25 februarie 1866, a avut loc debutul literar al poetului, prozatorului și jurnalistului român Mihai Eminescu în revista Familia, cu poezia ”De-aș avea”

0 312

2013 – Au fost detectate scurgeri la cel puţin şase rezervoare subterane de stocare de deşeuri nucleare în statul Washington.

Guvernatorul acestui stat din nord-vestul Statelor Unite, Jay Inslee, a declarat că amploarea scurgerilor la instalaţia de depozitare de la Hanford, utilizată în trecut pentru producerea de bombe atomice americane, este de-a dreptul îngrijorătoare.

„Nu există riscuri imediate sau în viitorul apropiat pentru sănătate în cazul acestor scurgeri pe care tocmai le-am descoperit. Ele se află la (o distanţă de) peste cinci mile (aproximativ opt kilometri) de râul Columbia”, a declarat Inslee.

2008 – În Indonezia a avut loc un cutremur de 7,2 grade pe scara Richter, la o distanţă de 160 km de coastă şi la o adâncime de 35 km în largul sud-vest de Sumatra.

2006 – Populația lumii a ajuns la  6,5 miliarde de locuitori.

1994 – A avut loc Masacrul din Hebron, în timp ce cca 500 de palestinieni se rugau în genunchi la Mormântul Patriarhilor din Hebron, un colonist israelian extremist, Baruh Goldstein, a deschis focul și a ucis 29 de musulmani.

1986 – Preşedintele Ferdinand Marcos al Filipinelor a fugit din ţară, funcţia sa fiind preluată de Corazon Aquino, văduvă a adversarului regimul de Marcos, Benigno Aquino, asasinat pe 21 august 1983, la întoarcerea sa din exil.

1960 – A fost arestat, sub acuzaţia de „uneltire contra ordinii sociale”, scriitorul Ion Negoiţescu. A fost condamnat în decembrie 1961 la 5 ani închisoare corecţională, eliberat prin graţiere la 8 aprilie 1964, stabilit în RFG în 1978.

1969 – Germania a dat 5 milioane $ unui terorist arab ca răscumpărare pentru pasagerii şi echipajul unui jumbo jet deturnat.

1968 – Comuniştii au preluat prin forţă conducerea la Praga.

După două săptămâni de presiuni sovietice, comuniştii cehi au operat „lovitura de la Praga”. Temându-se de un război civil, preşedintele Eduard Beneş s-a retras şi a cedat toate puterile unui nou guvern dominat de comunişti.

Preşedintele Consiliului, comunistul Klement Gottwald, a devenit noul lider al regimului cehoslovac.

1935 – Al. Vaida-Voievod, fruntaş al Partidului Naţional Ţărănesc din România, a înfiinţat o nouă formaţiune politică, Frontul Românesc, motiv pentru care, la 22 martie, a fost exclus din partid.

Noua formaţiune a susţinut tendinţele autoritare ale regelui Carol al II-lea. În general, ea a avut un impact scăzut asupra vieţii politice a ţării şi asupra electoratului românesc.

1925 – Miron Cristea a devenit primul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.

1916 – S-au desfăşurat, la Bucureşti, în saloanele Cercului Finanţei, Comerţului şi Industriei din Palatul Camerei de Comerţ a României, lucrările primului Congres al Arhitecţilor din toată ţara (25-26 februarie 1916).

1885 – S-a înființat prima organizație profesională a ziariștilor români, Societatea Presei, sub președenția lui C.A. Rosetti.

1881 – A decedat August Treboniu, filolog, istoric, publicist și om politic, unul dintre conducătorii Revoluţiei de la 1848, din Transilvania. A fost unul dintre membrii fondatori ai Academiei Române, secretar general și președinte al Societății Academice Române și președinte al Secțiunii Literare.

S-a ocupat și cu studii filologice ca profesor (1842-1848) la Sf. Sava, apoi la Universitatea din București, unde l-a întâlnit pe Nicolae Bălcescu, cu care a publicat, în 1845, prima revistă de istorie românească, numită Magazin istoric pentru Dacia, care se adresa românilor din toate cele trei principate. Articolele acestei reviste promovau un punct de vedere naționalist privind vechimea, continuitatea și unitatea românilor din Transilvania, Moldova și Muntenia.

La îndrumarea lui Nicolae Bălcescu, s-a întors în Transilvania și a contribuit la organizarea mișcării revoluționare, ca mobilizator și conducător.

În plan filologic, din dorința de a purifica limba română de influențele vecine, a încercat să reconstituie limba română din secolul al XIII-lea, dinaintea ocupației maghiare. El a pornit de la ideea că menirea omului de știință este de a servi patria prin demersul de a îndrepta limba și de a îndepărta cuvintele ce nu par corecte.

Între 1871 și 1876, a publicat din însărcinarea Societății Academice Române Dicționarul limbii române, în două volume (1871-1875), în care au încercat să prezinte o limbă purificată de elementele nelatine.

Autorii dicționarului își descriu lucrarea astfel (în ortografia folosită de ei înșiși): Glossariu care coprinde vorbele d’in limb’a romana straine prin originea sau form’a loru, cumu si celle de origine indouiosa. Dupo insarcinarea data de Societatea academica romana.

Partea I, două volume mari de 1864 pagini, cuprinde numai cuvinte de origine latină, cele mai multe neintrate sau ieșite din limba română.

Partea a II-a este un glosar de 584 pagini, unde se află cuvintele de origine îndoielnică sau străină care, având majoritatea doar valoare de sinonime, sunt propuse a fi eliminate treptat din limba curentă.

