3 martie 1847, s-a născut Alexander Graham Bell, om de știință, inventator și industriaș american

0 307

2018 – Pentru a doua oară consecutiv, Horia Tecău şi Jean-Julien Rojer câştigau turneul de la Dubai

2005 – Milionarul american Steve Fossett a fost prima persoană din lume care a efectuat un zbor în jurul Pământului de unul singur şi fără escală pentru realimentarea aparatului, călătoria având durata de 67 de ore şi 2 minute.

2002 Armata americană a utilizat pentru prima dată o nouă armă de mare putere – bomba termobarică, ce poate absorbi oxigenul din subteranele unde s-ar mai putea ascunde încă elemente ale reţelei al-Qaida sau talibani, în Afganistan.

2002 – Elveţienii au votat pentru aderarea ţării lor la ONU.

1999 – Partidul Naţional Liberal a devenit membru cu drepturi depline în Internaţionala Liberală.

1998 – Preşedintele Emil Constantinescu a promulgat Legea privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice în perioada comunistă, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri.

1941 – În urma plenarei din 3-5 martie, CC al PCR a hotărât trecerea la cooperativizarea agriculturii, proces care s-a încheiat în 1962.

Politica agrară de tip sovietic, introdusă cu forţa în România, a încălcat flagrant dreptul de proprietate şi a lichidat clasa ţărănească. Transformarea socialistă a agriculturii după modelul lui Lenin s-a produs treptat, în prima etapă (1949-1953), procesul întâmpinând un val de rezistenţă, îndeosebi în zona Transilvaniei şi Maramureşului.

În primii ani, comuniştii au purtat muncă de lămurire cu ţăranii, arătând că va fi în beneficiul lor să intre în CAP-uri (Colectiv Agricol de Producţie), pentru ca apoi să recurgă la represalii împotriva familiilor care se opuneau formării gospodăriilor colective.

Ultimele CAP-uri au fost formate în 1962, comuniştii raportând că procesul s-a încheiat cu patru ani înainte de termen.

1931– Star spangled banner a devenit imn al Statelor Unite, aprobat de Senatul american în această zi.

Versurile au fost scrise de Francis Scott Key, pe 14 septembrie 1814, în timpul războiului purtat cu Marea Britanie şi a fost cântat în parada oficială a Marinei americane, în 1889, apoi la Casa Albă, în 1916.

1923 – A apărut primul număr al revistei Time

Time, al cărui nume se scrie de fapt cu majuscule TIME, este o revistă săptămânală americană, similară în subiectele abordate și stil cu Newsweek și U.S. News & World Report. Time este publicată simultan în Canada, având o secțiune de reclamă total diferită de cea din Statele Unite ale Americii.

Revista a fost publicată prima oară la data de 3 martie 1923și este deținută de gigantul media Time Warner, prin subsidiara Time Inc. Tirajul revistei în anul 2007 a fost de 3.374.505 de exemplare tipărite săptămânal față de 4.038.508 exemplare în anul 2005.

Există o ediție europeană, cunoscută anterior sub numele de Time Atlantic, care este publicată la Londra. Time Europe acoperă subiecte referitoare la Orientul Mijlociu, Africa și, începând cu 2003, America Latină. Există, de aemenea, o ediție dedicată Asiei, Time Asia, cu sediul în Hong Kong. Varianta Oceaniei, publicată la Sydney, acoperă Australia, Noua Zeelandă și toate Insulele Pacificului.

În anumite campanii de reclamă, revista a sugerat că literele TIME sunt un acronim (mai exact, un backronym) pentru “The International Magazine of Events,” în română, Revista internațională a evenimentelor.

1921 A avut loc semnarea, la Bucureşti, a Convenţiei de alianţă defensivă româno-polonă şi a Convenţiei militare, care au intrat în vigoare la 25 iulie 1921.

1920 – Consiliul Suprem al Conferinţei de pace de la Paris a recunoscut legitimitatea fostei Basarabii ţariste cu România.

