6 februarie 1958, mai mulți fotbaliști ai clubului Manchester United sunt victime ale accidentului aviatic de la München

0 808

2017: În parcul Odori din Sapporo, Japonia, începea a 68-a ediţie a Festivalului anual al Zăpezii

2014: Jay Leno se retrăgea de la pupitrul emisiunii „The Tonight Show”

1999 – A început Conferința de la Rambouillet, convocată de Grupul de Contact, în scopul negocierii unui acord interimar care să prevadă o „autonomie substanțială” pentru Kosovo. Ea s-a încheiat prin acceptarea, în linii mari, a proiectului de către cele două părți.

Belgradul a exclus desfășurarea unei forțe internaționale în Kosovo, iar albanezii nu au renunțat la pretenția lor de a organiza un referendum privind independența provinciei (6 februarie-23 februarie 1999).

1996 – Plenul Senatului României a decis ca Serviciul de Informaţii Externe (SIE) să fie controlat de o comisie specială a Parlamentului, compusă din cinci membri ai Comisiilor pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională.

Totodată, Senatul a hotărât că persoanele persecutate în ţara de origine, din considerente de rasă, naţionalitate, religie sau politice, să poată primi azil în România.

1993 – A decedat George Ciorănescu, poet, traducător, prozator și jurnalist roman, care a trăit cea mai mare parte a vieții sale în exil. S-a stabilit inițial la Paris și apoi la München.

A fost animator a numeroase cenacluri și reviste literare ale exilului și redactor șef (1955 – 1957, respectiv 1958 – 1965) la postul de radio „Europa Liberă”, unde a deținut și funcția de director adjunct al departamentului în limba română (1965 – 1970).

A fost protagonist al mișcării pentru unitatea Europei în exilul românesc. Astfel, la 9 mai 1948, s-a ținut, la Haga, Congresul Constitutiv al Mișcării Europene, prezidat de Winston Churchill. Aici, s-au constituit comitetele naționale ale Mișcării Europene, cuprinzând inclusiv statele căzute sub ocupație sovietică. Comitetul român a avut, ca figuri mai proeminente, pe George Ciorănescu, președinte, Grigore Gafencu, Gabriel Bădărău și alții.

A coeditat , la initiativa lui Ion Dumitru, revista „Apoziția”, a cenaclului literar omonim din München, pe care a condus-o din 1982 până în 1992.

1991 – Ministerul de Externe român a dat o declaraţie prin care s-a pronunţat pentru desfiinţarea, până la jumătatea anului 1991, a structurilor militare ale Tratatului de la Varşovia. Toate statele membre ale acestei alianţe militare (URSS ultima, după o îndelungată perioadă de deliberare) s-au pronunţat în favoarea desfiinţării alianţei.

1990 – Frontul Salvării Naţionale s-a înregistrat oficial ca formaţiune politică,  preşedintele formaţiunii devenind Ion Iliescu.

1958 – Opt fotbaliști ai clubului Manchester United sunt victime ale accidentului aviatic de la München.

„N-o sa uitam niciodata”, scrie Manchester United pe site-ul oficial. Pe 6 februarie 1958, 23 de oameni, din care opt jucatori si trei membri ai staff-ului, au murit in accidentul aviatic de la Munchen. Delegatia lui United revenea din Serbia, de la un meci cu Steaua Rosie Belgrad si a oprit să alimenteze la Munchen. Pe o vreme teribila, pilotii au avut doua incercari nereusite de a decola, iar la a treia avionul s-a prăbușit.

Tragedia de la Munchen are un rol important in istoria lui Manchester United. Dupa ce si-a revenit din socul dezastrului, Sir Matt Busby construia o noua echipa mare, iar dupa 10 ani castiga Cupa Campionilor cu Manchester United!

Tânăra echipa a lui United se pregatea sa revină în februarie 1958 dinspre Belgrad unde au jucat un meci impotriva lui Steaua Roșie în Cupa Campionilor Europeni. Cu doar 5 zile inainte de dezastrul de la Munchen, United a jucat pe Highbury impotriva lui Arsenal și i-a incantat pe fani cu stilul ofensiv – meciul a fost superb, s-au înscris 9 goluri, 5 dintre ele fiind reușite de băieții lui Busby. United câștigase acasa 2-1 cu Steaua Rosie așa că egalul din Yugoslavia, 3-3, insemna calificarea lui Man United in semifinalele competitiei.

Pe 6 februarie, avionul a părăsit Belgradul si a oprit la Munchen pentru realimentare. Decolarea a fost apoi amanata in 2 randuri, a treia oara a fost cu ghinion pentru cei aflați la bord. Avionul a decolat, însă a căzut neașteptat de la mică distanță, a părăsit pista și a intrat într-o casă. Aripa din stânga și coada au fost distruse. Varianta oficială este însă că avionul nu s-a desprins de la sol și pilotul a pierdut controlul din cauza gheții de pe pistă.