Ortografia propusă este cea etimologică, ca în limba franceză, în deplină concordanță cu spiritul epocii, când oamenii de știință români reușiseră să elibereze limba națională din „haina slavonească” (trecerea de la alfabetul slavon la alfabetul latin) și luptau pentru o limbă română curată.

Adversarii curentului latinist și elementele alogene din societate au făcut o primire ostilă monumentalei lucrări, serios documentată, declarând fără o solidă argumentare că ortografia etimologică și parte din vocabularul propus fac limba română aproape de nerecunoscut în acest dicționar.

1866 – A avut loc debutul literar al poetului, prozatorului și jurnalistului român Mihai Eminescu în revista Familia, cu poezia De-aș avea.

Iosif Vulcan, directorul revistei, a schimbat numele autorului poeziei din Mihail Eminovici în Mihai Eminescu, nume pe care poetul l-a adoptat imediat și l-a păstrat pentru totdeauna.

Mihai Eminescu a fost un poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.

Revista Familia a fost o revistă enciclopedică de cultură și literatură, una dintre cele mai valoroase publicații transilvănene, înființată în 1865, la Pesta, de publicistul și scriitorul Iosif Vulcan.

Începând din 27 aprilie 1880 și până la 31 decembrie 1906, ea a fost tipărită la Oradea, devenind un important mesager al culturii românești, publicând lucrări ale unor mari personalități ale literaturii noastre.

Printre colaboratorii revistei Familia au figurat și Vasile Alecsandri, Andrei Bârseanu, Dimitrie Bolintineanu, Timotei Cipariu, Aron și Nicolae Densușianu, George Coșbuc, Bogdan Petriceicu Haşdeu, Alexandru Vlahuță, Barbu Delavrancea, Duiliu Zamfirescu etc.

1856 – A avut loc Congresul de pace de la Paris, moment care a constituit sfârşitul războiului Crimeii, încheiat prin înfrângerea Rusiei.

1842 – S-a născut Karl Friedrich May, unul dintre scriitorii germani cei mai productivi și mai citiți, fiind cunoscut pentru romanele sale de aventuri, dar şi pentru romanele sale cu povestiri de călătorie din Orient sau de pe pe teritoriul SUA și al Mexicului.

Karl May a început în anul 1880 cu povestirile din „Orientzyklus” (Ciclul Orient) care au durat, cu mici întreruperi, până în anul 1888. În paralel, a scris și pentru alte ziare cotidiene, folosind pseudonime diferite, pentru ca textele sale să fie onorate de mai multe ori.

Până la moartea sa, a scris peste o sută de povestiri seriale în diferite cotidiene ca „Deutschen Hausschatz”, „Der Gute Kamerad”, „Kolportage”, până l-a întâlnit în 1892 pe editorul „Friedrich Ernst Fehsenfeld” (1853-1933), care i-a propus prezentarea narațiunilor sale în cărţi. Astfel, a apărut „Karl May’s Gesammelte Reiseromane” (Culegerea de romane de călătorie a lui Karl May), încununată de succes.

Printre cele mai renumite volume se numără „Old-Shatterhand-Legende“ (Legenda lui Old-Shatterhand) unde apare figura „indianului apaș Winnetou”.

În anii următori, autorul a primit nenumărate scrisori de la cititori și a început o serie de călătorii, încheind contracte în Germania și Austria.

În anii 1899/1900, scriitorul a întreprins călătorii în Orient, ajungând până în Sumatra, unde a scris un jurnal de călătorie, din care s-au păstrat numai fragmente la Klara, a doua soție a lui May.

La data de 9 decembrie 1902, Karl May a primit la „Universitas Germana-Americana” din Chicago titlul de „Doctor honoris causa” pentru operele din seria de povestiri „Im Reiche des Silbernen Löwen”.

1841– A venit pe lume Pierre-Auguste Renoir, unul din cei mai celebri pictori francezi, creator al curentului impresionist; denumit pictorul bucuriilor vieții.

Printre personajele pictate în cel mai renumit tablou al său, „Dejunul vâslașilor”, se regăsesc și unii dintre apropiații artistului, chiar și viitoarea soție, Aline Charigot, a cărei imagine e surprinsă jucându-se cu un câine. Femeia întoarsă către bărbatul cu pălărie de pai e actrița Ellen Andrée. Identitatea femeii care apare în fundal, rezemată de balustradă e incertă, unii considerând că recunosc trăsăturile lui Jeanne Samary, alții că o văd pe fiica proprietarului restaurantului – Alphonsine. Pictorul însuși e un personaj al propriei lucrări.

Interesant e dialogul privirilor personajelor: bărbatul având capul descoperit privește înspre femeia cu pălărie albă, care la rândul ei își îndreaptă atenția spre vâslașul cu pălăria de pai. Vâslașul o privește pe Aline Charigot care își îndreaptă atenția spre cățelul pe care îl ține în brațe, acesta fiind cel care închide spirala. Cadrul creat de Renoir dă privitorului senzația că s-ar putea oricând așeza între meseni.

1836 – Samuel Colt a brevetat primul revolver cu repetiţie.

1817 – A fost deschis oficial Muzeul Brukenthal din Sibiu, cel mai vechi muzeu din România.

Întreaga structură a Muzeului Naţional Brukenthal de astăzi a evoluat în timp din colecţiile baronului Samuel von Brukenthal, care a construit muzeul între anii 1778 şi 1788.

1570 – Papa Pius al V-lea a excomunicat-o pe reginei Elizabeta I şi a absolvit supuşii săi de orice obligaţie de ascultare faţă de coroana Angliei, după ce aceasta a promulgat treizeci şi nouă de legi prin care persecuta Biserica Romano-Catolică.

Leave A Reply

Your email address will not be published.