15 septembrie 1924, în România a apărut primul număr al „Gazetei Sporturilor”

0 292

2006 – Cercetătorii americanişi mexicani au descifrat hieroglifele de pe piatra denumită „Stèle de Cascajal” , descoperită în Mexic (1999).

2004 – A fost inaugurată prima linie de cale ferată privată din România, care face legătura între localităţile Ilva Mică şi Rodna din judeţul Bistriţa-Năsăud.

2000 – În Sydney, Australia, s-a deschis a XXVII-a ediţie a Jocurilor Olimpice de Vară.

1999 – Ministrul adjunct de Externe elen, Yannos Kranidiotis, a încetat din viaţă, în urma unui accident aerian, în momentul în care avionul său se pregătea să aterizeze la Bucureşti.

1996 – S-au desfăşurat primele alegeri legislative în Bosnia-Hertzegovina, după încheierea războiului civil din fosta Iugoslavie.

1984 – S-a născut Prinţul Harry (Henry) de Wales, al doilea fiu al prinţului Charles şi prinţesei Diana.

1976 – A intrat în vigoare Convenţia Internaţională privind înregistrarea obiectelor lansate în spaţiul cosmic; documentul convenţiei a fost adoptat de către Adunarea Generală a ONU la 12.11.1974.

1971 –A avut loc prima acţiune Greenpeace, la bordul Phyllis Cormack, împotriva testelor nucleare desfăşurate de Statelor Unite.

1968 – S-a lansat stația cosmică  „Zond-5”, care, pentru prima dată, a înconjurat Luna şi s-a întors pe Pământ.

1959 – Nikita Hrusciov, lider sovietic, a făcut o vizită în SUA. Acesta, împreună cu omologul său american, Eisenhower, au decis încetarea „războiului rece” – conflict ideologic, politic şi diplomatic de după 1945, dintre SUA şi URSS, şi dintre Europa de Vest şi cea de Est. În realitate, după o perioadă în care ambele părţi au folosit expresii precum „dezgheţ”, „coexistenţă paşnică”, consensul că „războiul rece” luase sfârşit a apărut în 1989-1990, prin democratizarea Europei de Est, reunificarea Germaniei, destrămarea „Pactului de la Varşovia” şi dezintegrarea URSS.

1940 – Au încetat raidurilor aeriene germane asupra Marii Britanii, din cadrul operaţiunii „Seelöve” („Leul de mareˮ).

1937 – Pentru prima dată, în România, s-a început o acţiune de recuperare în scopul refolosirii a unor materiale. Din iniţiativa conducătorului Mişcării Legionare, a început „Bătălia fierului vechi”.

1935 – Liderul nazist Adolf Hitler a anunţat noi legi prin care evreii erau excluşi din viaţa publică din Germania. Într-un discurs ţinut la adunarea Partidului Nazist de la Nürnberg , el decreta că evreii sunt „supuşi ai statului”.Germania nazistă a adoptat legile de la Nürnberg, în urma cărora evreii au fost privați de drepturile de cetățeni și s-a adoptat un nou drapel al țării împodobit cu o svastică.

1928 – Alexander Flemming a descoperit o substanţă antibacteriană, pe care a denumit-o „penicilină”.

1924 – În România a apărut primul număr al „Gazetei Sporturilor”.

1924 – Grupări înarmate au ocupat primăria de la Tatarbunar, jud. Ismail, România, şi au proclamat Republica Sovietică Moldovenească, în componenţa Uniunii Sovietice. Un grup înarmat, condus de Ivan Bejanovici, a comis un atac banditesc. „Rebeliunea”, care, în mod oficial, avea un scop politic, a degenerat treptat în jafuri, tâlhării, omoruri, la care s-au dedat bandele de bolșevici. Grupul înarmat avea acţiuni coordonate de centrul revoluţionar din Odesa şi a atacat târgul Nicolaevca, jud. Ismail, tăind firele telefonice, omorând primarul şi doi jandarmi, incendiind clădiri publice, difuzând manifeste prin care îndemnau populaţia să se ridice la luptă revoluţionară.

A urmat faza culminantă a rebeliunii în localitatea Tatar-Bunar, Basarabia. În timpul acestor evenimente, dintre membrii Comitetului de partid din sudul Basarabiei, au fost uciși: Andrei Kliușnikov, Ivan Bejanovici, Ivan Dobrovolski, iar Iustin Batișcev a fost arestat. La 19 septembrie, după trei zile de lupte între rebeli și forțele de ordine, au fost arestate circa 1 600 de persoane, urmînd să fie judecate 489 de persoane, de unde și denumirea procesului judiciar de „procesul celor 500”, desfășurat în perioada 24 august-2 decembrie 1925, la Tribunalul Militar al Corpului 3 Armată din România. În conformitate cu acest cadru legal, au fost condamnate 85 din cei 287 de acuzați. Iustin Batișcev a primit cea mai severă pedeapsă: muncă silnică pe viață; Nichita Lisovoi și Leonte Țurcan au fost condamnați la 15 ani muncă silnică, trei inculpați la câte 10 ani, alți douăzeci la 5 ani închisoare, iar restul inculpaților la închisoare pe termene diferite între 1-3 ani; alți 202 inculpați au fost achitați.

