16 martie 1965, a avut loc premiera filmului Pădurea spânzuraților, în regia lui Liviu Ciulei

0 279

1998 – Papa Ioan Paul al II-lea şi-a cerut scuze pentru lipsa de reacţie a oficialilor Bisericii Romano-Catolice în timpul Holocaustului.

1997 – A avut loc semnarea Acordului privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, adoptat la Conferinţa ONU de la Kyoto (Japonia), la 11.12.1997.

1995 – Mississippi a ratificat formal Amendamentul al 13-lea, devenind ultimul stat din SUA care a aprobat abolirea sclaviei. Oficial, Amendamentul al 13-lea a fost ratificat în 1865.

1991 – Au început lucrările Convenţiei Naţionale a FSN. A fost aprobat statutul partidului. Cu prilejul Conferinţei, au fost instituite funcţiile de lider naţional şi de preşedinte executiv.

1990 – A fost înfiinţat Serviciul Român de Informaţii (SRI).

1985 – Jurnalistul american Terry Anderson a fost răpit de teroriști la Beirut, Liban, și a fost eliberat în 1991, după 2 500 de zile petrecute în captivitate.

1978Fostul premier italian Aldo Moro a fost răpit de gruparea teroristă Brigăzile Roşii în timp ce se îndrepta spre lucrările unei sesiuni speciale a Parlamentului.

Preşedinte al partidului Creştin Democrat, Aldo Moro a fost ridicat din stradă, iar în timpul răpirii, cinci dintre gărzile de corp ale politicianului au fost ucise. Teroriştii au cerut eliberarea din închisoare a 13 membri ai Brigăzii.

Premierul Giulio Andreotti şi liderii partidelor la putere au decis să nu cedeze teroriştilor care au anunţat, între timp, că Aldo Mori era prizonier politic şi că nu va fi eliberat decât în cazul satisfacerii revendicărilor înaintate autorităţilor.

Criza a continuat mai multe zile la rând, pe 2 aprilie, inclusiv Papa Paul al VI-lea a făcut apel la terorişti să nu îi curme viaţa omului politic italian. În tot acest timp, membrii Brigăzilor Roşii au organizat mai multe atacuri, cărora le-au căzut victime lideri ai Partidului Creştin Democrat şi gardieni care îi păzeau pe teroriştii aflaţi în închisoare.

După ce autorităţile au refuzat eliberarea membrilor Brigăzilor Roşii, Moro a fost asasinat în data de 9 mai. Cadavrul său a fost găsit într-o maşină abandonată la mijlocul distanţei dintre sediul Partidului Creştin Democrat şi a celui Comunist din Roma.

Autopsia efectuată a doua zi a relevat că pe timpul cât a fost prizonier, politicianul nu a fost torturat sau drogat, aşa cum s-a vehiculat.

1966 – Astronauţii americani Neil Armstrong şi David Scott, aflaţi la bordul navetei Gemini 8, au reuşit prima conectare a unei navete spaţiale cu echipaj uman cu un alt obiect, o rachetă Agena.

1965– A avut loc premiera filmului Pădurea spânzuraților, în regia lui Liviu Ciulei, film distins cu premiul pentru regie la Festivalul de la Cannes.

După romanul „Pădurea spânzuraților” de Liviu Rebreanu. An apariție 1922. Tradus în peste 20 de limbi străine.

Scenariu: Titus Popovici

Distribuția: Victor Rebengiuc, Liviu Ciulei, Ştefan Ciobotăraşu, György Kovács, Ana Széles, Gina Patrichi, Andrei Csiky, Emmerich Schäffer, Costache Antoniu, Emil Botta, Laszlo Kiss, Nicolae Tomazoglu, Ion Caramitru, Mariana Mihuţ, Constantin Brezeanu, Alexandra Polizu, George Aurelian, Angela Moldovan, Mihai Mereuţă, Gheorghe Cozorici, Toma Caragiu, Valeriu Arnăutu

