(VIDEO) Sergiu Nicolaescu: În spatele meu rămân filme și personaje. Secundele trăirii mele!

0 315

Regizorul, actorul şi producătorul Sergiu Nicolaescu s-a născut la 13 aprilie 1930, la Târgu-Jiu. La vârsta de cinci ani a plecat din oraşul natal împreună cu familia, care şi-a stabilit reşedinţa la Timişoara, oraşul în care marele regizor a copilărit. A făcut ultimele patru clase de liceu în doi ani, iar în 1948, la terminarea liceului, a intrat la trei facultăţi: Belle Arte, Politehnică şi Şcoala de Ofiţeri de Marină. A absolvit Politehnica în 1952, devenind inginer, meserie pe care a practicat-o la Studioul ”Al. Sahia” până în 1965, intrând astfel în lumea filmului.

Începuturile carierei sale regizorale sunt marcate de o serie de scurtmetraje – “Scoicile nu au vorbit niciodată”, “Memoria trandafirului”, o metaforă de 7 minute (1962), foarte curând ajungând să abordeze, ca profesionist, lungmetrajul. Pentru filmul “Memoria trandafirului” a luat Premiul de Excelenţă al Uniunii Tehnicienilor din cinematografia mondială.

Toate armele văzute la mine în filme erau adevărate. Ni le punea armata la dispoziție. Avea Armata Română niște depozite uluitoare. Din primul război mondial, din al doilea război mondial. Uniforme, puști, tunuri. Acum nu mai există nimic. Armele vechi ori s-au aruncat la fier vechi ori au fost vândute la colecționari din Occident. S-a ales pulberea, praful. Noi ne băteam cu arme adevărate, de oțel. La un moment dat am găsit arme din 1877, în Bulgaria. Săbii originale de-ale ostașilor români făcute în Germania de Solingen. De asta filmele mele erau mult mai realiste decât ceea ce se face acum pe computer. Pentru că eu m-am apropiat altfel de realitate, am imitat realitatea, am retrăit-o, nu am creat niște mișcări de dragul filmului.

 Debutul în lungmetraj cu ”Dacii” (în coproducţie cu Franco-London-Film, 1966), în care a şi jucat, s-a dovedit a fi un mare succes românesc, ajungând să fie difuzat şi în străinătate.

În anii ’70, a demonstrat o reală voinţă de a-şi însuşi tehnici narative şi de montaj preluate din cinematograful american comercial, pe care le-a aplicat filmelor sale de acţiune şi suspans, precizează “Dicţionarul de cinema” apărut la Editura Univers enciclopedic, 1997.

Filmografia sa impresionantă cuprinde filme la care, în afară de regizor sau co-regizor, este în egală măsură actor sau scenarist cu certe calităţi. După numărul de filme realizate (peste 50 de lungmetraje), Sergiu Nicolaescu este, de departe, regizorul cel mai prolific din cinematografia românescă, situându-se în acelaşi timp la nivelul celor mai activi cineaşti în plan internaţional.

De-a lungul carierei, a abordat o largă arie tematică şi de gen (inclusiv filmul de actualitate, serialul de televiziune, comedia, drama psihologică, filmul biografic), însă certa sa vocaţie se dovedeşte a fi superproducţia de inspiraţie istorică şi filmul de acţiune. Începând cu anul 1990, a fost directorul Studioului de creaţie ”Star 22”.

 Din filmografia sa amintim: ”Dacii” (1967), ”Mihai Viteazul” (1971), ”Cu mâinile curate” (1972), ”Chemarea aurului” (1973), ”Nemuritorii” (1974), ”Un comisar acuză” (1974), ”Accident” (1976), ”Osânda” (1976), ”Pentru patrie” (1978), ”Nea Mărin Miliardar” (1979), ”Revanşa” (1978), ”Ultima noapte de dragoste” (1979), ”Capcana mercenarilor” (1981), ”Wilhelm Cuceritorul” (serial TV, 1981), ”Ringul” (1983), ”Ciuleandra” (1984), ”Noi, cei din linia întâi” (1985), ”Francois Villon – poetul vagabond” (1987), ”Mircea” (1988), ”Coroana de foc” (1990), ”Oglinda – Începutul adevărului” (1993), ”Punctul zero” (1995), ”Triunghiul morţii” (1999), ”Orient Expres” (2004), ”15” (2005), ”Supravieţuitorul” (2008), ”Carol I” (2009), ”Poker” (2010, cea de-a doua comedie din cariera sa regizorală, după ”Nea Mărin Miliardar”), ”Ultimul corupt din România” (2012).

