10 aprilie 1970, s-a nascut Leonard Doroftei, boxer profesionist român, multiplu campion mondial

0 223

2010 – A decedat într-un accident aviatic lângă Smolensk, în vestul Rusiei preşedintele Poloniei, Lech Kaczynski.

La bordul avionului Tupolev 154 se aflau 96 de persoane care şi-au pierdut şi ele viaţa (soţia preşedintelui polonez, preşedintele Băncii Centrale a Poloniei, şeful Statului Major al Armatei, politicieni, lideri religioşi şi foşti disidenţi anticomunişti); oficialii polonezi urmau să participe la ceremonia de marcare a 70 de ani de la masacrul de la Katyn, unde aproximativ 22.000 de cetăţeni polonezi, majoritatea ofiţeri, au fost executaţi de  serviciile de securitate sovietice din acea vreme (NKVD), în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.

2005 – Minoritatea sârbă din Croaţia a adoptat drapelul tricolor al Serbiei – roşu, bleu, alb, pentru a-şi revendica identitatea, la aproape zece ani de la încheierea războiului sârbo-croat din 1991-1996.

2002 – Parlamentul sârb a ratificat acordul semnat la 14 martie 2002, la Belgrad, privind formarea statului Serbia-Muntenegru, care prevedea înlocuirea actualei Republici Federale Iugoslavia (RFI, Serbia şi Muntenegru).

Parlamentul iugoslav a proclamat, la 4 februarie 2003, naşterea noului stat.

2001 – În Olanda  fost adoptată legea care recunoaşte eutanasia ca act legal, prin confirmarea de către Senat a votului exprimat în camera inferioară a Parlamentului olandez, cu 104 favorabile şi 40 împotrivă.

1998 – A fost semnat un acord de pace (sub patronaj american) privind Irlanda de Nord, numit Acordul din Vinerea Mare (Command Paper 3883), menit să pună capăt celor aproape trei decenii de conflicte între protestanţi şi catolici.

Acordul a fost încheiat între guvernele Marii Britanii, Irlandei şi partidele politice din Irlanda de Nord. Unele facţiuni din IRA (Armata Republicană Irlandeză) nu au recunoscut acest acord, desfăşurând în continuare activităţi teroriste.

1994 – Parlamentul Republicii Moldova a ratificat Tratatul de aderare la Comunitatea Statelor Independente şi la Uniunea Economică, documente semnate anterior de preşedintele Mircea Snegur.

1993 – A fost realizată prima transmisiune, printr-un radio-amator, a echipajului unei navete americane cu cel al altei navete spaţiale. Un astronaut american al staţiei Discovery a schimbat câteva cuvinte cu un cosmonaut aflat la bordul staţiei orbitale ruse Mir.

1979 – A fost creată Agenţia Panafricană de Informaţii – PANA, care a devenit funcşională la 25 mai 1983.

1975 – Paul McCartney a anunţat destrămarea trupei „The Beatles”.

1972 – A avut loc un puternic cutremur în sudul Iranului, în urma căruia au murit aproximativ 5.000 de oameni.

1972 – 50 de ţări au semnat Convenţia ONU cu privire la interzicerea perfecţionării, producţiei şi stocării armelor biologice. (Geneva)

1970 – A văzut lumina zilei Leonard Doroftei, boxer profesionist român. A câștigat medalii de bronz la Jocurile Olimpice de la Barcelona în 1992 și la Atlanta în 1996. De asemenea, a fost campion mondial în 1995 și campion european în 1996 și 1997. Palmaresul său la amatori este de 239 de victorii și 15 înfrângeri.

În 1997, Doroftei a devenit boxer profesionist făcând un contract cu clubul canadian Interbox. Pe 5 ianuarie 2002, acesta a cucerit titlul de campion mondial profesionist la categoria semi-ușoară a versiunii WBA, învingându-l la puncte pe Raul Horacio Balbi (din Argentina) .

Pe 31mai, la Bucuresti, Doroftei a luptat din nou împotriva lui Balbi și de data aceasta românul s-a impus în mod clar.

1963 – Submarinul nuclear american Thresher s-a scufundat departe de Cape Cod, în Atlantic. Au murit 129 de oameni.

1944 – A fost produsă pentru prima dată chinina sintetică, de către Dr. Robert Burns Woodward şi Dr. William von Eggers Doering.

Chinina este un alcaloid indolo monoterpenic, care, din punct de vedere chimic, este constituit dintr-un nucleu chinolinic şi unul chinuclidinic. Se prezintă sub formă de pulbere cristalină albă, fără miros, cu gust foarte amar, este greu solubilă în apă, ușor solubilă în alcool. Este optic activă (are 5 atomi de C asimetrici).

1938 – În Austria a avut loc un plebiscit privind alipirea acesteia la Germania. Austria a devenit parte componentă a celui de-Al Treilea Reich, iar 99,75 % din populaţie s-a pronunţat pentru.

