26 martie 1881, Domnitorul Carol I al Principatelor Române a fost proclamat primul rege al României.

0 261

2016 – Mai mulţi americani sunt convinşi că Apocalipsa va avea loc în curând şi au făcut toate pregătirile necesare: şi-au pus deoparte tone de alimente neperisabile, precum şi provizii medicale, de teama sfârşitului lumii.

Potrivit presei de peste ocean, numărul oamenilor care se pregătesc în eventualitatea unei apocalipse a atins cifra de trei milioane.

Unii dintre aceştia au stârnit îngrijorare în rândul autorităţilor locale, mai ales după ce un tânăr care făcea parte dintr-o asemenea comunitate a masacrat 20 de copii în atacul armat din oraşul Newtowon, în luna decembrie a anului trecut.

2015 – A șasea zi internațională a Săptămânii de solidaritate cu popoarele în lupta contra rasismului și discriminării rasiale (21-27 martie).

Această săptămână a comemorat o represiune polițistă sângeroasă la Sharpeville, Africa de Sud, în 1960.

2004 – Mircea Geoană a semnat Protocolul de aderare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord, în urma invitaţiei adresată României de summitul NATO de la Praga (2002).

2003 – România a semnat, la Bruxelles, Tratatul de adrerare la NATO, prin ministrul de externe Mircea Geoană.

2000 – În urma alegerilor prezidenţiale din Rusia, Vladimir Putin a fost ales preşedinte, cu 52,94% din voturi.

Ceremonia de investitură a avut loc la 07.05.2000.

1999 – Peste 40 de morţi şi circa 120 de răniţi a fost bilanţul celui de-al doilea bombardament lansat de aviaţia NATO împotriva Iugoslaviei. Bilanţul total al primelor două atacuri s-a ridicat la 100 de morţi şi peste 350 de răniţi.

1999 – Un juriu din Michigan (SUA) l-a găsit vinovat de crimă pe dr. Jack Kevorkian, pentru administrarea injecţiei letale unui pacient incurabil care dorea să moară asistat medical.

1997 – Au fost descoperite, la Santa Fe, California, 39 de cadavre ale unor membri ai cultului suicidal „Poarta Raiului”, a căror moarte a coincis cu apariţia cometei Hale-Bop.

1996 – Fondul Monetar Internaţional a aprobat un împrumut de 10,2 miliarde de dolari pentru susţinerea reformelor economice ale preşedintelui rus Boris Elţîn.

1995 – A intrat în vigoare Acordurile de la Schengen, cu o „perioadă iniţială” de trei luni, care suprima controalele persoanelor la frontierele a şapte ţări din Uniunea Europeană (Belgia, Franţa, Spania, Olanda, Luxemburg, Portugalia, Germania).

1991 – A avut loc semnarea Tratatului de la Asuncion, de către preşedinţii Argentinei, Braziliei, Paraguayului şi Uruguayului, în baza căruia s-a creat Piaţa Comună a Sudului, denumită „Mercosur”.

Aceasta permite libera circulaţie a bunurilor, a capitalurilor, a serviciilor şi a persoanelor, începând cu anul 1995, într-o piaţă fără îngrădiri vamale.

1979 – Preşedintele egiptean Anwar Sadat şi primul ministru israelian Menahem Begin au semnat un acord de pace la Casa Albă.

1977 – A decedat Justinian Marina, al treilea patriarh al României (din 1948), fiind succedat de patriarhul Justin.

1975 – A intrat în vigoare Convenţia privind interzicerea perfecţionării producţiei şi stocării armelor bacteriologice (biologice) şi a toxinelor şi distrugerea lor, convenţie semnată la 10.04.1972.

1971 – Pakistanul de Est şi-a proclamat independenţa şi a adoptat numele de Bangladesh.

1958 – A avut loc prima reuniune a Comitetului ştiinţific al NATO.

1953 – Jonas Salk a anunţat într-o emisiune radio descoperirea vaccinului antipoliomelitic, anunţul în premieră fiind catalogat de maximă importanţă, pentru că făcea posibilă salvarea a zeci de mii de bolnavi, îndeosebi copii.

Poliomielita, adesea denumită și paralizie infantilă, este o boală infecțioasă virală acută, care se răspândește de la om la om, de obicei pe cale fecal-orală. Termenul derivă din limba greacă poliós(πολιός), însemnând gri, myelós (µυελός), se referă la măduva spinării, iar sufixul -itis, denotă inflamație.

Aproximativ 90% din infecțiile cu poliovirus cauzând poliomielită sunt asimptomatice, indivizii afectați pot arăta o gamă largă a simptomelor, dacă poliovirusul intră în fluxul sangvin. În aproximativ 1% dintre cazuri, virusul pătrunde în sistemul nervos central, infectând și distrugând preferențial neuronii motori, având ca efect slăbiciune musculară și paralizie flască.