Șapte jucători ai lui Manchester United au murit pe loc – Roger Byrne (28 de ani), Eddie Colman (21), Mark Jones (24), Billy Whelan (22), Tommy Taylor (26), David Pegg (22) și Geoff Bent (25) au murit pe loc. Duncan Edwards (21) a decedat 15 zile mai târziu iar Matt Busby și Johnny Berry au fost răniți serios. Berry și Jackie Blanchflower au supravietuit însă nu au mai putut juca după aceea. În total, 23 de oameni și-au pierdut viața în acest accident.

Matt Busby a petrecut 2 luni în spital pentru a se recupera după accident – inițial, șansele lui de a supraviețui era de 50-50. Asistentul său, Jimmy Murphy, a preluat echipa în acea perioada. El nu fusese cu echipa în Yugoslavia fiind in paralel selecționerul Tarii Galilor. Dupa acel dezastru, United nu și-a revenit în campionat – a castigat doar un meci din ultimele 14 și a terminat pe locul 9.

Acelei tragedii i-a supraviețuit Sir Bobby Charlton – avea doar 21 de ani și abia începuse să joace la United. Bobby Charlton nu trebuia însă să supraviețuiască – el și cu Dennis Viollet au făcut schimb de locuri cu Tommy Taylor și David Pegg, cei care au dorit să stea în spatele avionului, considerând că sunt mai în siguranță.

Acea tragedie a avut însă și un erou. Portarul lui United, Harry Gregg, a reușit cumva să iasă din avion nevătămat si a început o misiune de salvare a colegilor până când veneau ajutoarele. El i-a gasit pe Charlton și Viollet și i-a scos din avion temându-se că acesta va exploda. Apoi s-a întors și i-a ajutat pe Matt Busby și Blanchflower.

E o poveste care nu are cum să nu te întristeze indiferent de echipa pe care o susții. Matt Busby a mai rămas la Man United până în 1969, reusind sa castige alte 2 titluri, o Cupa a Angliei, 2 Supercupe și Cupa Campionilor Europeni în 1968. Cine știe însă câte ar fi realizat dacă tragedia de la Munchen nu avea loc.

Manchester United are o întreagă zonă pe Old Trafford dedicată acelei echipe. Inclusiv un tunel care a fost rebotezat în 2008 – „The Munchen Tunnel”.

1952 – Elisabeta a II-a a fost proclamată regină a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.

1945 – A intrat în vigoare Decretul-lege privind statutul naţionalităţilor, potrivit căruia toţi cetăţenii erau egali în faţa legii şi se bucurau de aceleaşi drepturi civile şi politice fără deosebire de rasă, naţionalitate, limbă sau religie. Statutul prevedea pedepsirea prin lege a manifestărilor urii de rasă sau a naţionalismului.

1924 – În România a fost promulgată  Legea persoanelor juridice, cu precizarea condițiilor care se cereau îndeplinite de o organizație pentru a obține calitatea de persoană juridică.

Prin această lege, s-a creat cadrul juridic pentru dizolvarea unor organizații politice antinaționale, inclusiv Partidul Comunist obedient faţă de Rusia Sovietică.

1919 – Adunarea Națională, rezultată în urma alegerilor din 19 ianuarie 1919, și-a început lucrările în orășelul Weimar, urmând să dea Germaniei o Constituție. După orașul unde s-au desfășurat lucrările adunării, a fost denumită ulterior „Republica de la Weimar” (1919-1933), iar constituția după care s-a condus aceasta – „Constituția de la Weimar”.

1908 – A venit pe lume Geo Bogza, scriitor, jurnalist, poet român, teoretician al avangardei, autor al câtorva din textele ei definitorii (Urmuz, Exasperarea creatoare, Reabilitarea visului), poet de mare întindere, de la „ciorchinul de negi” al Jurnalului la recea și solemna puritate a lui Orion, ziarist de curajoasă și consecventă atitudine democratică, patriotică, umanistă (Anii împotrivirii (1953), Pagini contemporane, Paznic de far), reporter al unor lumi, țări, priveliști, meridiane devenite componente ale unui univers particular, specific scriitorului, prozator al opulenței tâmpe (Înmormântări) și al plictisului exasperant provincial (O sută șaptezeci și cinci de minute la Mizil), al destinului individual tragic, sub semnul dorinței de înavuțire (Cum a înnebunit regele petrolului), al absurdului (Moartea lui Iacob Onisia), cântăreț, de amplitudine whitmaniană, al neamului din Carpați (Cartea Oltului).

1898 – A avut loc, la Paris, premiera Poemei române, compusă de George Enescu. A fost prima sa apariţie publică în calitate de compozitor, la vârsta de 16 ani.

1885 – Spiru Haret a fost numit secretar general al Ministerului Instrucţiei şi al Cultelor.

1879 – Agenţiile diplomatice române din străinătate au fost ridicate la rangul de legaţii.

