Viața văzută de noi printre îngeri și oameni

0 311

– Aceeași VIAȚĂ slujită în Hristos, tot cu jertfă, cu dăruire, cu deosebită răbdare asemeni preotului în altar, cu toată trăirea.

– Spune în Sfânta Evanghelie, clar:

“Vino și vezi”!

– Aici departe de glasul clopotului, al parfumului de tămâie, al veșmântului de slujitor sau al zăgănitului de clopoței ai cădelniței, Dumnezeu stă prezent între îngerii lui, fie albi, fie în verde, fie în albastru sau camuflați totul în alb cu vizete, permanent Dumnezeu, le șoptește ceva tainic la ureche, sau direct în minte, ei medicii, cunosc acel mesaj important, presărat cu clipe de viață.

– În cotidian, poate a fi medic pare o meserie cum mulți văd și cataloghează ideea de om cu funcție și remunerare bună.

– Dar din practica internă, unde îmi fac experiența orei de etică și bioetică medicală, atât umană dar și cu viziune clericală, văd lucrurile, cum spune Sfântul Apostol Pavel:

“Ce mintea nu poate pricepe și gura nu poate povesti în cuvinte simple”.(Epistole)

– Toți ingerii instituției, au același gând tăcut, discret, dar plin de compasiune și iubire: să-l vadă pe cel din patul de suferință reanimat, vindecat și sănătos.

– Fie că este medicul specialist, asistentul, infirmierul, îngrijitorul de bolnavi, brancardierul, toți au aceleași mișcări calde și dragăstoase, să nu lezeze, să nu bruscheze durerea celui în suferință.

– Așa se vede o zi de viață intraspitalicească în interiorul instituției, nu din știri, nu din statistici, din zvonuri sau senzaționale, ci din realitatea lucrurilor trăite, unde oamenii sunt veșnic oameni și inimile sunt veșnic inimi.

– Am constatat aceste lucruri cu o bucurie la fel de mare, ca cea din slujbele bisericii, sau ca cea din puterea Sfintei Liturghii în altarul Bisericii.

Altar este și “patul samarineanului milostiv”, aici de față patul monitorizat al spitalului, atât bolnavul din casa personală, cel din operație, oricare ar fi, au îngerii lor păzitori, au slujitori trimiși de Dumnezeu, atât pământești cât și sufletești.

– Spitalul și Biserica au același scop, “lumea să aibă viață și s-o aibă din belșug”.(Sf.Evanghelie).

– Doctorul cel Mare, Păstorul cel Mare este Cel ce stă neobservat la limita dintre știința medicală și credința vie lucrăroare, arătând că termenii de respect “domnule doctor” sau “domnule părinte”, sunt echivalente cu “mulțumesc Dumnezeul meu că ești preocupat de zilele mele pământești ce le-ai trecut în Cartea Vieții ca să le trăiesc, pentru mine creația Ta, omul.”

– Ce frumos zice David psalmistul:

“Ce este omul că îți amintești de el?”(Psalmii).

– Și omul și Dumnezeu sunt Tatăl și fiu duhovnicesc, “Chipul și asemănarea lui Dumnezeu, așa l-a făcut Dumnezeu pe om.(Sf Scriptură).

– Părintele Calistrat, a consemnat astăzi miercuri, din cugetările frumoase, despre altfel de oameni și îngeri, care fac și ei altfel de Utrenii și Vecernii în slujba umanității, nu printre lumânări și tămâie, ci printre semnale, becuri, monitoare și semnalele aparaturilor medicale de supraveghere a funcțiilor vitale.

– Aprindeți o lumânare și pentru Alexandru și Ilie, ei astăzi, sunt la joacă printre stele cu îngerii, așa au primit semnalul și așa au împlinit porunca.

Veșnica lor odihnă!!!

Sănatate și bucurie tuturor, cu prețuire părintele Calistrat., astăzi 2 Septembrie 2020.

Leave A Reply

Your email address will not be published.