”Sunt primul care a făcut şcoală de cascadori în România, pentru că am făcut filme mari istorice, mondiale. Am făcut ‘Dacii’, ‘Lupta pentru Roma’ cu Orson Welles şi cu Laurence Harvey. Cu tinerii am avut mână bună. Dar am şi nişte metode speciale. De pildă, pe copii când îi aleg îi pun să joace fotbal. Jucând fotbal îmi arată caracterul lor adevărat. La actori eu văd comportamentul, viaţa de toate zilele şi îi iau pentru roluri potrivite pentru fiecare în parte. Eu nu le mai cer să participe la probe. Nu contează că sunt profesionişti sau nu, cu oricare am aceeaşi metodă”.

Filmul care l-a consacrat, la începuturile carierei, este ”Mihai Viteazul”, cu Amza Pellea în rolul principal. Alte nume ale cinematografiei româneşti care au participat la realizarea acestui film au fost Ilarion Ciobanu, Florin Piersic, Mircea Albulescu, Olga Tudorache, Ion Besoiu. În ianuarie 2010, ”Mihai Viteazul” ocupa a treia poziţie într-un clasament realizat de site-ul american de specialitate IMDb (Internet Movie Data base) la categoria ”Filme istorice”. Producţia devenea, astfel, cel mai vizionat film românesc în întreaga lume.

Filmul ”Cu mâinile curate” (1972) a marcat debutul uneia dintre cele mai îndrăgite serii de acţiune din cinematografia românească – seria Comisarului.

”Nemuritorii” (1974) plasează acţiunea la zece ani de la uciderea lui Mihai Viteazul şi are în prim-plan peripeţiile unui grup de ostaşi devotaţi domnitorului, care încearcă să se întoarcă acasă aducând cu ei o ladă, împreună cu steagul celor trei ţări unite (Moldova, Ţara Românească şi Transilvania). Coloana sonoră este semnată de trupa Phoenix.

Realizat de Sergiu Nicolaescu, după un scenariu de Emil Slotea, filmul ”Carol I” (2009) se referă la ultimele luni din viaţa regelui şi la controversele dintre Carol şi membrii Guvernului său, în contextul izbucnirii Primului Război Mondial. Regizorul a dat viaţă rolului Carol, personaj pe care l-a mai interpretat şi, în 1977, într-un alt film al său, ”Pentru patrie”.

Sergiu Nicolaescu a debutat în comedie cu ”Nea Mărin Miliardar” (1979), după un scenariu semnat de scriitorul Vintilă Corbul. Din distribuţie făceau parte Amza Pellea, Stela Popescu, Vasilica Tastaman, Jean Constantin, Draga Olteanu Matei, Sebastian Papaiani. Pelicula a fost vizionată de peste 14,6 milioane de spectatori români.

În ”Mircea” (1989), Sergiu Nicolaescu a plasat acţiunea în jurul domnitorului Mircea cel Bătrân, un alt personaj emblematic al istoriei românilor. Filmul a fost realizat cu o distribuţie de excepţie: Şerban Ionescu, Adrian Pintea, Colea Răutu, Silviu Stănculescu, George Alexandru.

La ultimele producţii, Sergiu Nicolaescu a colaborat cu mulţi actori tineri, susţinând că nu există un conflict între generaţii în cinematografie.