Poliomielita este cauzată de infecția cu un membru al genului enterovirus, cunoscut sub numele de poliovirus (PV). Acest grup de virus ARN colonizează tractul gastro-intestinal în mod specific orofaringele și intestinul. Timpul de incubare (la primele semne și simptome), variază de la trei la 35 de zile, cu o durată obișnuită de la șase la 20 de zile.Poliovirusul infectează și provoacă boli doar oamenilor.Structura virusului este foarte simplă, compusă dintr-un singur genom ARN închis într-un înveliș proteic numit capsidă.

1949 – A venit pe lume Margareta, principesă a României, fostă principesă de Hohenzollern, cea mai în vârstă fiică a regelui Mihai I al României, fost prinț de Hohenzollern, și a soției sale, regina Ana de Bourbon-Parma; a 82-a pe linia succesorală a tronului britanic; succesoare la conducerea Casei Regale de România.

După absolvirea Universității din Edinburgh, a lucrat într-un număr de universități britanice, specializându-se în sociologie medicală și politici de sănătate publică, ulterior participând într-un program de cercetare coordonat de Organizația Mondială a Sănătații, concentrat pe elaborarea de recomandări de politici de sănătate și proiecte de sănătate preventivă. În 1983 s-a mutat la Roma și s-a alăturat Organizației pentru Alimentație și Agricultură a ONU, unde, ca membră a echipei proiectului Zilei Mondiale a Alimentației, a lucrat la o campanie de promovare în masă a programelor de agricultură, nutriție și eradicare a sărăciei. Trei ani mai târziu s-a alăturat Fondului Internațional de Dezvoltare a Agriculturii. În toamna lui 1989 și-a abandonat cariera la ONU și s-a mutat la Geneva să lucreze împreună cu tatăl ei, devotându-se în întregime muncii de caritate pentru România. În 1990 împreună cu regele Mihai, principesa Margareta pune bazele Fundației Principesa Margareta a României.

1937 – În Crystal City, Texas, cultivatorii de spanac au sponsorizat ridicarea unei statui pentru omagierea personajului de desene animate – Popeye Marinarul.

1926 – A avut loc semnarea, la Bucureşti, a Tratatului de garanţie româno-polon.

Ambele state se angajau să se ajute în cazul unei agresiuni externe pentru apărarea integrităţii teritoriale şi a independenţei politice.

1923 – Adunarea Deputaţilor şi Senatul României au votat o nouă Constituţie, promulgată printr-un decret la 28 martie şi publicată la 29 martie.

Prevederile noii Constituţii întăreau rolul parlamentului în viaţa politică. Constituţia mai prevedea libertatea cuvântului, a întrunirilor, a presei, egalitatea în drepturi a tuturor cetăţenilor etc.

1918 – A avut loc, la Roma, Congresul nationalităţilor asuprite din Austro-Ungaria, care a adoptat o moţiune prin care se cerea recunoaşterea dreptului fiecărei naţiuni de a se constitui ca stat naţional independent sau de a se uni cu statul naţional existent.

1895 – A apărut, la Bucureşti, ziarul de orientare antimilitaristă Moş Teacă, condus de Anton Bacalbaşa. Ziarul a apărut până la 18 martie 1901.

1892 – A murit Walter Whitman, poet, eseist, jurnalist și umanist American, considerat cel mai mare poet American; unul dintre reprezentanții tranziției de la transcendentalism la realism, opera sa arătându-se influențată de ambele curente. Opera sa a fost tradusă în mai mult de douăzeci și cinci de limbi străine.

Walt Whitman este unul din cei mai influenți și controversați poeți din canonul american. Scrierile sale au fost caracterizate drept un rude shock (șoc puternic) și drept the most audacious and debatable contribution yet made to American literature (cea mai îndrăzneață și discutabilă contribuție adusă până acum literaturii americane).

El i-a văzut pe președintele Andrew Jackson sau pe marchizul de Lafayette, acesta din urmă ajungând personajul principal al uneia din poveștile legate de copilăria lui Whitman, deoarece, în timpul vizitei sale la New York l-a ales pe micuțul Walt (avea pe-atunci doar șase ani) din mulțime și l-a ridicat pe umerii săi. Whitman avea să interpreteze acest eveniment ca un fel de predare de ștafetă : eroul francez al Revoluției Americane, arătându-l pe viitorul poet al democrației, imigranților din energeticul oraș în care o națiune se inventa cu fiecare zi.

1886 – Ion Suruceanu, primul arheolog din Basarabia ţaristă, a devenit membru titular al Societăţii Arheologice din Rusia. Tot în acel an, el a fost ales membru titular al Societăţii de Istorie şi Antichităţi din Odesa.

1881 – Domnitorul Carol I al Principatelor Române a fost proclamat primul rege al României

Majestatea Sa Carol I, rege al României, principe de Hohenzollern-Sigmaringen, pe numele său complet Karl Eitel Friedrich Zephyrinus Ludwig von Hohenzollern-Sigmaringen, (n. 10 aprilie 1839, Sigmaringen – d. 10 octombrie, 1914, Sinaia) a fost domnitorul, apoi regele României, care a condus Principatele Române și, apoi România, după abdicarea lui Alexandru Ioan Cuza. Din 1867 a devenit membru de onoare al Academiei Române, iar între 1879 și 1914 a fost protector și președinte de onoare al aceleiași instituții.

