20 mai 1928, căpitanul Gheorghe Bănciulescu, a devenit primul aviator din lume care a zburat cu proteze la ambele picioare

0 870

2005 – La cea de-a 58-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Cannes, filmul lui Cristi Puiu, Moartea domnului Lăzărescu,  a obținut premiul „Un Certain Regard”.

2002 – Timorul de Est  a devenit primul stat independent al secolului al XXI-lea, după ce Indonezia a consimţit să părăsească acest teritoriu.

1990 – Au avut loc primele alegeri libere și democratice în România din 1937. Electoratul s-a pronunțat asupra președintelui țării (prin vot direct) și a ales reprezentanţi în cele două Camere ale Parlamentului, Camera Deputaților și Senatul (vot proporțional pe liste).

Ion Iliescu a fost ales preşedinte cu 85% din voturile exprimate.

1988 – A decedat Ana Aslan, medic român specialist în gerontologie, academician din 1974, director al Institutului Național de Geriatrie și Gerontologie (1958 – 1988).

A evidențiat importanța procainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de vârstă, aplicând-o pe scară largă în clinica de geriatrie, sub numele de Gerovital.

În timpul Primului Război Mondial, a îngrijit soldații în spitalele militare din spatele frontului de la Iași.

A fost numită preparator la clinica II din București, condusă de profesorul Daniel Danielopolu, care a îndrumat-o și în alcătuirea tezei de doctorat.

A avut o activitate didactică și spitalicească la Filantropia, Institutul Clinico-Medical al Facultății de Medicină din București, Clinica Medicală din Timișoara, Spitalul CFR.  Din 1949, a devenit șeful Secției de fiziologie a Institutului de Endocrinologie din București.

1983 – O echipă de cercetători de la Institutul Pasteur din Franta a identificat, pentru prima dată, sub conducerea profesorului Luc Montagnier, virusul responsabil de producerea bolii Sida.

Acest retrovirus răspândit în toată lumea a fost numit VIH1.

1941 – Germania nazistă a lansat un atac aeropurtat asupra insulei greceşti Creta, cu numele de cod „Merkur”.

17.000 de paraşutişti germani conduşi de generalul Kurt Student au reuşit cu grele pierderi să înfrângă rezistenţa trupelor britanice şi neo-zeelandeze.

1928 – Căpitanul Gheorghe Bănciulescu, primul aviator din lume care a zburat cu proteze la ambele picioare, a obținut locul 1 la concursul internațional de la Băneasa.

Aviatorul își fracturase picioarele în accidentul aviatic de la Hirbun, Cehoslovacia, din septembrie 1926, după care medicii au decis amputarea lor.

La doar 19 ani, Gheorghe Bănciulescu (1898-1935) avea să cunoască grozăviile războiului și să-și pună toate puterile și priceperea în slujba patriei. A participat la confruntările crâncene ale Primului Război Mondial în luptele petrecute pe țărmurile Jiului, la Nămoloasa, la Corbu sau la Mărășești. A intrat în război ca sublocotenent. Atracția pentru aviație a căpătat-o, însă, după ce a asistat la câteva confruntări aeriene, pe front.

A cerut să fie încadrat în aviația militară, dar intervențiile tatălui său (ofițer cu grad superior) au îngreunat, la început, intrarea sa în nobila breaslă a piloților. Dar, perseverând, tânărul ofițer a fost admis în rândul aspiranților la calitatea de pilot. La scurtă vreme după terminarea Marelui Război, aviatorul Gheorghe Bănciulescu avea să efectueze primul zbor de unul singur, cu un aparat de zbor Newport. Au urmat ani fumoși, în care tânărul ofițer se desăvârșea, ca pilot, pe aparatele de zbor ale armatei României Mari.

La începutul toamnei anului 1926, căpitanul Bănciulescu a decolat de pe un aeroport francez (le Bourget), la bordul aparatului Potez-25 aflându-se și mecanicul Ion Stoica. Ei trebuiau să ajungă în Capitala României iar scopul misiunii de zbor era parcurgerea distanței într-un timp cât mai scurt.

Au parcurs, cu mare repeziciune, cam 1000 de kilometri, ajungând în zona orașului Linz. Acolo, vizibilitatea le-a fost redusă sever de către o ceață deasă. Deși au încercat să se ridice la o altitudine mai mare, destinul a făcut ca avionul să atingă, în viteză, o creastă montană. Ca urmare a avariei, aparatul de zbor s-a prăbușit în Cheoslovacia. În urma nefericitului eveniment, mecanicul și-a pierdut viața iar tânărului căpitan Bănciulescu i-au fost amputate membrele inferioare, pentru a putea trăi mai departe.

