Raţiune şi economie – în vremuri de criză

0 98

Comportamentul rațional, în special în cazul deciziilor politice/de guvernare, ar trebui să genereze un proces care duce la un nivel optim de beneficii sau utilitate pentru o societate. Insă cercetările efectuate în domeniul psihologiei cognitive, precum și în cel al economiei comportamentale, au arătat că raţiunea umană este adeseori supusă prejudecăților, subiectivismului şi irationalităţii. În primul rând, emoţia este cea care impiedică autocontrolul necesar pentru luarea deciziilor raţionale. În al doilea rând, capacitatea oamenilor de a înțelege pe deplin cu ce se confruntă este limitată, în special în prezența incertitudinii fundamentale.

Spre deosebire de risc, incertitudinea este de obicei înțeleasă ca implicând rezultate care sunt foarte greu de estimat / cuantificat şi căreia nu i se poate atribui o probabilitate.

Viziunea unei pandemii, indiferent de ce natura, implică astfel o incertitudine fundamentală, o apariție care putea fi anticipată chiar dacă nu i s-a putut atribui o probabilitate și nici nu se putea ști dacă, când și ce formă ar lua sau cât ar dura.

Prin urmare, natura fundamental incertă a evoluției pandemiei dă naștere la continuarea dilemelor profunde cu privire la așa-numitul răspuns rațional la actuala stare de urgență. Mai mult, la o analiză atentă observăm faptul că, specialiştii în domeniul sănătătii au facut referire la conceptele de „aplatizare a curbei”, “creştere lentă a curbei”, concepte care practic au ghidat răspunsurile guvernamentale și societale la această pandemie. Rezultatele potențiale (conştienţi fiind de deficienţele din infrastructura de sănătate publică care a fost grav neglijată) ale măsurilor luate prin limitarea mobilităţii, închiderea școlilor și universităților, restaurantelor și barurilor și distanțarea socială au fost susținute de scenarii care se concentrează în principal pe un singur obiectiv final, acela de a evita/diminua cât mai mult decesele cauzate de pandemie. Justificarea măsurilor specifice luate s-au bazat cu precădere pe direcția preconizată a impactului acestora si mai puțin în direcţia altor consecințe sociale asupra domeniului sănătății și economiei.

Efectele securitizării pandemiei, perturbarea multor aspecte ale vieții cotidiene, efecte asupra sănătății fizice, sănătății mintale, prosperității și incluziunii economice, educației, se adaugă la incertitudinea cu care se confruntă societățile în această perioadă. Aceste efecte probabile sunt greu de prevăzut, ele pot sa fie temporare sau permanente, în consecinţă este necesară o analiză care să ne ajute sa luăm decizii publice echilibrate, în cunostinţă de cauză.

În spiritul democratic, deciziile publice trebuie să fie susținute de judecăți care sunt susținute de rațiune și supuse dezbaterii societății. Caracterul incert al impactului pandemiei și evoluția acesteia va influența în final reacțiile din societate și acest lucru trebuie luat în considerare de reprezentanţii politici. Mai mult, datorită interdependenţelor domeniilor greu încercate în aceasta perioadă, răspunsurile la pandemie trebuie să se concentreze pe furnizarea de ancore de stabilitate şi asigurări pentru economie.

Leave A Reply

Your email address will not be published.