințele şi energiile întregii ţări, Grand Hotel Traian, din Piaţa Unirii. După planurile sale a fost ridicat şi mausoleul familiei politicianului Petre P. Carp, de pe moşia conacului din Ţibăneşti, Iaşi.

1802 – A venit pe lume Janos Bolyai, matematician maghiar născut în localitatea Cluj-Napoca. Şi-a urmat tatăl pe plan profesional, Farkas Bolyai, un reputat matematician, a surprins prin faptul că, încă dinainte de a merge la şcoală, făcea calcule matematice complicate.

După ce a absolvit Academia Tehnică Militară din Viena, a fost detaşat la garnizoana din Timişoara ca ofiţer-tehnic şi a început să se ocupe tot mai mult timp cu studiul matematicii.

Spre sfârşitul anului 1823, a descoperit formula geometriei neeuclidiene, pe care el a caracterizat-o într-o scrisoare adresată tatălui drept o „lume nouă”, creată „din nimic”.

În alt capăt al lumii, un alt matematician, rusul Nikolai Lobacevski, a definit şi el o teorie similară, astfel încât aceasta a intrat în istorie cu numele de „Geometria Lobacevski-Bolyai”.

Universitatea Babes-Bolyai din Cluj-Napoca şi-a luat numele şi după el.

1675 – A murit Johannes Vermeer, pictor olandez, unul dintre cei mai mari pictori ai secolului al XVII–lea, ale cărui lucrări, reprezentând cel mai adesea scene de interior, se disting prin claritatea culorilor şi prin esenţializarea compoziţiei.

37 – S-a născut Nero (Claudius Drusus Germanicus Caesar), împărat roman între anii 54-68 d.Hr.

A rămas în istorie pentru cruzimea de care a dat dovadă, provocând, în anul 64, vestitul incendiu al Romei de care i-a făcut răspunzători pe creştini, împotriva cărora a declanşat prima persecuţie din istoria Romei.

Leave A Reply

Your email address will not be published.