1918 Germania, Austria şi Rusia au semnat Tratatul de la Brest-Litovsk, în urma căruia Polonia, Finlanda, Estonia, Lituania şi Letonia şi-au dobândit independenţa.

Ameninţat de războiul civil, guvernul revoluţionar rus a decis să facă pace cu Germania indiferent de costuri. Moscova a recunoscut independenţa Finlandei, Ţărilor Baltice, Poloniei şi Ucrainei, iar după două luni de discuţii a fost semnat tratatul pe care Lenin, umilit de pierderea atâtor teritorii ale Imperiului Rus, l-a numit „Tratatul ruşinii”.

1915 În SUA, a fost înfiinţată NACA, organizaţie care ulterior a devenit NASA.

1904 Se năștea Mircea Vulcănescu, economist, filolog, filosof, publicist, sociolog, teolog și profesor de etică (d. 1952)

1904 Wilhelm al II-lea al Germaniei a fost primul politic care a înregistrat un discurs pe suport audio, folosind invenţia lui Thomas Edison.

1885 A fost fondată compania americană de telefon şi telegraf, AT&T,care a devenit una dintre cele mai mari companii ale lumii.

1878 Bulgaria îşi proclama independenţa faţă de Imperiul Otoman, ziua devenind sărbătoare naţională

1878 A fost încheiat Tratatul de pace de la San Stefano (Turcia), care a pus capăt Războiului ruso-româno-turc.

Tratatul a fost semnat de Imperiul Rus și cel Otoman la 3 martie 1878,  după Războiul Ruso-Romano-Turc din 1877-1878. Din partea Rusiei au fost delegați contele Nicolai Pavlovici Ignatiev și Alexandr Nelidov, iar din partea Imperiului Otoman au participat ministrul de externe Safvet Pașa și ambasadorul în Germania, Sadullah Bey.

Tratatul a confirmat o serie de schimbări politice în Balcani, prin recunoașterea independenței mai multor state, inclusiv a României.

Potrivit clauzelor sale, se recunoștea independența României, alături de cea a Serbiei și Muntenegrului, autonomia Bulgariei Mari (un stat de la Marea Neagră la Marea Egee), autonomia Bosniei și Herțegovinei și se prevedea un drept al Rusiei de intervenție în treburile popoarelor creștine din Imperiul Otman. Totodată, Turcia urma să plătească Rusiei despăgubiri de război în valoare de 1 410 milioane ruble și se cedau patru regiuni din Caucaz. Rusia a revendicat județele Cahul, Reni și Ismail din cadrul României, iar Delta Dunării și Dobrogea, cedate Rusiei de la turci, îi reveneau României drept compensație.

În ciuda contribuției remarcabile a armatei române la victoria finală, alături de trupele ruse, a eroismului ostașilor și ofițerilor români, recunoscut oficial inclusiv de autoritățile militare ruse, poziția conferită României în cadrul tratatelor de pace încheiate la San Stefano a fost extrem de precară, cu mult sub așteptări. Delegatul român venit la San Stefano, colonelul Arion, nu a fost admis la tratative.

Maniera Rusiei de a încheia pacea și condițiile impuse de aceasta României a adus relațiile bilaterale în pragul rupturii. Prințul Carol al României și Cabinetul său i-au acuzat pe oficialii ruși că își încălcaseră angajamentul de a respecta integritatea României, iar rușii au replicat că districtele sudice ale Basarabiei fuseseră cedate Moldovei și nu României în 1856.

1857 S-a constituit, la Bucureşti, un Comitet Central al Unirii, care milita pentru unirea Moldovei cu Muntenia.

1847 – Au apărut primele mărci poştale în Statele Unite.

1847 A venit pe lume Alexander Graham Bell, om de știință, inventator și industriaș american, care a devenit prima persoană care a brevetat un dispozitiv capabil să emită și să recepționeze cuvintele rostite.

