28 iulie 1906, din iniţiativa privată a prof. dr.Nicolae Minovici, a aparut prima „Salvare” din Bucureşti

0 326

1995Consiliul Naţional al CDR a dezbătut noul Protocol de organizare în teritoriu al Convenţiei. Protocolul a stabilit ca fiecare partid din CDR să aibă minimum 100 de membri cotizanţi pe judeţ şi 5 organizaţii locale.

1994 – Sindicatele din Federaţia Sindicatelor Miniere Rovinari au declanşat o grevă generală, în bazinul carbonifer Rovinari (Gorj).

1976 – A avut loc un cutremur devastator în regiunea Tangshan, China, soldat cu peste 250000 de victime.

La ora 03:42 a.m., un cutremur cu magnitudinea de 8 grade pe scara Richter a lovit oraşul Tangshan, aflat în nord-estul Chinei. Cutremurul extrem de puternic a transformat în ruină oraşul şi a provocat moartea a peste 250000 de locuitori. Totul a durat între 14 şi 16 secunde, suficient pentru ca devastatorul cutremur să îngroape un oraş şi să ucidă aproape un sfert de milion de oameni.

Cutremurul din 1976 este considerat cea mai mare catastrofă seismică a tuturor timpurilor.

1970 – A încetat din viaţă Costin Neniţescu, chimist român, fondatorul şi promotorul unor ramuri noi ale chimiei din România, membru al Academiei Române, precum şi al altor academii din străinătate (Germania, Ungaria, Polonia, Cehoslovacia), onorat cu medalia A.W.von Hofmann, una dintre cele mai prestigioase medalii ştiinţifice.

Încă de la începutul anilor 1930, în cadrul cercetărilor sistematice privind reacţii ale hidrocarburilor catalizate de clorura de aluminiu, sunt obţinute, în grupul de cercetare al profesorului Neniţescu, rezultate de primă importanţă pentru înţelegerea mecanismului reacţiilor prin intermediari carbocationici. Este observat pentru întâia dată rolul esenţial al unui cocatalizator (urme de apă) în reacţia de izomerizare a cicloalcanilor în prezenţa clorurii de aluminiu.

Rezultatele muncii lui Costin Neniţescu se văd în cele 262 de articole originale şi 21 de brevete, iar în onoarea lui, Facultatea de Chimie Industrială organizează în fiecare an Concursul Naţional de Chimie „Costin Neniţescu”.

1965 – A avut loc Războiul din Vietnam. Preşedintele american Lyndon Johnson a anunţat creşterea numărului de trupe americane în Vietnamul de Sud de la 75000 la 125000.

Războiul din Vietnam a fost purtat între Republica Democrată Vietnam (Vietnamul de Nord), sprijinită de China şi Uniunea Sovietică, şi Republica Vietnam (Vietnamul de Sud), sprijinită de SUA. Conflictul s-a încheiat cu înfrângerea Vietnamului de Sud (trupele americane s-au retras, considerat unul dintre marile eşecuri ale politicii externe americane) şi unificarea ţării sub conducere comunistă. SUA au încercat să împiedice răspândirea comunismului în ţârile fragile din Asia, iar puterile comuniste să-şi răspândească influenţa în Asia de sud-est.

1959 – Un grup de cinci indivizi înarmaţi, patru bărbaţi şi o femeie, purtând măşti pe faţă şi mănuşi, a atacat şi jefuit maşina Skoda Station, proprietate a Băncii de Stat a oraşului Bucureşti, ce staţiona în faţa filialei B.R.P.R. a raionului Gheorghe Gheorghiu-Dej, de unde a furat suma de 1686000 lei. Datorită muncii informative desfăşurată de organele securităţii de stat, la data de 17 septembrie 1959, cei cinci autori ai jafului au fost arestaţi, precum şi unii din complicii şi favorizatorii lor.

1954 – S-a născut Hugo Chávez, preşedintele Venezuelei din 2 februarie 1999, critic al neoliberalismului, globalizaţiei şi a politicii externe a SUA, promoter al socialismului, democraţiei şi colaborării latino-americane.

1948 – A fost creată Organizaţia Europeană de Cooperare Economică (OECE) cu scopul coordonării Planului Marshall în ţările europene.

OECE a contribuit la menţinerea unui nivel de activitate susţinut, fiecare ţară angajându-se să dezvolte cursurile de schimb (reducând taxele vamale) şi încercând crearea unor locuri de muncă stabile.

1945 – A decedat Litman Leon Ghelerter, doctor în medicină, ctitor de spitale, tribun şi publicist, unul dintre fruntaşii mişcării socialiste din România.

În „Bilete de papagal” (1928), Tudor Arghezi i-a făcut doctorului Ghelerter următorul portret: „[…]e un tovarăş socialist, un tovarăş uriaş, un uriaş cu zâmbetul de pici. În figura de gal, cu mustăţile de cucuruz se joacă blajin, cu ochii şi cu zâmbetul lui, o figurină. Pe inima cuprinsă de un piept imens, doctorul strânge o păpuşă de care nu se mai desparţeşte. E copilul lui, cel mai vechi şi, totuşi, cel mai staţionar, născut odată cu tatăl care, el, a cărunţit […] revolta lui e de zece ori mai mare decât la alţii şi mila lui de asemeni. El ştie să geamă de zdruncinul lumii, atunci când alţii i-au dat de tot uitării…”.

1929 – S-a născut Jacqueline Lee Bouvier Kennedy Onassis, soţia celui de-al 35-lea Preşedinte al Statelor Unite, John F. Knennedy, şi a servit ca Prima Doamnă în timpul preşedinţiei lui din 1961 până la asasinarea din 1963. Mai târziu s-a căsătorit cu magnatul grec Aristotele Onassis (1968-1975).