Tânărul sublocotenent, Apostol Bologa (Victor Rebenciuc) ofiţer intelectual în armată austro-ungară, crescut de părinţii săi în credinţa lui Dumnezeu, supraveghează execuţia prin spânzurătoare a unui dezertor ceh Svoboda, judecat şi condamnat de curtea marţială. Având conştiinţa încărcată de a fi participat la o asemenea execuţie, rememorează anii copilăriei şi încearcă să înţeleagă pe propria piele ”adevărurile spuse” de tatăl său…că în tot ce face, să ţină cont de sentimentul datoriei faţă de poporul român. Trimis pe frontul românesc îl bântuie spusele părintelui, încearcă să se transfere dar cererea nu i se aprobă şi dezertează…

Impresionantă este şi povestea de dragoste dintre acest ofiţer conştiincios , serios, având “datoria” în sânge şi tânăra unguroaică Ilona (Anna Szeles), personajul trăind o adevărată dramă de neadaptare, rezultată din imposibilitatea de a se supune regulilor în care nu crede. Nu trebuie trecut cu vederea faptul, că adaptarea romanulul cu acelaşi nume a marelui romancier Liviu Rebreanu în regia excelentului regizor Liviu Ciulei, a adus în 1965 AUR, pentru regie la “Cannes Film Festival” şi o nominalizare la Golden Palm, ceea ce a determinat şi fuga regizorului din ţară, datorită tot inadaptării dar …în alte vremuri!

1963 – Erupţia unui vulcan din Bali, aflat în arhipelagul indonezian, a provocat moartea a peste 10.000 de persoane.

1957 – A murit, la Paris, sculptorul Constantin Brâncuşi, membru post-mortem al Academiei Române. Artist al artei secolului XX, Brâncuşi a exprimat în creaţia sa, esenţializată şi purificată în liniile care o compun, o viziune cu totul nouă asupra lumii, în care sunt regăsite miturile primordiale ale omenirii, dar şi elementele inconfundabile ale artei populare româneşti.

1945 Würzburg (Germania) a fost distrus de bombardamentul britanicîn proporție de 90%, în numai 20 de minute, totalizând 5 000 de morți.

1935 – Adolf Hitler, în anul 1935, a anulat clauzele militare aferente Tratatului de la Versailles din 1919. Totodată, a fost publicată legea reintroducerii servicului militar obligatoriu și prima utilizare a termenului Wehrmacht pentru ansamblul forțelor militare germane.

1926 – Fizicianul american Robert Goddard Hutchings a construit prima rachetă cu combustibil lichid, care s-a ridicat la o înălţime de 12 m şi a zburat pe o distanţă de 56 m.

1826 – Împăratul rus Nicolae I a aprobat hotărârea Consiliului de Miniştri privind transportarea în Rusia a vinurilor basarabene prin vămile de la hotarul dintre Rusia şi Basarabia ţaristă (Ovidiopol, Maiaki, Parcani, Dubăsari şi Movilău), negustorii având asupra lor certificate de provenienţă.

1821 – Tudor Vladimirescu, ajuns la Bolintin, a lansat „Proclamaţia către bucureşteni”, prin care îi chema pe aceştia la lupta antiotomană.

Această dată este înscrisă şi pe documentul programatic al revoluţiei de la 1821: „Cererile norodului românesc”.

Tudor Vladimirescu, ajuns la Bolintin, a lansat „Proclamaţia către bucureşteni”, prin care îi chema la luptă antiotomana; dată (16.III.1821) este înscrisă şi pe documentul programatic al Revoluţiei de la 1821, intitulat „Cererile norodului românesc”. La 21 martie va intra în Bucureşti, pentru că în următoarele zile să-şi aşeze tabăra militară pe platoul de lângă Mănăstirea Cotroceni, lăsând garnizoane de panduri şi la manăstirile Mihai Vodă, Antim şi la Mitropolie.