În transmițătorul lui Bell, undele sonore loveau o diafragmă flexibilă de care era atașat un magnet permanent. Diafragma și magnetul vibrau, dar și un efect numit inducție electro-magnetică producea un curent variabil într-o bobină alăturată. Acest curent variabil era transmis prin cabluri la un receptor în care trecea prin bobina unui electromagnet. Curentul variabil producea un câmp magnetic variabil, care făcea să vibreze o diafragmă subțire de fier, pentru a reproduce vibrațiile sonore inițiale. Transmițătorul lui Bell producea doar un semnal slab, fără mijloace de a-l amplifica.

În anul 1873, Bell a încercat să perfecționeze telegraful harmonic. Aceste experimentări au folosit mai târziu la înregistrarea sonoră.

Apariţia telefonului în România

În primele zile ale anului 1878, la puţin timp după ce Bell îşi brevetase invenţia, telefonul a apărut şi în România. Revista Femeia română anunţa: „Telefonul se poate vedea şi în Bucureşti, la domnul Engel, primul constructor român de aparate mecanice – lângă grădina Cişmigiu, pe intrarea Schlader. Recomandăm cititorilor noştri de a nu pierde din vedere această frumoasă ocaziune de a vedea telefonul“. În iulie 1878, dirigintele oficiului poştal din Giurgiu, C. Floru, publica o lucrare intitulată „Telefonie electrică“, în care spunea, între altele, că „a văzut şi a vorbit cu telefonul instalat la fabrica de aparate telefonice a d-lui Leopold Teirrich, din Bucureşti“. Prima menţiune oficială despre existenţa telefonului la Bucureşti o găsim în Monitorul Oficial din 3 martie 1886, când se anunţa „instalarea unei centrale telefonice cu cinci posturi“.

1845 – Florida a devenit al 27-lea stat al SUA.

1703 A decedat Robert Hooke, savant englez, care a excelat ca astronom și fizician, fiind cel mai bine cunoscut pentru formularea legii de proporționalitate între deformațiile elastice ale unui corp și tensiunile la care este supus, cunoscută ca Legea lui Hooke.

Din anul 1662, aceasta a fost numit supraveghetor al experimentelor Societății Regale, al cărei membru a fost ales în 1663, iar doi ani mai târziu, a fost numit profesor de geometrie al Universității Oxford.

A fost primul care a folosit balanța cu arc pentru reglarea ceasurilor și observând similaritățile dintre mișcarea unei sfori vibrând și balansarea unei pendule, a inventat pendula cu arc, ceea ce a condus la o mai mare precizie a ceasurilor. Intuiește și formulează într-o comunicare la Royal Society din Londra primele idei privind telegrafia vizuală.

Hooke a anticipat unele din cele mai importante descoperiri și invenții ale acelor timpuri. A inventat și perfecționat mai multe instrumente de observare și măsurare (telescoape, termometre, microscoape). Cu telescopul Gregorian, Hooke a observat pentru prima oara celulele vegetale.

1431 Eugeniu al IV-lea a devenit papă.

Eugeniu al  IV-lea (Gabriele Condulmer), înainte de a deveni papă, a fost un  călugăr benedictin italian, nepotul de mamă a lui Grigore al XII-a, ales Papă al Bisericii Catolice, sub numele de Eugeniu al IV-lea.

Pe 24 ianuarie 1439, papa Eugeniu al IV-lea s-a întâlnit cu patriarhul Constantinopolului Iosif al Bisericii Ortodoxe, pentru a încerca să realizeze unirea între biserica catolică de la Roma şi Bisericile Ortodoxe Răsăritene.

Discuţiile din Conciliul de la Ferrara iniţiate în acest scop s-au împotmolit timp de şaisprezece luni, dar în 1440,  înaintarea turcilor şi moartea Patriarhului Iosif al Constantinopolelui au condus la proclamarea rapidă a Uniunii  între cele două Biserici, unire care nu a intrat în vigoare, în 1453, Imperiul Bizantin şi capitala acestuia fiind ocupate de turcii otomani.

Leave A Reply

Your email address will not be published.