27 iulie 1921, cercetătorii de la Universitatea din Toronto, au anunţat descoperirea insulinei

0 274

2006 – Cercetătorii americani de la Universitatea din Maryland au obţinut un vaccin împotriva sindromului respirator acut sever, boală declanşată în 2003, în China, care s-a răspândit în intreaga lume, provocând moartea a peste 8000 de persoane.

2001 – Fostul preşedinte croat Franjo Tudjman a fost menţionat în actul de acuzare, emis de Tribunalul Penal Internaţional, ca participant la campania de persecutare a sârbilor din Krajina, în decursul conflictului sârbo-croat din 1991-1995.

2000 – A încetat din viaţă Eugen Preda, publicist şi comentator de radio. A fost primul director al Radiodifuziunii Române după decembrie 1989.

Eugen Preda a scris cărţi de istorie a politicii şi a economiei contemporane, precum şi cărţi de evaluare a contextelor militare postbelice.

1996 – O bombă a explodat la Jocurile Olimpice de la Atlanta (SUA). Atentatul s-a soldat cu un mort şi 111 raniti.

Câteva mii de oameni se aflau în Centennial Olympic Park pentru a participa la competiţiile sportive. În jur de miezul nopţii, un bărbat a plasat la locul evenimentului un rucsac militar care conţinea trei bombe artizanale, amplasate pe o placă de metal şi înconjurate de cutie.

1990 – Parlamentul României a hotărât ca ziua de 1 decembrie să devină sărbătoare naţională.

1966  – A încetat din viaţă Ion Muşlea, folclorist român, a fost cel care a adresat un memoriu Academiei Române, în care atrăgea atenţia asupra primejdiei dispariţiei monumentelor singurei noastre civilizaţii autohtone şi a propus înfiinţarea unei Arhive de folclor (culegeri sistematice din întreaga ţară, monografii folclorice, studii legate de istoria floclorului şi a folcloristicii româneşti).

1962 – A decedat Ion Ţuculescu, personalitate complexă, biolog şi medic, pictor român.

Pictura lui Ţuculescu frapează prin excepţionala ei forţă cromatică, culorile sale obligă însă să se vorbească mai curând despre magia decât despre violenţa lor.

Tablourile pictorului sunt expuse în nenumărate expoziţii organizate în ţară şi străinătate: „Flori albe”, „Peisaj de ţară”, „Fetiţa”, „Interior de pădure”, „Peisaj cu lac”, „Ochi călători”, „Pasiune”, etc.

1956România a devenit membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO), fondată în 1945.

UNESCO are ca domenii de activitate educaţia, ştiinţele naturii şi cele socioumane, cultura şi artele, tehnologia şi comunicarea, tineretul, problematica femeilor, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului.

Devenind membru UNESCO, România s-a angajat să contribuie la menţinerea păcii şi securităţii internaţionale, să stimuleze şi să sprijine acţiunile de transpunere pe plan intern a măsurilor luate la nivel internaţional de către UNESCO,  să promoveze pe plan internaţional posibilităţile existente în ţară privind dezvoltarea cooperării regionale, subregionale şi bilaterale în domeniile educaţiei, ştiinţei, culturii şi comunicării.

1953 – S-a încheiat războiul coreean, prin semnarea armistiţiului dintre Republica Populară Democrată Coreeană şi Coreea de Sud.

Războiul a pornit din cauza delimitării fizice a Coreei printr-un acord al Aliaţilor victorioşi în războiul Pacificului, obiectivul principal fiind acela de a uni peninsula Coreea într-un singur stat.

Peninsula Coreea a aparţinut Japoniei din anul 1910 până la finele celui de-al Doilea Război Mondial. În 1945, în urma capitulării Japoniei, administraţia americană a împărţit insula în două, ocupând partea de sud, iar trupele sovietice partea de nord. Deşi negocierile au continuat în lunile dinaintea războiului, tensiunile s-au intensificat, raiduri şi încăierări au avut loc la graniţa dintre cele două regiuni. Însă, în 1953, războiul s-a încheiat cu un armistiţiu ce a restabilit graniţa între cele două ţări.