1937 – Principele Nicolae, fiul regelui Ferdinand și al reginei Maria, a fost decăzut din rangul de membru al familiei regale, printr-un decret regal, ca urmare a căsătoriei morganatice cu Ioana Dumitrescu-Doleti. El s-a exilat în același an, sub numele de Nicolae Brana.

Alteța Sa Regală Nicolae, Principe al României, Principe de Hohenzollern a celui de-al doilea fiul al Regelui Ferdinand I și al Reginei Maria, a fost fratele mai mic al Regelui Carol al II-lea și unchi, după tată, al Majestății Sale Regale Mihai I al României.

A jucat un rol mai activ politic doar între anii 1927 – 1930, când a făcut parte din Consiliul de Regență care conducea țara în locul regelui minor Mihai I.

1932 – În România s-a constituit Partidul Naţional Agrar din gruparea condusă de Octavian Goga, anterior desprinsă din Partidul Poporului.

1914 – S-a născut Maria Banuș, poetă, traducătoare și eseistă din România, de origine evreiască, care a debutat, în anul 1928, în revista Bilete de papagal (a lui Tudor Arghezi), cu poezia La 14 ani, dezvăluindu-și crezul poetic:

Te caut pe tine, suflete frumos

Cu frăgezimea și durata unui fum

Încât mă mir și eu cum de ai loc

În ființa mea de-acum.

În perioada interbelică, a colaborat la revista Azi, precum și la alte publicații, cu poezii având un caracter aproape exlusiv erotic, din care a și alcătuit primul său volum, intitulat Țara fetelor. Acest volum face parte din etapa confesiunilor adolescentine ale poetei.

Încă din anul 1939, s-a apropiat de mișcarea muncitorească, activând în organizațiile antifasciste create sub egida Partidului Comunist, iar treptat în versurile sale încep să se facă simțite preocupări de natură socială.

În anul 1949 a publicat volumul de poezie Bucuria (cu cele două cicluri ale sale: Cântec sub tancuri și Vânt de martie), care reprezintă experiența poetei în perioada războiului, a ocupaţiei naziste şi apoi comuniste. Primul ciclu cuprinde poezii inspirate din realitățile tragice ale perioadei războiului, în timp ce al doilea ciclu este închinat luptei revoluționare a Partidului Comunist. De asemenea, a publicat articole și reportaje, grupate în culegerea Din cronica acestor ani (1955).

Maria Banuș s-a încadrat în doctrina realismului socialist prin creațiile sale cu caracter proletcultist, cum ar fi poeziile adunate în volumul Ție-ți vorbesc, Americă! (1955). Alte volume înscrise în aceeași orientare sunt: Despre pământ (1954), Se-arată lumea (1956), Torentul (1957) și Poezii (1957).

Pe lângă poezii, Maria Banuș a scris și două piese de teatru: Ziua cea mare, cu subiect din viața gospodăriilor agricole colective și Îndrăgostiții, care prezintă aspecte și oameni de pe un mare șantier al socialismului. Premiera piesei Ziua cea Mare a avut loc la 13 august 1950, pe scena Teatrului Național din Cluj, ea fiind reprezentată apoi pe scenele principalelor teatre din țară și elogiată de critica oficială a vremii.

1912 – Vasul „Titanic” a plecat în primul și singurul voiaj dintre Southampton (Anglia) și New York (SUA).

1912 – A venit pe lumeAnton Breitenhofer, șvab bănățean, demnitar comunist și scriitor proletcultist de limba germană din România.

A muncit timp de 22 de ani ca lăcătuș la Uzinele din Reșița, apoi a absolvit Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu”.

În anul 1939 a devenit membru al Partidului Comunist din România. Anton Breitenhofer a fost în conducerea Comitetului Antifascist German.

A fost membru al CC al PCR (1955-1979), ca reprezentant al etniei germane și redactor șef la cotidianul de limbă germană „Neuer Weg” (1954-1975).

Din 1960 a fost membru în biroul Uniunii Scriitorilor din România, iar în perioada 1962-1968, a făcut parte din comitetul executiv al acesteia.

În perioadele 1961-1965 și 1968-1969 a fost membru al Consiliului de Stat.

În perioada 1968-1978 a fost vicepreședinte al biroului Consiliului Oamenilor Muncii de naționalitate germană, înființat în 11 noiembrie 1968.

1893 – S-a născut Constantin Leancă, unul dintre autorii unei scrisori trimise Sfatului Ţării de la Chişinău (n.r. Repblica Democratică Moldovenească, succesoarea Guberniei Basarabia), în care era revendicată Unirea Basarabiei cu România. În perioada Interbelică a fost membru al Partidului Ţărănesc din Basarabia, apoi al Partidului Naţional Ţărănesc din momentul creării acestuia, prin fuziunea, în 1926, a Partidului Ţărănesc (Ion Mihalache) şi a Partidului Naţional din Transilvania (Iuliu Maniu).

În 1915, acesta s-a înrolat în armata imperială rusă şi a participat la Primul Război Mondial pe frontul de est. În 1917, după revoluţia din februarie, când a fost abolită monarhia în Rusia, a revenit în Basarabia şi a devenit preşedinte al Zemstvei judeţene din Bălţi.