Într-o zi, beneficiind de susținerea fostului său comandant, Gheorghe Negrescu și a amicului său M. Pantazi, ambițiosul român a reușit să piloteze iarăși un aparat de zbor. Astfel, în luna iulie a anului 1927, Bănciulescu devenea primul pilot din lume ce reușea să conducă un avion, deși era lipsit de membrele inferioare. Aflând despre această performanță excepțională, unică la nivel mondial în acele decenii de început ale aviației, președintele Franței, Louis Barthou, a ținut să-și arate deosebita sa prețuire pentru curajul și tenacitatea compatriotului nostru, oferindu-i „Legiunea de Onoare în grad de cavaler”.
În primăvara anului următor (1928), miile de entuziaști ai aviației care au luat parte, ca spectatori, la cel dintâi miting aerian de pe aerodromul Băneasa putut să asiste, stupefiați, la acrobațiile de zbor realizate de către căpitanul aviator Bănciulescu. Între spectatori se afla și soția curajosului și talentatului aviator român.

Peste patru ani, Bănciulescu avea să ia parte la raiduri aeriene pe distanțe lungi, în care parcurgea câte 1000 de kilometri pe zi sau chiar mai mult. În cadrul primului raid de acest fel a parcurs 8000 de kilometri, prin spațiile aeriene ale diferitelor state ale Europei (Franța, Germania, Austria, Iugoslavia), folosind un aparat de zbor SET-41. Într-un ultim raid, pilotul român a străbătut văzduhul fierbinte al Africii, într-o misiune de stabilire a viitoarelor rute de zbor pentru avioanele civile ale companiilor franceze.

La data de 13 martie 1935, Bănciulescu a decolat de la Paris și, alături de un mecanic și un telegrafist, a efectuat, cu succes, la bordul unui avion Potez-9 AB, un raid în cadrul căruia au trecut prin Napoli, Tripoli, Bengazi, Khartoum, Bangui, Atbara, Cairo etc.

S-au confruntat cu temperaturi infernale și cu furtuni de nisip care, prin deteriorarea motoarelor avionului, ar fi putut duce la prăbușirea acestuia. Au făcut față cu bine tuturor peripețiilor de pe parcursul raidului aerian (22.000 de km în doar două săptămâni), aterizând în capitala Egiptului. Acolo aveau să se încheie, subit, și zilele lui Bănciulescu. Pe durata misiunii, pilotul român contactase o boală tropicală căreia organismul său suprasolicitat nu i-a mai putut face față, viața sa închinată aviației luând sfârșit la doar 37 de ani.

Abia în zilele celei de-a doua conflagrații mondiale avea să mai apară un aviator pe care lipsa membrelor inferioare nu l-a putut ține departe de aparatele de zbor. Este vorba despre ofițerul britanic Douglas Robert Steuart Bader (1910-1982), încadrat în Royal Air Forces – care a obținut nu mai puțin de 22 de victorii, în confruntările aeriene!

1927 – Charles Augustus Lindberg, pilot din Detroit, a efectuat primul zbor fără escală peste Oceanul Atlantic, la bordul unui avion monoplan.

1923 – A apărut săptămânal, la București, revista teatrală, plastică, muzicală și literară Clipa, sub conducerea lui Horia Igiroșanu.

Printre colaboratori s-au numărat: Ion Pillat, Tudor Arghezi, George Mihail Zamfirescu, Aron Cotuș, Mihail Dragomirescu.

Revista Clipa a fost editată până la 2 iunie 1940.

1920 – A avut loc inaugurarea operei române din Cluj, cu opera Aida de Giuseppe Verdi.

1902 – Cuba și-a câștigat independența față de Statele Unite.

Tomás Estrada Palma a devenit primul preşedinte cubanez, dar economic şi financiar, puterea a rămas în mâinile americanilor,  până la venirea la putere a comuniştilor lui Fidel Castro.

1899 – A fost consemnată drept ziua în care prima dată un şofer a fost sancţionat pentru depăşirea vitezei legale.

În acea zi de 20 mai 1899, Jacob German, un taximetrist din New York, a fost oprit şi reţinut de Poliţia americană pentru conducere imprudentă şi circularea cu o viteză mai mare decât cea permisă.

Respectivul şofer a fost prins conducând cu „impresionanta” viteză de 20 km/h, în acea perioadă, în oraşe viteza maximă admisă fiind de 12 mph.

Poliţia nu a avut însă un procedeu exact de a înregistra viteza, aceasta fiind doar aproximată de un poliţist. La acea vreme nu se suspendau permisele de conducere şi nu se reţineau taloanele, din simplul motiv că acestea au fost introduse în New York, în 1901.

Sancţiunea pentru grăbitul taximetrist a fost o amendă de 150$, o sumă uriaşă pentru acea vreme, şi o scurtă perioadă de detenţie.

În present, depăşirea vitezei este una dintre cele mai frecvente abateri rutiere, doar în Statele Unite, anual fiind emise peste 34 de milioane de sancţiuni, ceea ce înseamnă o medie zilnică de 93.150 de amenzi zilnice.

