14 septembrie 1928, a fost inaugurată „Crucea Eroilor”, de pe Vârful Caraiman

0 289

1994 – A fost semnat, la Oslo, documentul „Declarația de la Oslo” de către ministrul israelian de Externe, Şimon Peres, şi liderul OEP, Yasser Arafat. Declarația prevedea ca „problemele politice” să fie discutate între cele două parți în cadrul „Acordului de la Cairo”,încheiat la 4 mai 1994, care prevedea instituirea autonomiei palestiniene în cea mai mare parte a Fâşiei Gaza şi în oraşul Ierihon (Cisiordania).

1993 – A încetat din viaţă Geo Bogza, scriitor şi ziarist roman, membru titular al Academiei Române (1955). A publicat reportaje, povestiri, poeme şi tablete. O parte dintre scrierile apărute între 1934 şi 1960 au fost incluse într-o ediţie de „Scrieri în proză” (5 vol., 1956-1960). Este considerat creatorul reportajului românesc modern cu tematică socială.

1985 – URSS a expulzat 25 diplomaţi britanici, la două zile după ce  guvernul englez a expulzat 25 spioni sovietici. Această criză diplomatică s-a declanşat după ce dublul-agent KGB, Oleg Gordievski, a defectat, cerând azil în Vest.

1982 – Prinţesa Grace de Monaco (Grace Kelly), actriţă de film şi soţie a prinţului Rainier de Monaco, a murit în urma unui accident rutier, în care fusese implicată cu câteva zile înainte. Maşina pe care o conducea s-a prăbuşit de pe un versant muntos al Coastei de Azur.

Grace Kelly, în 1954, a fost recompensată cu un Oscar pentru rolul din „The Country Girl”, în care a jucat rolul soţiei unui compozitor alcoolic, interpretat de Bing Crosby. A fost actriţa preferată a regizorului Alfred Hitchcock.

1975 – Primul sfânt american, Elizabeth Ann Seton, a fost canonizat de către Papa Paul al VI-lea.

1960 – Mobutu Sese Seko  a preluat puterea în fostul Congo belgian, după o lovitură de stat organizată cu  sprijin  C.I.A., suspendând  Parlamentul şi Constituţia.

1960 – La iniţiativa Venezuelei, la Conferinţa de la Bagdad, Iranul, Irakul, Kuwaitul, Arabia Saudită şi Venezuela au creat Organizaţia ţărilor exportatoare de petrol – OPEC. Celor cinci membri fondatori li s-au alăturat, pe rând, Qatar (1961), Indonezia şi Libia (1962), Emiratele Arabe Unite (1967), Algeria (1969), Nigeria (1971), Ecuador (1973) şi Gabon (1975). Ultimele două s-au retras la cerere din organizaţie în anii 1992, respectiv 1995. Obiectivul principal al OPEC îl constituie coordonarea strategiilor de exploatare a petrolului în ţările membre. Sediul Organizaţiei a fost iniţial la Geneva, iar la 1 septembrie 1965 s-a mutat la Viena.

1959 – Sonda sovietică Luna 2  a devenit  primul obiect făcut de om care a ajuns pe Lună.

1958 – Președintele Charles de Gaulle și cancelarul federal Konrad Adenauer au hotărât, la sfârșitul primei lor întrevederi, să pună capăt dușmăniei istorice între Franța și Germania.

1955 – Konrad Adenauer, cancelarul Republicii Federale Germania, a încheiat un acord cu Uniunea Sovietică, prin care se reluau legăturile diplomatice între cele două state.

1945 – A încetat din viaţă, la Bucureşti, Dumitru Drăghicescu, filozof, sociolog şi diplomat roman, promotor al neoliberalismului. A avut o doctrină sociologică originală şi o activitate remarcabilă. A considerat că evoluţia omenirii este determinată de „idealul creator”, destinul ei depinzând de ştiinţă şi credinţă.

1940 – A început guvernarea Ion Antonescu. Generalul Antonescu a fost conducătorul Statului român și președinte al Consiliului de Miniștri. Horia Sima a fost numit ministru secretar de Stat, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri. Prin decret regal, România a fost proclamată „Stat național-legionar”.

1936 – S-a născut actriţa Ileana Stana Ionescu, una dintre cele mai de talent şi mai dăruite actriţe ale generaţiei sale. Din anul 2002 este societar de onoare al Teatrului Naţional Bucureşti. De-a lungul carierei sale artistice, a primit numeroase premii şi distincţii: Concursul republican pentru rolul Prostituata – „Generalul şi nebunul” de Angelo Vagenstein, regia Cornel Todea, 1963, Festivalul Naţional de teatru pentru rolul Chiralina – „Coana Chiriţa” de Tudor Muşatescu, regia Horea Popescu, 1969, Premiul Teatrului Naţional pentru activitatea artistică, 1976, Premiul special al juriului pentru întreaga activitate artistică, 1985, Premiul de Excelenţă al Galei UNITER, Trofeul „Dionysos” pentru „O batistă în Dunăre” de D.R. Popescu, regia Ion Cojar, 1998, Clacheta de aur U.A.R.F. pentru merite deosebite în dezvoltarea artei şi culturii cinematografice, 2001.