Astăzi, localitatea Tatar-Bunar din sudul Basarabiei (în prezent teritoriu aflat în componenţa Ucrainei) numără mai puţin peste 10 000 de locuitori. Monumentul colosal din centrul oraşului aminteşte de un eveniment, sau mai bine zis de un plan definitoriu al Kremlinului de a distruge statul român prin sovietizare.

Gândirea sovietică percepea ameninţarea militară românească eminentă încă din decembrie 1917, după ce Armata română a reuşit să dezarmeze şi să alunge din Moldova în jur de 1.150.000 de soldaţi ruşi bolşevizaţi, organizaţi în trupe de zece ori mai numeroase decât efectivele româneşti, iar „de la predecesorii ţarişti a fost moştenit şi un resentiment strategic din cauză că românii reprezentau singurul obstacol non-slav în arcul slavic, care se întindea iniţial prin Rusia, prin Dobrogea, spre Bulgaria, Macedonia, Serbia, Bosnia, Croaţia şi Slovenia”.

La 12 mai 1922, Kremlinul, nemulţumit de unificarea teritoriilor româneşti din anul 1918, a adoptat o decizie privind „spionajul active”, astfel, în Basarabia începea aplicarea planurilor serviciilor secrete.

Viziunea lui Stalin, care avea să fie biruitor în rivalitate cu Troţki, punea în prim-planul politicii externe sovietice problema brâului de securitate. Stalin îi scria lui Lenin, la 24 iulie 1920, despre necesitatea unei revoluţii în Italia şi în statele încă fragile, ca de exemplu Cehoslovacia şi Ungaria; referitor la România, exista doar un singur verdict: „Trebuie să zdrobim România”. Atât Lenin, cât şi Stalin, au fost „discipolii fideli” ai lui Karl Marx şi Friedrich Engels, care considerau că dintre est-europeni numai polonezii şi maghiarii erau „purtătorii standard ai progresului”, în schimb, românii erau văzuţi ca un popor „degenerate”, „un popor fără istorie”, fără vreo „capacitate de supravieţuire” şi fără vreo speranţă de a obţine „vreun mod de independenţă, destinat doar asimilării de către alte popoare”. De aceea planurile liderilor de la Kremlin vizau „izolarea, rând pe rând, a provinciilor istorice româneşti, răsturnarea regimului politic existent, luarea puterii de interpuşii Moscovei, destrămarea ţării prin împărţirea ei între U.R.S.S., Ungaria şi Bulgaria”.

La începutul anilor ʼ20, Rusia sovietică a recurs la grupuri înarmate pregătite pe teritoriul ei, arme şi muniţii proprii, urmărind să desfăşoare cu ajutorul agenţilor comunişti locali mişcări de secesiune şi destabilizatoare în sud-estul Moldovei, pentru a da un semnal de scţiuni similare pe întreg teritoriul României, unde un rol important îl avea Partidul Comunist din România (P.C.R.). Astfel, în timpul desfăşurării Conferinţei româno-sovietice de la Viena (martie-aprilie 1924), agenţii sovietici din sudul Basarabiei au demarat o propagandă largă în favoarea organizării unui plebiscit în Basarabia, prin care populaţia locală să se exprime „pro” sau „contra” actului unirii Basarabiei cu România, din 27 martie 1918.

Așadar, la Tatar-Bunar  a fost vorba de o acțiune armată organizată de pe teritoriul U.R.S.S. prin conlucrare cu agenții comuniști infiltrați în provincie și membrii P.C.R. având următoarele obiective reale ale acțiunii: destabilizarea situației din România și declanșarea unei campanii de propagandă și dezinformare în spațiul occidental, ca obiectiv minim; în cazul unui succes al rebeliunii, desprinderea Basarabiei de statul român prin intervenția Armatei Roșii, obiectiv mediu; în sfârșit, crearea unei situații haotice în România și Bulgaria, obiectiv maxim (geopolitic).

1922 – A decedat Ştefan Hepites, fizician şi meteorolog, membru al Academiei Române, cel care a înfiinţat, în 1878, prima staţie meteorologică românească, iar în 1884 a creat prima staţiune meteorologică la Bucureşti, la Şcoala de Agricultură de la Herăstrău; a realizat, împreună cu I.St. Mutar, prima hartă magnetică a României, de numele lui legându-se şi înfiinţarea primelor staţiuni seismologice din ţară. Este autor al unor lucrări în domeniile climatologiei, geofizicii, seismologiei şi astronomiei.

1919 – S-a constituit, la Cernăuţi, Partidul Democrat al Unirii din Bucovina. La 23 ianuarie 1923, acesta a fuzionat cu Partidul Naţional Liberal şi a editat cotidianul „Glasul Bucovinei” (1918-1923).

1916 – Englezii au folosit pentru prima dată tancurile în bătălia de pe râul Somme, în Franţa.

