28 mai 1948, prin decretul guvernului român Petru Groza, Regele Mihai al României şi membrii familiei regale au fost lipsiţi de cetăţenia română.

0 288

1999 – La Milano, Italia, după 22 de ani de lucrări de restaurare, capodopera lui Leonardo da Vinci, Cina cea de Taină, a fost expusă publicului din nou.

Vizitatorii au avut obligația de a privi de departe pânza și au putut sta doar pentru 15 minute.

1997 – România şi Bulgaria au semnat Acordul privind notificarea reciprocă a accidentelor nucleare.

1995 – Orașul rus Neftegorsk a fost lovit de un cutremur de 7,6 grade pe scara Richter, înregistrând peste 2.000 victime, adică 2/3 din totalul populației.

1994 – La Petroşani, a avut loc primul Congres naţional al minerilor. Au participat, ca invitaţi, reprezentanţi ai preşedinţiei, guvernului, ai unor ministere.

S-a hotărât înfiinţarea unui sindicat care să consfinţească unitatea mişcării sindicale minereşti. Acesta a fost intitulat Convenţia Minieră Creştin-Democrată „Sfânta Varvara”, preşedinte fiind ales Miron Cozma.

1992 – A fost semnat Tratatul de încurajare şi protejare reciprocă a investiţiilor dintre România şi Statele Unite ale Americii.

1987 – Mathias Rust, 19 ani, aviator-amator din Hamburg, a ridiculizat tot sistemul militar de apărare al Uniunii Sovietice. A decolat de pe un aeroport din Finlanda la bordul unui mic Cessna şi s-a îndreptat spre Moscova, fără nici o aprobare.

După ce a parcurs mii de km de teritoriu sovietic, a aterizat fix în Piaţa Roşie din Moscova, lăsându-i cu gurile căscate pe miliţieni, kaghebişti în civil ori uniformă, moscoviţi, precum şi pe numeroşii turişti prezenţi.

1977 – A avut loc inaugurarea Muzeului Tropaeum Traiani şi a monumentului triumfal de la Adamclisi, restaurat de un grup de specialişti români.

1976 – A fost semnat Tratatul dintre USA şi URSS, privind exploziile nucleare subterane în scopuri paşnice.

1975 – A fost creată Comunitatea Economică a Statelor vest-africane.

1971 – A fost lansată stația interplanetară sovietică Marte-3.

A devenit satelit artificial al acestei planete la 2.XII.1971 și a depus pe suprafața ei primul agregat automat care a comunicat date științifice din mediul marțian.

1968 – A fost rejudecat Procesul Pătrăşcanu. Tribunalul Suprem i-a achitat pe toţi membrii lotului Pătrăşcanu, iar Lucreţiu Pătrăşcanu a fost declarat erou naţional.

1963 – A decedat Ion Agârbiceanu, scriitor, ziarist și prozator român, adept al semănătorismului, parlamentar, academician, canonic și protopop unit al Clujului.

A deținut mai multe funcții politice în Parlamentul României întregite (prima dată în 1919, apoi în 1922 – 1926), mai târziu a fost senator și vicepreședinte al Senatului.

A fost membru în Comitetul Executiv al Partidului Național Român din Transilvania (1919). A fost preot și protopop în Cluj (din 1930), canonic al Episcopiei de Cluj-Gherla (din 1931). Pentru activitatea sa literară, a fost ales membru corespondent (1912), apoi activ (1925) al Astrei, secretar general al secțiilor literare-științifice ale Astrei (1925 – 1940), cu un rol însemnat în Adunările generale anuale ale acesteia, fiind un timp redactor al revistei „Transilvania”.

A fost ales membru corespondent al Academiei Române în 1919, apoi membru titular al aceleiași Academii în 1955, la Secția de științe istorice, știința limbii, literatură și artă. A fost membru în Comitetul de conducere al Societății Scriitorilor, până la moarte a fost și președinte al Sindicatului presei române din Ardeal și Banat (începând cu 1921).

A primit premiul național pentru proză în 1927, Ordinul Muncii, pentru merite deosebite „în domeniul creației literare”.

1961 – Ziarul britanic The Observer a publicat articolul avocatului englez Peter Benenson intitulat Prizonierii uității, declanșând o campanie de scrisori ce a stat la baza înființării organizației pentru apărarea drepturilor omului Amnesty Internaţional.