1930 – A văzut lumina zilei actorul Mihai Fotino, actor român de teatru, a jucat în numeroase comedii şi a fost prezent în emisiuni de televiziune. Copilăria şi adolescenţa le-a trăit la Braşov, unde tatăl lui era actor şi cu care a jucat împreună încă de când era foarte mic. A debutat la vârsta de 7 ani în piesa de teatru „Coloniale”. Din 1952, Mihai Fotino era actor la Teatrul Dramatic din Braşov. A fost remarcat de marele regizor Sică Alexandrescu, care a decis să-l aducă la Bucureşti. Din 1956, a jucat la Teatrul Naţional „I.L. Caragiale”, din Bucureşti. La cea de-a XIV-a ediţie a Galei Premiilor UNITER, din 3 aprilie 2006, maestrul Mihai Fotino a fost premiat pentru întreaga sa activitate.

1928 – A fost inaugurată „Crucea Eroilor”, de pe Vârful Caraiman (Munții Bucegi), monument închinat eroilor ceferiști căzuți în timpul Primului Război Mondial, construit între anii 1926-1928, din inițiativa Reginei Maria.

1926 – A fost terminată prima locomotivă cu aburi, construită la Reşiţa.

1922 – Jean Francois Champollion, orientalist, a descifrat o inscripție egipteană din epoca lui Ramses al II-lea, ramânând în istorie ca cel care a reușit să descifreze scrierea hieroglifică.

1922 – S-a semnat o nouă Convenţie militară între România şi Polonia.

1920 – România a ratificat „Tratatul de la Versailles” (Franţa), între Puterile Aliate şi Germania, document ce punea capăt, din punct de vedere diplomatic, primei conflagraţii mondiale: 28.VII.1914-11.XI.1918 (Tratatul a fost semnat la 28.VI.1919).

1908 – A fost înființată compania General Motors, în  Detroit, Michigan, SUA.

1901 – William McKinley, preşedintele Statelor Unite, a murit, după tentativa de asasinat de la 6 septembrie şi  succedat de Theodore Roosevelt.

1895 – S-a inaugurat Podul de cale ferată peste Dunăre, la Cernavodă, construit între anii 1887-1895, după proiectul inginerului Anghel Saligny. Podul avea lungimea totală de 4088 m şi era unul dintre cele mai mari şi mai frumoase poduri metalice din lume construite la sfârşitul secolului 19.

1882 – S-a născut Wilhelm Filderman, jurist, publicist, lider necontestat al populaţiei evreieşti din România, după Primul Război Mondial; preşedinte al Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România (1921-1941; 1944-1946); în anii celui de-Al Doilea Război Mondial a iniţiat demersuri energice pentru împiedicarea trimiterii evreilor în lagărele de exterminare naziste.

1859 – Ivan Pavlov (Petrovich) a văzut lumina zilei, fiziolog rus, laureat cu premiul Nobel pentru medicină în 1904. El este cel care a descoperit reflexul condiţionat. A urmat studiile Universităţii din Sankt Petersburg şi Academiei Militare Medicale, iar între anii 1884 – 1886, a urmat cursurile câtorva universităţi din Germania. Înainte de Revoluţia rusă, a fost director al departamentului de fiziologie al Institutului Medical din Sankt Petersburg.

Pavlov este renumit pentru un faimos experiment, început în 1889, prin care a demonstrat existenţa reflexului condiţionat la câini.

Prin activitatea sa de pionierat, cercetătorul rus a influenţat, în mod decisive, dezvoltarea domeniului medical.

1853 – S-a născut Radu Rosetti, istoric şi scriitor român, martor al etapei istorice de formare şi consolidare a statului naţional unitar roman, cel care a studiat îndeosebi frământările ţărăneşti din România în secolul al XX-lea. A fost nu numai istoric erudit, ci şi scriitor de seamă. A publicat volumul de povestiri „Cu paloşul” (1905), romanul „Păcatele slugerului” (1912), „Povestiri moldoveneşti” (1920-1921), două volume de „Amintiri” (1922-1927).

1851 – A murit James Fenimore Cooper, scriitor american, celebru prin romanul „Ultimul mohican”, ecranizat în câteva rânduri („Vânătorul de cerbi”, „Călăuza”).