1866 –  B.P Hașdeu a editat, la București, revista săptămânală satirico–umoristică Satyrul (a apărut până la 6 iulie 1866).

1857 – A apărut, la Bucureşti, jurnalul politic şi literar Concordia, sub redacţia lui C.A. Rosetti. Jurnalul a apărut până la 6 august 1857.

Din august 1857 până în aprilie 1905, cu unele întreruperi, a apărut sub titlul de Românul, condus de C.A. Rosetti şi fiul său, Vintilă C.A. Rossetti.

Ziarul a devenit una dintre cele mai citite publicații ale secolului XIX din România. Din 1885, ziarul a fost purtătorul de cuvânt al liberalilor radicali.

Constantin A. Rosetti (n. 2 iunie 1816, Bucureşti – d. 8 aprilie 1885, Bucureşti) a fost om politic român, jurnalist, lider al mişcării revoluţionare de la 1848 în Muntenia, membru fondator al Academiei Române, fondator al Partidului Naţional Liberal.

C.A. Rosetti reprezintă un simbol al mişcărilor revoluţionare de pe teritoriul României, un permanent luptător pentru cauzele, valorile şi idealurile româneşti. S-a afirmat ca un lider radical al grupării politice liberale şi a ocupat funcţii importante în stat. De asemenea, Rosetti a fost unul dintre precursorii jurnalismului românesc.

Rosetti a fost ales deputat şi numit secretar în Divanul ad-hoc (1857) şi în Adunarea Electivă din Muntenia. S-a numărat printre entuziaştii care l-au ales pe Alexandru Ioan Cuza ca domnitor al Principatelor Unite Române, prilej cu care a rostit un discurs memorabil:

Măria Ta, suntem fericiţi că Adunarea electivă din Bucureşti ne-a onorat cu marea şi frumoasa misiune de a depune coroana lui Mihai în mâinile Măriei Tale, căruia fraţii noştri de aici au încredinţat coroana lui Ştefan … Românii munteni au încoronat în Măria Ta nu un individ, ci marile principii de viaţă ale naţionalităţii noastre … Atâta timp cât Tu vei purta stindardul Unirii, al naţionalităţii, al justiţiei şi al libertăţii, muntenii şi moldovenii te vor urma ca un singur om.

1778 – A fost încheiată alianţa franco-americană. În timpul Războiului de Independenţă din America, reprezentanţi ai Statelor Unite şi ai Franţei au semnat, la Paris, Tratatul de Prietenie şi Comerţ şi Tratatul de Alianţă.

1748 – A văzut lumina zilei Johann Adam Weishaupt, filosof, scriitor german și fondator al Ordinului Illuminaţilor, societate secretă înființată în Bavaria, Germania.

Ordinul Iluminaților, înființat la 1 mai 1776, era întitulat de fapt Bund der Perfektibilisten, „Liga” sau „Uniunea Perfectibililor”, supranumit și Bienenbund, „Ordinul Albinelor”. Numele de taină al lui Weishaupt, ca membru al organizației, era „Spartacus”. În masonerie (și anume într-o lojă din München), Weishaupt a fost cooptat în 1777, cu pseudonimul Sanchoniaton.

Autoritățile regale bavareze au interzis în 1784 și prigonit ordinul perfectibililor (iluminaților), iar Weishaupt și-a pierdut postul universitar. S-a refugiat în Turingia, la Gotha, în principatul lui Ernst II de Saxa-Gotha-Altenburg (Saxen-Gotha-Altenburg). Acest prinț liberal și mason i-a acordat o pensie și o indemnizație de consilier aulic (la curtea princiară). Aici, Weishaupt a redactat mai multe lucrări dedicate ideologiei iluministe și pe subiecte privind organizarea masonă a ordinului iluminaților.

1696 – A apărut, în tipografia instalată la Mănăstirea Snagovului, prima tipăritură, Orânduiala slujbei sfinţilor Constantin şi Elena. Cartea, publicată cu text grecesc şi românesc de către Mihail Iştvanovici, sub îngrijirea lui Antim Ivireanul, era dedicată lui Constantin Brâncoveanu.

131 – Roșia Montană a fost atestată documentar (înființată de romani în timpul domniei lui Traian sub numele de Alburnus Maior)

Localitatea are o existență milenară, fiind cunoscută încă dinaintea cuceririi Daciei, amintită de Herodot, Pliniu, Titus Liviu și este una din cele mai vechi localități cu tradiție în exploatarea metalelor prețioase din Europa.

Prima mențiune a acestui nume este pe tăblițele cerate datate din 6 februarie 131. O parte din aceste tăblițe au fost descoperite în Galeria Cătălina-Monulești, galerie ce se află în curs de amenajare pentru vizitare.

În ruinele fostei cetăți, arheologii au descoperit locuințe, morminte, galerii miniere, unelte pentru minerit, multe inscripții în limba latină pe 25 de tăblițe de ceară.

Leave A Reply

Your email address will not be published.