1944 – A avut loc o consfătuire secretă la care au participat reprezentanţi ai Partidului Comunist Român, Palatului Regal, Armatei şi ai PNŢ. Cu acest prilej s-a decis ca mareşalul Ion Antonescu să fie înlăturat de la putere.

1940 – A debutat pe micile ecrane Bugs Bunny, în desenul animat „A wild hare” („Un iepure sălbatic”).

Bugs Bunyy este un iepure fictiv, unul dintre cele mai populate personaje de desene animate din lume.

Bugs Bunny s-a „născut” în Brooklyn, New York, fiind rezultatul imaginaţiei lui Tex Avery (cel care a regizat „A wild hare”) şi Robert McKimson (creatorul designului final).

Adevăratul nume al lui Bugs ar fi George Washington Bunny (potrivit unei reviste de benzi desenate).

1930România a concesionat serviciul naţional de telefoane companiei americane International Telephone and Telegraph Corp.

1921 – Cercetătorii de la Universitatea din Toronto, conduşi de biochimistul Frederick Banting, au anunţat descoperirea insulinei.

Insulina este un hormon proteic produs de anumite celule speciale din pancreas, care controlează cantitatea de zahăr din sânge (glucoza).

Descoperirea insulinei i-a adus lui Banting Premiul Nobel pentru Medicină, ca urmare a activităţii experimentale desfăşurată.

1921 – S-a născut Eugen Coşeriu, filolog român de origine basarabeană, membru de onoare al Academiei Române (din 1991). Doctor în Filologie şi Filosofie, autorul unui număr de peste 50 de volume şi a mii de pagini de exegeză, al unor teorii despre principiile fundamentale ale filologiei, a contribuit la îmbogăţirea metodologiei disciplinelor lingvistice.

1917 – A decedat Emil Theodor Kocher, chirurg elveţian, cunoscut pentru cercetările sale în domeniul chirurgiei glandei tiroide, pentru care i s-a decernat Premiul Nobel pentru Medicină (1909), fiind primul chirurg care a obţinut o astfel de distincţie, „pentru munca sa în domeniul fiziologiei, patologiei şi chirurgiei glandei tiroide” şi pentru rezultatele deosebite în ceea ce priveşte formarea guşei endemice.

1917 – A fost încheiat un protocol între împuterniciţii guvernelor rus şi român şi ai Casei de Economii şi Consemnaţiuni din România, privind depozitarea, la Moscova, a unor valori româneşti însumând 7,5 miliarde de lei. Tezaurul României, încă necuperat, conţinea peste o jumătate de miliard de lei, stoc în aur al BNR, titluri, efecte, depuneri, arhive, tablouri aparţinând Pinacotecii Statului şi unor colecţionari, precum şi documente sau obiecte de cult.

1890 – S-a sinucis Vincent Willem Van Gogh, pictor olandez post-impresionist, ale cărui lucrări au avut o influenţă profundă asupra artei secolului al XIX-lea, prin culorile vii şi impactul emoţional.

Van Gogh a realizat peste 2000 de opere de artă, în jur de 900 de picturi şi 1100 de desene şi schiţe.

În martie 1886 a început să colaboreze cu pictorul Paul Gauguin, însă din cauza nebuniei de care suferea, Van Gogh l-a atacat pe Gauguin cu briciul, iar el s-a automutilat, tăindu-şi urechea. Rudele l-au internat în spital, însă Van Gogh s-a împuşcat în piept cu un pistol şi a murit peste două zile.

1881 – A văzut lumina zilei Hans Hicher, chimist organic şi biochimist german, laureat al Premiului Nobel în 1930.

Hans Hicher a studiat pigmenţii din sânge, bila şi cloroplastide, a sintetizat porfirina, femina si bilirubina.