În 1932, dezamăgit de guvernarea naţional-ţărănistă, a devenit unul dintre conducătorii unui nou partid – Partidul democrat ţărănesc, devenit ulterior Partidul radical ţărănesc. Între 1939 şi 1940, în plină dictatură regală, a fost membru al Frontului Renaşterii Naţionale.

La 28 iunie 1940, când Armata Roşie a ocupat Basarabia, era deputat în Lgislativul de la Bucureşti şi se afla la Bălţi. Sovieticii îl considerau element periculos şi l-au condamnat la ani grei de gulag. Se stinge din viaţa în timpul detenţiei.

A fost ales deputat din partea Basarabiei de 7 ori, prima dată în 1919 din partea Partidului Ţărănesc din Basarabia şi ultima dată, în 1939, din partea Frontului Renaşterii Naţionale. Era unicul partid legal din timpul dictaturii lui Carol al II-lea, celelalte fiind interzise, după modelul regimurilor autoritare care domina atunci cea mai mare parte a Europei.

Frontul Renaşterii Naţionale grupa din oficiu toţi funcţionarii care altfel îşi pierdeau calitatea de demnitar (printre membrii FRN a fost reputatul istoric C.C. Giurescu etc).

În cadrul procesului intentat, lui Leancă i s-au incriminat activităţi zise contrarevoluţionare. Printre acestea se numără participarea sa la viaţa politică din România interbelică, ca membru fruntaş al Partidului Ţărănesc din Basarabia, Partidului Naţional Ţărănesc şi altor formaţiuni democratice româneşti (a criticat, de altfel, politica extremistă a guvernului Goga-Cuza). Toate aceste partide în care a fost implicat erau considerate contrarevoluţionare.

Constantin Leancă şi-a pierdut viaţa într-un lagăr de muncă forţată al sovieticilor pentru că a îndrăznit, în 1918, să ceară unirea Basarabiei cu România. Eroul a murit întemniţat după o judecată şi o condamnare ilegale.

1881 – În România a început guvernarea lui Dumitru C. Brătianu, fratele lui Ion C. Brătianu, care a activat până pe 9 iulie 1881.

1877 – S-au rupt relaţiile diplomatice între Turcia şi România, în urma începerii Războiului de Independenţă a României.

1866 – A apărut la Bucureşti, bisăptămânalul Legalitatea, „foaie politică, religioasă, literară şi ştiinţifică”, a cărui proprietar, redactor şi administrator a fost P. Georgescu.

1848 – Domnitorul Mihail Sturdza a înăbuşit mişcarea revoluţionară din Moldova cu forţa armată.

Sub infruienţa evenimentelor revoluţiilor izbucnite în Europa, tinerii moldoveni reveniţi din occident au preluat valul revoluţionar cu rapiditate, fixându-şi pentru început ca obiectiv înlăturarea domnitorului Moldovei Mihail Sturdza, considerat de ei vinovat pentru toate abuzurile şi nedreptăţile din ţară. Importul de democraţie urma să fie făcut printr-un program de 35 de revendicări ale protestatarilor sub titlul de Petiţie-Proclamaţie.

Domnitorul Mihail Sturdza a mimat negocierile luând în spate măsuri de represiune. În cadrul intervenţiei de înăbuşire a mişcării revoluţionare din Moldova, au avut loc mai multe arestări, iar 13 conducători (printre care şi Alexandru Ioan Cuza) au fost trimişi sub stare de arest la Galaţi, pentru a fi exilaţi în Turcia. Şase dintre cei 13 au reuşit să scape la Brăila, de unde au trecut în Transilvania.

1834 – S-a prezentat, la Iaşi, piesa lui Gh. Asachi, Cantata pastorală sau Serbarea păstorilor moldoveni, primul spectacol muzical în limba română, în care Matei Millo a interpretat primul rol din cariera sa.

1790 – A încetat din viaţă, la Philadelphia, savantul american Benjamin Franklin, fizician, filosof şi om politic. În activitatea sa ştiinţifică, un loc central l-au avut cercetările din domeniul fizicii. A demonstrat identitatea dintre fulger şi descărcările electrice. Este inventatorul paratrăsnetului(1747).

A înfiinţat, la Philadelphia, prima bibliotecă publică din SUA (1731), a întemeiat Universitatea Pennsylvania (1740) şi a organizat, în 1743, Societatea Filarmonică Americană. Ca om politic, acesta a luptat pentru independenţa SUA, elaborând, în 1787, Declaraţia de Independenţă.

1742 – Trupele împărătesei Maria Theresa de Habsburg (1740-1780) au fost înfrânte de armata prusacă, condusă de regele Frederic al II-lea, la Mollwitz. Ca urmare a acestei înfrângeri, trupele împărătesei au fost nevoite să părăsească Silezia, iar regele a pus stăpânire asupra provinciei.

Leave A Reply

Your email address will not be published.