Amnesty Internaţional (frecvent cunoscută doar sub numele de Amnesty sau AI) este o organizație neguvernamentală internațională care are țelul de a promova drepturile omului, mai ales cele menționate în Declarație Universală a Drepturilor Omului al ONU.

Amnesty Internaţional este guvernată de un Consiliu Internațional Executiv, compus de opt membri care sunt aleși pentru un termen de doi ani de Ședința Internațională de Consiliu a organizației.

Acest consiliu este compus de delegățiile naționale Amnesty, care au fiecare, la rândul lor, un bord director. Consiliul Internațional Executiv are un Secretar-General și un Secretariat Internațional, situat în Londra, Regatul Unit.

Structurile organizaționale naționale diferă între state. În Statele Unite ale Americii, membrii individuali ai Amnesty Internaţional votează pentru a alege membrii la bordul director național, care are 18 poziții. Directorii sunt aleși pentru un termen de trei ani.

1948 – Prin decretul guvernului român Petru Groza, Regele Mihai al României şi membrii familiei regale au fost lipsiţi de cetăţenia română.

Mihai a devenit pentru prima dată rege al României în 1927, ca mai apoi, după doar trei ani de domnie sub regenţă, să fie detronat de tatăl său.

După un deceniu a fost proclamat rege fără depunerea vreunui jurământ pe constituţie şi fără votul de aprobare al parlamentului. În schimb, Mihai a fost încoronat cu Coroana de Oţel şi uns rege de Patriarhul României, Nicodim Munteanu, în catedrala patriarhală din Bucureşti, chiar în ziua celei de-a doua întronizări, la 6 septembrie, 1940.

Astfel, Mihai a domnit a doua oară doar „prin graţia Lui Dumnezeu”, ca rege absolut, de drept divin, nu şi constituţional. Legal, însă, Mihai nu putea exercita prea multă autoritate, în afara prerogativelor de a fi şeful suprem al armatei şi de a desemna un prim-ministru cu puteri depline, numit „Conducător”.

Într-o perioadă de domnie parţial scurtă, Regele Mihai a reuşit să se alieze sovieticilor şi să declare război Germaniei, acest lucru favorizându-i organizarea unei lovituri de stat contra lui Antonescu, pe care l-a arestat încredinţându-l comuniştilor.

În urma presiunilor ocupantului sovietic, în România, s-a instaurat un guvern prosovietic dominat de Partidul Comunist Român, prim-ministru fiind numit Petru Groza. Sub regimul comunist, Mihai a funcţionat ca simplu şef de stat fără autoritate.

Între august 1945 şi ianuarie 1946, Mihai a încercat fără succes – prin ceea ce s-a numit mai târziu „grevă regală” – să se opună guvernului comunist al lui Petru Groza, refuzând să-i semneze decretele.

La presiuni sovietice, britanice şi americane, regele Mihai a renunţat în cele din urmă la opoziţia sa faţă de guvernul comunist, încetând să-i mai ceară demisia.

La 30 decembrie 1947, Palatul Regal a fost înconjurat de trupe sovietice şi unităţi române fidele comuniştilor. Sub şantaj şi ameninţarea cu pistolul din partea lui Petru Groza, Regele a fost nevoit să abdice.

În ianuarie 1948, Regele a părăsit România cu trenul, alături de mama sa şi de câţiva apropiaţi.

În 1948, Mihai a declarat, la Londra, că abdicarea sa a fost obţinută prin forţă şi în consecinţă era nulă. Ca urmare a acestor declaraţii, prin decretul guvernului român Petru Groza, Regele Mihai al României şi membrii familiei regale au fost lipsiţi de cetăţenia română şi au fost confiscate toate proprietăţile regale.

1937 – Podul Golden Gate din San Francisco, o uimitoare realizare tehnologică şi artistică, s-a deschis pentru traficul de vehicule, la cinci ani de la terminarea construcţiei.

În ziua deschiderii pentru public (27 mai), numită Ziua pietonilor, 200.000 de persoane s-au mirat văzând podul suspendat lung de 1500 de metri, care se întinde de-a lungul strâmtorii Golden Gate, la intrarea în golful San Francisco, unind San Francisco cu Marin County.

1936 – Matematicianul englez Alan Turing a trimis spre publicare articolul Despre numerele calculabile cu aplicații în Entscheidungsproblem, articol în care a introdus conceptul de mașină Turing, un dispozitiv abstract simplu de manipulare a simbolurilor, capabil de a simula logica oricărui algoritm rulat de un calculator.