1882 – S-a format Tripla Alianță între Germania, Austro-Ungaria și Italia.

1875 – A fost semnată, la Paris, Convenția Metrului, tratat prin care s-a promovat Sistemul Internațional de Unități de Măsură (tratat la care România a aderat la 10 martie 1883).

1865 – S-a inaugurat, la București, prima expoziție națională de produse agricole și industriale românești, organizată din inițiativa lui Ion Ionescu de la Brad și a lui Petre S. Aurelian.

1821 – Părăsit de capitanii săi, Tudor Vladimirescu a fost arestat în tabăra de la Golești, de către Iordache Olimpianul și predat lui Alexandru Ipsilanti.

Evenimentele au avut loc în cadrul răscoalei lui Tudor Vladimirescu din Muntenia.

1806 – A venit pe lume John Stuart Mill, filosof britanic al epocii victoriene, unul dintre cei mai influenți gânditori liberali ai secolului XIX, care a adus contribuții la dezvoltarea utilitarismului.

Lucrarea „Despre libertate” este unul dintre textele de referință ale doctrinei liberale, reprezentând, în fond, un tratat despre libertate.

Cartea explorează natura și limitele puterii care poate fi exercitată în mod legitim de societate asupra individului. Mill a dezvoltat un principiu fundamental conform căruia fiecare are dreptul de a acționa precum dorește, în condițiile în care faptele sale nu îi afectează pe ceilalți. Dacă respectivul act se răsfrânge exclusiv asupra celui care îl comite, societatea nu are nici un drept de a interveni, chiar dacă persoana își face rău. Sunt excluși din sfera acestei teorii cei care nu sunt totalmente capabili de a discerne (spre exemplu, copiii sau cei ce nu se află în deplinătatea facultăților mintale).

Mill a apărat cu o convingere puternică libertatea de exprimare. De asemenea, a susținut faptul că a asculta păreri false este ceva productiv din două motive. În primul rând, pentru că indivizii sunt mai dispuși să renunțe la opiniile eronate atunci când se află într-o dezbatere și, în al doilea rând, pentru că teoriile corecte pot fi continuu susținute și reafirmate, nefiind doar propoziții unanim acceptate ca adevărate. Fiecare trebuie să înțeleagă de ce aderă la un anumit set de idei.

Constrângerea asupra unei persoane nu poate apărea din dorința de a-i impune concepții ale altora cu privire la modul de viață ori la conduită. Singura manieră prin care se poate încerca schimbarea unui individ este discuția de orice fel (fie ea mustrare, rugăminte sau implorare), întrucât „asupra lui însuși, (…) individul este suveran”.

În concluzie, Mill afirma că societatea are mai multe de câștigat dacă respectă libertatea individuală. Atâta timp cât faptele unei persoane nu au consecințe negative asupra alteia, aceasta trebuie lăsată să trăiască după propriile reguli, și nu după norme impuse din exterior.

1802 – Napoleon Bonaparte a semnat un decret prin care a reintrodus sclavia în coloniile franceze, revocând abolirea sclaviei, proclamată în timpul Revoluţiei Franceze.

1799 – A văzut lumina zilei Honoré de Balzac, romancier, critic literar, eseist, jurnalist și scriitor francez, considerat unul dintre cei mai mari scriitori francezi în domeniul romanului realist, romanului psihologic și a romanului fantastic.

El a creat un adevărat monument, Comedia umană, ciclu în a cărui componență intră 95 de lucrări terminate (nuvele, romane și eseuri) și 48 lucrări neterminate. Ideea continuității dintr-o lucrare în alta, a uninii, a apărut pentru prima dată în 1830, odată cu gruparea romanelor Sarrasine, Gobseck, sub titlul Scènes de la vie privée.

1595 – Delegația munteană a încheiat, la Alba Iulia, tratatul care recunoştea suzeranitatea principelui Transilvaniei, Sigismund Bathory, asupra Țării Românești.

1570 – Cartograful flamand Abraham Ortelius a publicat primul atlas geografic modern al lumii, Theatrum Orbis Terrarum.

1506 – A decedat Cristofor Columb, navigator italiano-spaniol. A navigat spre vest peste Oceanul Atlantic în căutarea unei rute spre Asia, dar și-a câștigat reputația descoperind un nou continent, America, în perioada precolumbiană fiind cunoscută numai Lumea Veche.

1498 – Expediția navigatorului portughez Vasco da Gama a atins țărmul Indiei, deschizând un nou drum maritim.

1388 – A avut loc prima mențiune documentară a orașului Suceava, principala reședință a domnitorilor Moldovei din timpul lui Petru I Mușat (1375-1391) până în 1566, când Alexandru Lăpușneanul a transferat capitala la Iași.

Leave A Reply

Your email address will not be published.