Martie, vestitorul primaverii

0 225

Luna martie, denumită mărțișor, germinar sau făurel în tradiția românească populară, reprezintă a treia lună a anului în calendarul gregorian și are 31 de zile. Ziua are 12 ore, iar noaptea are 12 ore.

Denumirea lunii martie vine din latinescul “martius”, numele zeului Marte (Mars în latină), fiul lui Jupiter și al Junonei, fiind una dintre cele trei divinități protectoare ale Romei (alături de Jupiter și Quirinus), potrivit site-ului traditii.ro. Romanii îl considerau drept protectorul lor și tatăl lui Romulus. Era, la origine, zeul renașterii naturii, devenind mai târziu zeul războiului și al agriculturii. A fost identificat de timpuriu cu Ares, din mitologia greacă. Grecii numeau luna martie ”Elaphebolion”.

Sub împăratul Romulus al Romei, anul începea cu această lună, abia în anul 45 î.Hr., Iulius Cezar a introdus Calendarul iulian, anul începând la 1 ianuarie.

Martie începe cu aceeași zi a săptămânii ca și luna februarie, cu excepția anilor bisecți și ca luna noiembrie în fiecare an.

Românii sărbătoresc venirea primăverii într-un mod unic, la începutul lunii martie. Mărțișorul, simbol al renașterii naturii și al revenirii la viață a naturii după iarna îndelungată, marchează și începutul anului agrar.

La 1 martie, în calendarul ortodox, este ziua Evdochiei, o femeie martir, numită și Dochia. Sărbătoarea este de fapt apriori timpurilor creștine, iar Dochia este un personaj păgân. Legendele spun că Baba Dochia era, printre altele, o femeie care aducea zilele urâte de la începutul lunii martie, numite și Zilele Babei.

În luna martie începe aratul, semănatul, se curăță livezile și grădinile, se scot stupii de la iernat și se ”retează” fagurii de miere utilizați ca leac în medicina populară. Sărbătorile cu dată fixă și mobilă, în special Mucenicii sau Sfinții, alcătuiesc un străvechi început de an agrar, cu obiceiuri vechi și de o mare frumusețe.

Tradiția populară are mai multe preziceri pentru această lună a anului. În luna martie, în câte zile va fi negură în tot atâtea în cursul anului vor fi ploi, iar în câte zile va fi rouă în atâtea va fi brumă după Paște, și în tot atâtea zile în luna august vor fi neguri din care cauză vor fi stricăciuni în holde și poame. Dacă în luna martie nu va ploua va fi o recoltă bogată de grâu.

Soarele — Luna
Hotarele scurgerii diurne a timpului sunt marcate de răsărit, când Soarele se ridică deasupra liniei orizontului, indicând începutul zilei de muncă, și de apus, când Soarele coboară sub linia orizontului, moment numit, zonal, asfințit, scăpătatul Soarelui.

Soarele: la începutul lunii răsare la ora 6 h 53 m și apune la ora 18 h 04 m, iar la sfârșitul lunii răsare la ora 6 h 00 m și apune la ora 18 h 41 m.

Martie începe (astrologic) cu soarele în semnul Peștilor și sfârșește în semnul Berbecului.

Primăvara astronomică începe odată cu echinocțiul de primăvară care are loc la 20 martie: 12 h 29 m.

La 21 martie se face trecerea din Zodia Peștilor în Zodia Berbecului, care se încheie la 20 aprilie.

În România, ora de vară este corelată cu orarul de vară practicat în statele Uniunii Europene. Astfel, din ultima duminică a lunii martie, 26 martie, ora 03:00 devine ora 04:00 (ora oficială a României trece de la GMT+2 la GMT+3). Orarul de vară se aplică până în ultima duminică a lunii octombrie (29).

Luna — reprezintă perioada de timp cât durează o rotație a astrului în jurul Pământului: 29 de zile, 12 ore, 44 minute și 3 secunde, aproximativ 29 zile și jumătate. În această mișcare se disting patru faze: lună nouă, primul pătrar, lună plină, ultimul pătrar.

Fazele Lunii: la 5 martie — Luna la Primul Pătrar 13 h 32 m; la 12 martie — Lună Plină (Luna începe să descrească) 16 h 54 m; la 20 martie — Luna la Ultimul Pătrar 18 h 58 m; la 28 martie — Lună Nouă (Luna începe să crească) — 05 h 57 m, potrivit Observatorului Astronomic Amiral Vasile Urseanu

Leave A Reply

Your email address will not be published.