1916 – A murit Ivan Iakovlevici Franko, poet, scriitor, publicist și om politic ucrainean din Galiția, considerat a fi cel mai important clasic al literaturii ucrainene.

Printre cele mai cunoscute lucrări ale sale se numără romanele Borislavul râde și Boa constrictor și poemul filosofic Cain.

Ivan Franko a fost și un cunoscut militant panslavist și socialist. În anul 1890 a fondat, împreună cu scriitorul Mihail Pavlik, Partidul Radical Ucrainean de orientare panslavistă.

1898 – A fost adoptată legea pentru organizarea Marinei Militare din România, care se compunea din două divizii: Divizia de Dunăre, cu sediul la Galaţi, şi Divizia de Mare, cu sediul la Constanţa.

1892 – Conducătorii Partidului Naţional Român, însoţiţi de 300 de intelectuali, meseriaşi şi muncitori din Transilvania, au sosit la Viena pentru a prezenta împăratului Memorandumul elaborat de Iuliu Coronianu şi semnat de dr. Ioan Raţiu (preşedinte), dr. Vasile Lucaciu (secretar general), Iuliu Coroianu (referent), Gheorghe Pop de Băseşti şi Eugen Brote (vicepreşedinte), Septimiu Albini (secretar) etc.

Împăratul a refuzat să primească delegaţia şi a trimis Memorandumul guvernatorului ungar la Budapesta.

1830 – A văzut lumina zilei Carl Filtsch, una din cele mai importante personalități muzicale ale secolului al XIX-lea.

A început cursurile de pian la vârsta de trei ani, primul îndrumător fiind chiar tatăl său, Joseph Filtsch, păstor evanghelic în Sebeșul Săsesc. Pentru fructificarea talentului său muzical, a fost dus în 1837, la Viena, unde a fost prezentat Curții Imperiale. Astfel a ajuns să fie coleg de educație muzicală și tovarăș de joacă al viitorului împărat Franz Joseph.

A debutat în public în februarie 1841, la Wiener Musikverein. Succesul său răsunător a fost continuat într-un turneu din Budapesta până la Sibiu.

În decembrie 1842, a ajuns să fie elevul preferat al lui Frédéric Chopin, la Paris. Pentru o vreme, Franz Liszt l-a suplinit pe Chopin, fiindu-i de asemenea maestru lui Karl Filtsch.

Chiar și Chopin a făcut o remarcă după ce Carl Filtsch a interpretat unul din concertele pentru pian compuse de el: „Dumnezeule, ce copil. Până acum, nimeni nu m-a înțeles așa ca el”.

Filtsch, care a început să improvizeze la pian încă de tânăr, a lăsat în urma sa opt compoziții proprii, din care unele care au fost publicate pentru prima dată la Londra, în 1843. El a compus și un concert pentru pian, care, din păcate, s-a pierdut.

În ciuda influențelor ușor de recunoscut ale profesorilor săi, în lucrările sale se oglindesc o maturitate timpurie și un talent remarcabil.

1823 – Ţarul Alexandru I a emis pe numele Senatului un decret privind extinderea în Basarabia țaristă a prescripției asupra acțiunilor judiciare, termenul stabilit fiind de 10 ani.

1823 – Ţarul Alexandru I a emis pe numele Senatului un decret privind instituirea în Basarabia țaristă a Direcției vamale de circumscripție, în fruntea ei desemnându-l pe consilierul Ianovski, care exercita funcția de șef al Vămii Sculeni.

1738 – S-a născut Joseph Ignace Guillotin, medic şi revoluţionar francez, care a inventat dispozitivul pentru decapitarea condamnaţilor numit ghilotină. De fapt, maşina a fost inventată de Dr. Antoine Loius, secretarul Academiei chirugicale din Surgeans şi un mecanic numit Schmidt şi fusese deja folosită în Scoţia, Anglia şi alte ţări europene. Numai că J. I. Guillotin a obţinut, ca deputat, în şedinţa Adunării Naţionale din 1 decembrie 1789 introducerea pedepsei prin decapitare pentru a scurta chinurile condamnaţilor la moarte, iar maşina a fost numită guillotine= ghilotină.

Leave A Reply

Your email address will not be published.