1829 – A fost semnat Tratatul de la Adrianopolsau Pacea de la Adrianopol:tratatul prevedea recunoaşterea independenţei Greciei, autonomia Serbiei, precum şi autonomia administrativă a Moldovei şi Valahiei, inclusiv retrocedarea celei din urmă cetăţilor turceşti de la Turnu Măgurele, Giurgiu şi Brăila. Prevederile economice ale tratatului pentru Principatele Româneşti au constituit un puternic imbold pentru agricultură şi comerţ, scutindu-le de obligaţia de a aproviziona Constantinopolul şi recunoscîndu-le libertatea comerţului cu toate ţările. Poarta a fost de asemenea de acord cu redactarea unor noi regulamente administrative referitoare la Principate, sub supravegherea Rusiei, şi a acceptat ocupaţia rusească din Principate, pînă la plata unor mari despăgubiri de război. Prin tratat s-a consolidat astfel poziţia Rusiei în Principate, dar, totodată, s-au făcut paşi importanţi pentru împlinirea idealurilor boierilor reformatori, de scuturare a dominaţiei otomane. În schimb, rămâneau valabile doar o parte a elementelor de suzeranitate otomană: tributul anual şi dreptul sultanului de a confirma alegerea domnilor.

Ţarul Nicolae l-a însărcinat pe Contele Pavel Kiseliov, ofiţer energic şi bun administrator, cu  transpunerea în practică a prevederilor Tratatului de la Adrianopol. El a preluat această funcţie în noiembrie 1829, la Bucureşti. De atunci şi pînă la încheierea mandatului său, în aprilie 1834, el a avut puteri aproape nelimitate în reorganizarea vieţii politice şi economice din Principate. Deşi multe dintre acţiunile sale au fost etichetate de contemporani ca revoluţionare, el nu a dorit să răstoarne ordinea socială existentă, ci s-a străduit să o menţină prin precizarea drepturilor şi îndatoririlor tuturor claselor şi prin asigurarea mecanismului administrativ şi legal, necesar apărării acestora. Cea mai importantă realizare a sa a fost, fără îndoială, elaborarea unei legi fundamentale pentru fiecare Principat. Regulamentele Organice au fost rezultatul strânsei colaborări dintre autorităţile ruseşti şi boierii români.

1812 – Armata lui Napoleon Bonaparte a intrat în Moscova, descoperind un oraş gol (populaţia a fost evacuată, iar militarii ruşi s-au regrupat). La orele nopţii, un incendiu provocat de ruşi a mistuit rezervele de alimente ale francezilor, fapt ce a înrăutăţit şi mai mult situaţia trupelor franceze.

1808 – A avut loc Războiul finlandez, unde ruşii au înfrânt forţele suedeze în sângeroasa bătălie de la Oravais. În urma acestui război, a luat fiinţă  Marele Ducat al Finlandei, în cadrul Imperiului Rus. Alte efecte notabile au fost acelea că parlamentul suedez a adoptat o nouă constituţie, iar Casa Bernadotte a devenit noua casa regală suedeză .

1778 – S-a născut poetul român Costache Conachi (m.1849), unul dintre cărturarii luminaţi ai Moldovei, unul dintre cei mai reprezentativi poeţi lirici ai perioadei de început a literaturii noastre moderne. A creat 100 de poezii, 5 cu caracter original, restul fiind versuri erotice. Este autorul primului tratat de versificare românesc, „Meşteşugul stihurilor româneşti”.

1752 – Britanicii au înlocuit calendarul iulian cu cel gregorain, care era deja folosit în mare parte a Europei, sărind în timp de la data de 2 septembrie direct la ziua de 14 septembrie. Britanicii au considerat atunci că autorităţile le-au furat zilele şi au cerut să le fie înapoiate.

1700 – S-a sfârșit prima domnie a lui Antioh Cantemir, fiul lui Constantin Cantemir, în Moldova. A doua sa domnie a fost de la 12 februarie 1705 şi până la 20 iulie 1707. A fost fratele lui Dimitrie Cantemir.

1607 – Între  14 septembrie -16 decembrie, au avut loc lupte pentru domnia Mol­dovei, între feciorii lui Ieremia şi Simion Movilă.

1472 – Domnul Moldovei, Ştefan cel Mare, s-a căsătorit cu Maria de Mangop,  a treia soție a domnitorului.

407 – A murit Sfântul Ioan Gură de Aur, (347-407), Arhiepiscop al Constantinopolului, cunoscut predicator din secolele IV-V, în Siria și Constantinopol. Este binecunoscut pentru elocvența cuvântărilor sale publice și pentru denunțarea abuzurilor de autoritate din Biserică și din Imperiul Roman din acea vreme.

După trecerea sa la Domnul, a fost numit „Chrysostomos”, din grecescul chrysostomos, care se traduce prin „Gură de Aur”. Biserica Ortodoxă îl cinstește ca sfânt (cu pomenirea la 13 noiembrie) și l-a rânduit între Sfinţii Trei Ierarhi (pomeniți pe 30 ianuarie), alături de Sfântul Vasile cel Mare și Sfântul Grigorie Teologul.

Leave A Reply

Your email address will not be published.