1865România a aderat la Convenţia telegrafică internaţională de la Paris, împotriva voinţei Turciei. Statul român s-a afirmat, astfel, ca subiect de drept internaţional, alături de statele suverane.

1853 – S-a născut Vladimir Korolenko, scriitor rus, unul dintre cei care a promovat Basarabia, în urma numeroaselor lui călătorii. Carneţelele de însemnări ale scriitorului conţineau numeroase observaţii privind traiul populaţiei basarabene, poezia populară autohtonă.

1844 – A încetat din viaţă John Dalton, fizician şi chimist englez, considerat părintele teoriei atomiste moderne (afirma că toate corpurile sunt alcătuite din particule numite atomi, pe care i-a imaginat ca sfere de mase de dimensiuni diferite).

Principalele lui preocupări ştiinţifice au fost în domeniul meteorologiei, al analizei aerului şi al comportării amestecurilor de gaze. În legătură cu teoria sa, a presiunilor parţiale ale gazelor, a publicat în 1805 primul tabel de greutăţi atomice. El a făcut prima descriere a cecităţii cromatice (daltonism – stare patologică, o tulburare a vederii cromatice, constând în incapacitatea de a deosebi unele culori de altele, astfel persoanele văd în negru şi gri), de care suferea.

1835 – S-a născut Giosuè Carducii, poet, prozator şi eseist italian, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1906, figură literară influentă a timpului său.

Poezia lui se îmbracă într-o înfăţişare poetică originală, în care sensibilitatea şi erudiţia, profetismul patriotic şi retorica clasicistă se întrepătrund şi se argumentează reciproc.

1830 – A început, în Franţa, revoluţia burgheză din iulie, care a pus capăt monarhiei Burbonilor.

La putere era Regele Ludovic-Filip, care făcea parte din Casa de Orléans, ramură mai mică a Casei de Bourbon.

De-a lungul regimului din Franţa (monarhie constituţională), s-au creat două tabere politice, una care îl susţinea pe fostul rege Carol al X-lea (loialişti), şi alta, cea a republicanilor, bonapartiştilor, susţinătoare Regelui Ludovic-Filip.

1824 – A văzut lumina zilei Alexandre Dumas (fiul), romancier şi dramaturg francez, fiul lui Alexandre Dumas, membru al Academiei Franceze.

A devenit cunoscut şi celebru graţie romanului „Dama cu camelii”, unul dintre cele mai importante romane din secolul al XIX-lea, pe care l-a adaptat pentru teatru, bucurându-se de acelaşi succes ca în cazul cărţii.

1796 – S-a născut Anton Pann, poet, compozitor de muzică religioasă, folclorist, literat, publicist, compozitor al muzicii imnului naţional al României. A fost supranumit de Mihai Eminescu „cel isteţ ca un proverb”, în poemul „Epigonii”.

1793Maximilien Bobespierre, unul din simbolurile Revoluţiei franceze, discipol a lui Jean-Jacques Rousseau, a intrat în Comitetul Salvării Publice, devenind conducătorul acesteia. A organizat un regim de teroare, urmărind să realizeze idealul său de democraţie bazat pe virtute: „fără virtute, teroarea este înspăimântătoare, fără teroare, virtutea este neputincioasă”.

1741Grigore Ghica, domnitorul Moldovei, i-a autorizat lui Lupu Năstase, fost serdar în timpul distrugerii bisericii Sfinţii Mihail şi Gavriil, din Chişinău, să o reclădească din temelie.

1656 – A fost exclus din sinagogă Baruch Spinoza, filosof evreu olandez de origine sefardă (evreu de rit spaniol), raţionalist şi unul dintre reprezentanţii panteismului (concepţie filozofică, care identifică divinitatea cu întreaga materie şi universul) în timpurile moderne.

A fost exclus din comunitatea ebraică, la vârsta de 24 de ani, din cauza crederilor sale interpretate drept eretice. Spinoza considera că atât creştinismul, cât şi iudaismul ar fi fenomene trecătoare în raport cu substanţa universală eternă.

Leave A Reply

Your email address will not be published.