”Niciodată nu a existat un conflict între generaţii în cinematografie. Nu a existat, pentru că, îmi aduc aminte de începuturile meseriei mele, vorbeam cu respect, aveam respect pentru cei care (…) erau o generaţie înaintea mea, le respectam eforturile, greutăţile pe care le au şi încercam să îmbunătăţesc atât situaţia noastră, cât şi cea din viitor, pentru că nu poţi să trăieşti numai în prezent. Trebuie să vezi cine sunt cei din trecut”, spunea regizorul în interviul amintit.

”Poker” a fost filmat în 26 de zile şi este o adaptare a piesei de teatru cu acelaşi nume a scenaristului Adrian Lustig. Sergiu Nicolaescu a reuşit să aducă în sălile de cinema un număr impresionant de spectatori, în week-end-ul de lansare (9-11 aprilie 2010), ”Poker” fiind vizionat de 7.182 de spectatori.

 Cel din urmă film al lui Sergiu Nicolaescu, “Ultimul corupt din România”, o continuare a peliculei “Poker”, a avut premiera în februarie 2012. Filmul a avut, în acelaşi an, 13.195 de spectatori.

 De-a lungul carierei sale, Sergiu Nicolaescu a primit numeroase premii pentru creaţia sa regizorală sau interpretativă.

Filmul ”Primăvara obişnuită” (1962) a fost premiat la Moscova, Praga şi Salonic şi distins cu premiul UNIATEC, filmul ”Floare de mac” a fost premiat la Oberhausen (1963), ”Memoria trandafirului” a fost premiat la Mamaia şi Milano în 1964, la Triest, Edinburgh şi Cork în 1965 şi a obţinut premiul UNIATEC în 1965, ”Lecţie în infinit” a fost premiat la Mamaia în 1965, distins cu premiul ANICA, Cortina D’Amprezzo (1966), ”Dacii” a fost distins cu premiul trei la Praga în 1967, ”Mihai Viteazul” a primit premiul UNIATEC, la Moscova, în 1971, premiul ACIN (1971) şi a fost nominalizat la premiul de aur de la Moscova din acelaşi an, ”Ultimul cartuş” a primit premiul ACIN (1973).

În 1974, a fost distins cu premiul ACIN pentru interpretare masculină în filmul ”Nemuritorii” şi ”Un comisar acuză”, filmul ”Osânda” a fost distins cu premiul ACIN (1976), ”Pentru patrie” a primit premiul ACIN 1978, iar ”Noi, cei din linia întâi” – premiul ACIN 1986.

În decembrie 2008, a primit Premiul pentru întreaga activitate, la cea de-a VII-a ediţie a Galei Premiilor de Excelenţă acordate de TVR Internaţional. În cadrul ceremoniei de decernare a Premiilor Uniunii Cineaştilor UCIN pe 2009, i-a fost conferit Premiul academic, o distincţie acordată de UCIN în premieră. În noiembrie 2011, a fost premiat pentru întreaga sa carieră, în cadrul celei de-a 17-a ediţii a Festivalului de Filme Mediteraneene MedFest, desfăşurat la Roma, unde România, Egiptul şi Tunisia au fost invitate de onoare. Sergiu Nicolaescu a fost premiat, într-un cadru restrâns şi la Academia Română din Roma, de juriul festivalului ProCult Cinemafest.

 În 2002, a primit Ordinul Naţional “Serviciul Credincios”, în grad de Cavaler. La 6 decembrie 2012, Sergiu Nicolaescu a fost declarat cetăţean de onoare al municipiului Târgu-Jiu şi cinematograful din localitate a primit numele marelui cineast.

A scris mai multe cărţi referitoare la revoluţia din 1989 – ”Revoluţia. Începutul adevărului” (1995); ”Un senator acuză” (1996; a doua ediţie 1998); ”Cartea revoluţiei române. Decembrie ’89” (1999); ”Lupta pentru putere. Decembrie ’89” (2005), ”Mămăliga a explodat! Decembrie 1989” (2011) – precum şi o autobiografie “Viaţă, destin şi film”, apărută la Editura Universitară.

Leave A Reply

Your email address will not be published.