1895 – A apărut, la Bucureşti, România, revista lunară Gazeta matematică, prima revistă specială de matematici apărută în limba română (seria I, 1895-1949; din 1949 au apărut două serii).

1890 – S-a născut Agatha Christie Mary Clarissa, scriitoare engleză, celebră pentru romanele poliţiste.

A debutat în 1920, încă de la început fiind apreciată pentru stilul simplu şi inteligenţa cu care crea intrigile din romane.

Multe din romanele sale au fost puse în scenă sau ecranizate, personajul cel mai des întâlnit în aceste producţii fiind detectivul Hercule Poirot. În 1971, Agatha Christie a primit titlul „Dame Commander” din partea reginei Marii Britanii.

1869 – La propunerea lui Al.Papiu Ilarian, respectiv a lui I. Heliade Rădulescu, au fost aleşi primii membri de onoare din străinătate ai Societăţii Academice Române: istoricul şi omul politic francez Edgar Quinet şi omul politic italian Giovenale Vegezzi-Ruscalla.

1864 – În România a fost adoptată Legea privind introducerea sistemului de măsuri şi greutăţi metrice.

1864 – S-a decretat legea introducerii sistemului de măsuri şi greutăţi metrice din România. Noua lege s-a aplicat de la l ianuarie 1866.

1860 –  La Iaşi, Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei, a apărut săptămânalul ştiinţifico-literar „Ateneul român”.

1860 – A apărut, la Iaşi, revista săptămânală ştiinţifică şi literară „Ateneul român”.

1835 – În timpul celei de-a doua călătorii pe vasul HMS Beagle, Charles Darwin a ajuns în insulele Galápagos.

1831 – În Statele Unite ( New Jersey), a circulat pentru prima oară locomotiva John Bull, cea mai veche locomotivă cu abur din lume, încă în funcțiune.

John Bull este o locomotivă cu aburi de fabricație britanică, pusă în funcțiune pentru prima oară în ziua de 15 septembrie 1831, iar în 1981, când a fost repusă în funcțiune de Institutul Smithsonian, a devenit cea mai veche locomotivă cu aburi funcțională din lume.

1830 – A fost inaugurată, în Anglia, linia de cale ferată Liverpool-Manchester, prima cale ferată din lume.

1821 – Colonia Guatemala, incluzând actualele state Guatemala, El Salvador, Honduras, Nicaragua şi Costa Rica, şi-a declarat independenţa faţă de Spania.

1810 – Mexicul a devenit independent de Spania.

1774 – A început prima domnie a lui Alexandru Ipsilanti în Muntenia (1774-1782); a reaorganizat fiscalitatea şi administraţia, iar în domeniul justiţiei, a promulgat un nou cod de legi, „Pravilniceasca condică”.

1538 – Sultanul Soliman a intrat în Suceava, Principatul Moldovei. Trădat de marii boieri, Petru Rareş s-a refugiat în cetatea Ciceului (28 septembrie), Ştefan Lăcustă a fost numit domn de sultan, iar Buceagul şi Tighina sunt anexate Imperiului otoman. Instaurarea dominaţiei otomane asupra Moldovei.

1521 – A încetat din viaţă Neagoe Basarab, domn al Ţării Româneşti (1512-1521), autorul lucrării „Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său, Teodosie”, ctitor al Bisericii episcopale de la Curtea de Argeş.

1486 – Din ordinul lui Ştefan cel Mare, domnul Moldovei (1457-1504), a început construcţia unui nou palat domnesc la Hârlau.

1353 – Împăratul Carol al IV-lea de Luxemburg şi regele Ungariei Ludovic I au încheiat acordul de succesiune pentru tronul Ungariei.

1346 – Într-un document al vremii apărea numele lui Bogdan, voievod de Maramureş, caracterizat drept „necredincios” faţă de Ludovic de Anjou, rege al Ungariei şi al Poloniei. Bogdan a fost primul domn de sine stătător al Moldovei, între anii 1359 şi 1365.

El a declarat independenţa Moldovei după revolta izbucnită în 1359, contra îngrădirii autonomiei ţinuturilor Maramureşului şi Moldovei, de către Ludovic I. Bogdan (din Cuhea) a preluat scaunul domnesc şi în perioada 1364-1365, regele Ungariei fiind obligat să recunoască independenţa acestui stat românesc, a cărui capitală se afla la Baia.

668 – Împăratul Imperiului Roman de Răsărit, Constans al II-lea Pogonatos („Bărbosul”), a fost asasinat la Siracuza, în  Italia. A urcat pe tronul Bizanţului în anul 641.

În 659, Constans i-a asociat la domnie pe fii săi, Constantin, Heraclius și Tiberius, iar el s-a retras la Siracusa, în Sicilia. În restul domniei sale, Constans s-a angajat în luptă cu statele longobarde din Italia. În 663 a vizitat pentru 12 zile Roma, lucru pe care nici un împărat nu îl mai făcuse de peste două secole. În anul 668, a fost asasinat în baie de către slujitorii săi, fiind urmat la tron de fiul său cel mare, Constantin.

Leave A Reply

Your email address will not be published.