 “Către toţi locuitorii din oraşul Bucureştilor, parte bisericească şi mirenească, boierească şi negustorească, şi către tot norodul. Pricinile care m-au silit a apuca armele, sunt: pierderea privilegiurilor noastre şi jafurile cele nesuferite care le pătimea fraţii noștri. Mai naintea intrării mele în Bucureşti, cu cale am socotit să vă vestesc mai întâi ca din partea norodului uitare de istov celor mai nainte lucrate; şi să vă chiem pe toţi ca să vă uniţi cu norodul şi să lucraţi cu toţii dinpreună obşteasca fericire, făr’ de care norocire în parte nu poate fi. Fraţilor! Câţi n-aţi lăsat să se stingă în inimile dv. sfânta dragoste cea către patrie, aduceţi-vă aminte că sunteţi părţi ale unui neam; şi că, câte bunătăţi aveţi, sunt răsplătiri din partea neamului către strămoşii noştrii pentru slujbele ce au făcut.

Ca să fim şi noi vrednici acestei cinstiri ale neamului, datorie netăgăduită avem să uităm patimele cele dobitoceşti şi vrăjbele care ne-au defăimat atât, încât să nu mai fim vrednici a ne numi neam. Să ne unim dar cu toţii, mici şi mari, şi ca nişte fraţi, fii ai unia maici, să lucrăm cu toţii împreună, fieştecare după destoinicia sa, câştigarea şi naşterea a doua a dreptăţilor noastre.

Vericarele va îndrăzni a face cea mai mică împotrivire în lucrarea acestei naşteri de al doilea, unul ca acela, fraţilor, să se pedepsească cumplit ca să cunoască adevăraţii patrioţi şi osârdia celor ce voiesc a sluji patriei cu dreptate şi far’de vicleşug, cu cale am găsit a se întări legătura cea de obşte pentru binele norodului şi prin jurământ, care să şi trimite ca să-l iscăliţi, adeveraţii fii ai patriei.”1839: S-a născut poetul francez Sully Prudhomme; primul scriitor laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, în anul 1901 (m. 1907).

1789 – S-a născut Georg Simon Ohm, fizician şi educator german. Folosind echipament creat de el însuşi, Ohm a descoperit proporţionalitatea dintre diferenţa de potenţial, intensitatea curentului electric şi rezistenţa electrică, care a devenit cunoscută în lumea ştiinţifică începând cu 1826 şi până azi ca legea conducţiei electrice, dar mai ales ca legea lui Ohm.

1705 – Antim Ivireanul a fot ales episcop de Râmnic, hirotonisirea având loc în ziua următoare. Una dintre primele măsuri pe care le-a luat în această calitate a fost instalarea unei tipografii la Râmnic.

1693 – S-a stins din viaţă Constantin Cantemir, domnitorul Moldovei între anii 1685-1693.

Constantin Cantemir era dintr-un neam modest de răzeşi, din satul Silişteni, judeţul Fălciului, Moldova. Conform altei surse C. Cantemir este născut într-o familie de boiernaşi din Ţara de Jos a Moldovei, un strămoş al căreia, Pătru Silişteanu, este menţionat încă în documentele de pe timpul lui Ştefan cel Mare.

Având o carieră militară de succes mai întăi în Polonia, Constantin Cantemir a revenit în Moldova la invitaţia domnitorului Moldovei, Eustasie Dabija. Aici a obţinut dregătorii importante. La a doua căsătorie cu Ana Bantâş, Constantin Cantemir s-a înrudit cu câteva dintre cele mai însemnate familii boiereşti din Moldova, inclusiv cu familiile domnitorilor Eustasie Dabija şi Gheorghe Duca, devenind şi unul dintre cei mai bogaţi boieri ai Moldovei.

Cariera militară i-a adus recunoaşterea şi respectul duşmanilor, boierilor locali, dar şi al suzeranului. A deţinut cu precădere mai multe dregătorii: mai întâi vornic de Bârlad (1664-1668), apoi armaş (1668-1672), serdar (1672-1681) şi mare clucer (1681-1684). Cu toate că era fidel Porţii, în domeniul politicii interne s-a manifestat contra domniilor fanariote. Faptul a fost unul din principalele argumente pentru Şerban Cantacuzino, domnul Munteniei, de a-l susţine pe Cantemir la domnia Moldovei. Dar au existat şi alte argumente. Cantemir era un bun militar şi această calitate putea fi folosită de coaliţia cruciată a creştinătăţii, dorită de Şerban Cantacuzino.