1928 – A avut loc Deschiderea oficială a Jocurilor Olimpice de la Amsterdam.

Coca-Cola a participat pentru prima oară în calitate de sponsor la Jocurile Olimpice şi, tot pentru prima oară, a avut loc ceremonialul aprinderii flăcării olimpice.

1915 – A văzut lumina zilei Charles Hard Townes, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în anul 1964, pentru crearea primilor maseri (tip de laser ce funcţionează în domeniul spectral al microundelor) şi laseri ( dispozitiv optic, care generează un fascicul coerent de lumină).

1913 – S-a încheiat Tratatul de Pace de la Bucureşti dintre România, Serbia, Grecia, Bulgaria şi Turcia, tratat care a pus capăt celui de-al Doilea Război Balcanic. Războiul a început în 1913, când Bulgaria şi-a atacat aliaţii, Serbia şi Grecia, cu motivul: neînţelegerile la împărţirea Macedoniei otomane.

1912 – S-a născut simbolul rezistenţei anticomuniste, Elisabeta Rizea. S-a opus cu vehemenţă instaurării regimului comunist, iar soţul său a făcut parte din grupele de rezistenţă anticomunistă din Făgăraş, conduse de colonelul Arsenescu.

A fost declarată „duşman al poporuluiˮ (a refuzat să-i predea Securităţii pe rebelii anticomunişti reuniţi sub comanda lui Arsenescu).

1906 – Din iniţiativa privată a prof. dr.Nicolae Minovici, a aparut  prima „Salvare” din Bucureşti (Societatea de Salvare din Bucureşti)

Prima ambulanţă, o trăsura cu cai, a circulat pe străzile Bucureştiului în 28 iulie 1906, cu un echipaj format din sergenţi de oraş, medicii interni şi sanitarii, fiind instruiţi chiar de dr. Nicolae Minovici, cel care întemeiase în acelaşi an Societatea de Salvare.

A fost prima Societate de Ambulanţă din Balcani si  a fost înfiinţată de prof. Dr. Nicolae Minovici  pe modelul primei staţii de salvare care funcţiona deja la Viena.

Serviciul de Salvare a fost funcţionat sub deviza „Totdeauna tuturor, gata pentru ajutor„şi a fost condus timp de 35 de ani de prof.dr. Nicolae Minovici personal, care a întreţinut Societatea din veniturile proprii sau cu ajutorul contribuţiei unor oameni generoşi.

Serviciul de Salvare din Bucureşti a fost creat, pe modelul primei staţii de salvare care funcţiona deja la Viena, şi condus timp de 35 de ani de prof.dr. Nicolae Minovici, care întreţinut societatea din proprii sale venituri sau cu ajutorul contribuţiei unor oameni generoşi.

Serviciul de Salvare a fost cea mai importantă opera socială a profesorului Minovici, cel care se ocupase şi de lichidarea în mod ştiinţific a cerşetoriei şi vagabondajului, înfiinţase primele cămine pentru adăpostirea femeilor-mame necăsătorite, fondase primele azile de noapte şi iniţiase construcţia de vespasiene subterane şi a primelor fântâni publice pe străzi.

Între anii 1931-1936, dr. Minovici şi-a donat întreaga sa avere, Ateneului Român, elevilor săraci şi Comunei Bucureşti.

Pe lângă acestea, dr. Nicolae Minovici a mai oferit bucureştenilor ceva special: primul muzeu de artă populară românească înfiinţat în frumoasă sa Vilă cu clopoţei, donată Primăriei oraşului Bucureşti, în 1936.

Ca recunoaştere a meritelor sale, dr. Nicole Minovici avea devină,  în acelaşi an, primar al sectorului III Albastru, fără să fi candidat.

A fost cea mai importantă opera socială a profesorului Minovici, cel care se ocupase şi de lichidarea în mod ştiinţific a cerşetoriei şi vagabondajului, înfiinţase primele cămine pentru adăpostirea femeilor-mame necăsătorite, fondase primele azile de noapte şi iniţiase constructia de vespasiene subterane şi a a primelor  fântâni publice pe străzi.

1902 – A văzut lumina zilei Karl Raimund Popper, filozof englez de origine austriacă, considerat unul dintre cei mai mari filozofi ai ştiinţei din secolul al XX-lea. Este fondator al raţionalismului critic împotriva determinismului istoric, s-a opus oricărei forme de scepticism, convenţionalism şi relativism în ştiinţă şi în activitatea umană, susţinător al unei societăţi deschise şi adversar implacabil al totalitarismului sub orice formă.

1868 – A fost ratificat cel de-al 14-lea amendament al Constituţiei SUA, prin care populaţia afro-americană putea beneficia de cetăţenie.

1750 – A murit Johann Sebastian Bach, compozitor, dirijor, clavicembalist, organist, violonist şi pedagog german, un adevărat geniu al istoriei muzicii, ale cărui lucrări au sintetizat epoca polifoniei instrumentale şi au marcat începutul clasicismului vienez, etapă nouă în dezvoltarea muzicii europene.

A fost un protestant riguros, ce a transformat muzica sacră în cea mai elevată expresie a rugăciunii („Arta fugiiˮ, „Clavecinul bine temperatˮ).

1741 – A încetat din viaţă Antonio Vivaldi, compozitor italian, de profesie preot catolic, considerat drept cel mai de seamă reprezentant al barocului muzical veneţian.

Vivaldi a fost consacrat în toate genurile muzicale, care i-au adus o glorie internaţională incontestabilă, fără precedent în istoria muzicii.

Leave A Reply

Your email address will not be published.