Pe 15 iunie 1685, la Babadag, Cantemir a fost proclamat domn al Ţării Moldovei.

În pofida unei domnii plină de ameninţări, de situaţii duplicitare, de schimbarea vectorilor politicii externe, de răsturnări dramatice de situaţie, Constantin Cantemir a reuşit să asigure ţării o relativă stabilitate. Neştiinţa de carte, originea răzeşească i-au fost compensate pe deplin de experienţa vieţii şi de abilităţi înnăscute de diplomat şi administrator.

1635 – Domnul Munteniei, Matei Basarab, a construit mănăstirea Arnota (azi judeţul Vâlcea, România), unde ulterior a fost înmormântat. Aici sunt realizate valoroase picturi murale şi icoane realizate de Stroe din Târgovişte.

1611 – Principele Transilvaniei, Gabriel Bathory, care pe 26 ianuarie 1611 ocupaseră Târgovişte şi se intitulaseră principe al Transilvaniei şi al Valahiei Transalpine, s-a retras din Valahia.

Retragerea silită a lui Gabriel Bathory din Valahia a fost cauzată în urma susţinerii otomane în favoarea lui Radu Mihnea.

Gabriel Báthory a fost principe de origine maghiară al Transilvaniei între 1608-1613, ultimul principe din familia Báthory, nepotul fostului rege al Poloniei, Ştefan Báthory.

G.Báthory a fost proclamat principe la vârsta de 19 ani, în urma demisiei din funcţie a lui Sigismund Rákoczy, la 5 martie 1608. Gabriel Báthory era bine văzut de oamenii timpului său datorită înfăţişării fizice agreabile şi datorită firii sale foarte darnice, peste măsură de ambiţios (îşi propusese să aducă sub stăpânirea sa Moldova şi Valahia).

Pentru a-şi realiza ambiţiile, el l-a atacat pe domnul Moldovei, Radu Şerban, aruncându-l peste Milcov. Acesta a revenit, însă, şi l-a înfrânt pe G. Báthory lângă Braşov, la data de 7 iulie 1611. G. Báthory a scăpat numai datorită unei greşeli a domnului Moldovei, care s-a oprit pentru a aştepta ajutoarele austriece, dând astfel timp principelui Ardealului să se retragă după înfrângerea de la Braşov. În acest fel, Gabriel Báthory a putut să se menţină în fruntea Principatului Transilvaniei încă doi ani, până în anul 1613.

În anul 1613, domnii din ţările româneşti vecine tânărului G. Báthory s-au coalizat pentru a-l înlătura de la conducerea Ardealului. Turcii pregătiseră deja un înlocuitor al lui, în persoana lui Gabriel Bethlen, zis Ţiganul datorită tenului său oacheş, nobil maghiar originar din localitatea Ilia, din actualul judeţ Hunedoara. În acel an, în Ardeal a intrat o armată turcească, alături de armata moldoveană şi munteană, asigurând astfel alegerea lui Gabriel Bethlen ca principe (la data de 23 octombrie). Gabriel Báthory s-a retras în cursul acestor evenimente la Oradea, unde a fost ucis de proprii săi soldaţi la data de 27 octombrie 1613.

1521 – Navigatorul portughez  Fernando Magellan a ajuns pentru prima dată în Insulele Filipine.

1457 – Ladislau de Hunedoara, fiul mai mare al lui Iancu de Hunedoara, a fost executat.

Ladislau de Hunedoara sau Ladislau Huniade a fost un om de stat maghiar, de origine română, Ban al Croaţiei şi Dalmaţiei, fiul cel mai mare al Voievodului Transilvaniei, Iancu de Hunedoara. A fost acuzat de Regele Ladislau al Ungariei de complot împotriva sa şi decapitat fără judecată.

Leave A Reply

Your email address will not be published.