Rigoare, sobrietate și tenacitate – acestea au fost cuvintele de ordine pentru primul rege al României. Înconjurat de o strălucită pleiadă de oameni politici, Carol a făcut istorie îndeplinind destinul național al României: independența și modernizarea. Comandant suprem al armatelor româno-ruse în asediul Plevnei din timpul Războiului de Independență (1877-1878), cu o contribuție decisivă în același război, Carol s-a încoronat rege în 1881, purtând cu nedisimulată mândrie coroana de oțel turnată din metalul unuia dintre tunurile turcești capturate la Grivița.

În cei 48 de ani ai domniei sale (cea mai lungă domnie din istoria statelor românești), Carol I a obținut independența țării, căreia i-a și crescut imens prestigiul, a redresat economia și a pus bazele unei dinastii. A construit în munții Carpați castelul Peleș, care a rămas și acum una dintre cele mai vizitate atracții turistice ale țării. După războiul ruso-turc, România a câștigat Dobrogea, iar Carol a dispus ridicarea primului pod peste Dunăre, între Fetești și Cernavodă, care să lege noua provincie de restul țării.

Înconjurat de o strălucită pleiadă de oameni politici: I.C. Brătianu, Mihail Kogălniceanu, Ion Ghica, P.P. Carp, Lascăr Catargiu, Nicolae Ionescu, Titu Maiorescu, Ion I.C. Brătianu, Take Ionescu sau Nicolae Filipescu, Carol a făcut istorie la propriu. Dacă dobândirea independenței României a fost un act de mare eroism care i-a asigurat un etern loc în inimile românilor, Regele de oțel era conștient că adevărata luptă abia începea. Era lupta pentru modernizarea unei Românii care, pentru prima dată după secole întregi, își putuse afirma neatârnarea și identitatea națională. Beneficiind de cea mai lungă domnie din istoria românilor (1866-1914), Carol a lăsat urmașului său o Românie cu o modernă rețea feroviară, cu cel mai lung pod din Europa (podul de la Cernavodă), cu un port funcțional amenajat la Constanța și cu o reședință de vară la Peleș, demnă de oricare țară modernă europeană.

Cu sprijinul său au activat și au modernizat învaățământul Spiru Haret, administrația – Vasile Lascăr, iar apărarea națională – Nicolae Filipescu. Bucureștii, care se înfățișau călătorului din 1866 ca un sat mai mare cu pretenții de urbe, erau în 1914 orașul Ateneului, al Palatului Poștelor, al Palatului CEC, al Palatului Sturdza, al Cercului Militar Național, al hotelului Athenee Palace și nu în ultimul rând al nou-construitului Palat Regal.

Sfârșitul vieții și al domniei sale a fost marcat însă de suferința de a nu-și fi putut ține cuvântul dat împăratului Germaniei: acela de a alinia România în război alături de patria sa de origine. În urma Consiliului de Coroană de la Sinaia din 1914, același consiliu care trebuia să stabilească partea alături de care România ar fi urmat să intre în Primul Război Mondial, Carol I s-a văzut pus în fața unei alegeri sfâșietoare: aceea de a lupta împotriva țării sale de origine sau de a alinia România, împotriva voinței acesteia, într-un război alături de Germania. Se spune că tocmai durerea pricinuită de o asemenea alegere a fost cea care i-a grăbit sfârșitul de la 10 octombrie 1914.

În urma sa rămânea o Românie modernă, o țară a cărei tranziție de la balcanism către o existență comparabilă cu cea a țărilor occidentale fusese pe cât inovatoare, pe atât de bruscă. Și tot în urma sa rămânea un nume demn de paginile de aur ale istoriei…

1871 – A avut loc instaurarea Comunei din Paris, autoritate locală cu ideologie de extremă stângă, instaurată prin forţă, pe care guvernul republican a înlăturat-o cu ajutorul armatei la 28 mai.

1859 – A început Conferinţa de la Paris a reprezentanţilor Puterilor Garante, care au recunoscut oficial, la 01.04.1859, dubla alegere a lui Al. I. Cuza ca domnitor în Muntenia şi Moldova.

1846 – I. Heliade Rădulescu a lansat în „Curier de ambe secse” proiectul „Bibliotecii universale”, care prevedea traducerea în următorii 10 ani a circa 230 de lucrări filosofice, istorice, ştiinţifice, politice, literare, plan ce n-a putut fi realizat din cauza evenimentelor politice care au urmat.

1830 – A fost publicată în Palmyra, New York, Cartea lui Mormon, cartea sfântă a sectanţilor mormoni americani.

1827 – A încetat din viaţă Ludwig van Beethoven, compozitor german, recunoscut ca unul din cei mai mari compozitori din istoria muzicii; considerat un compozitor de tranziție între perioadele clasică și romantică ale muzicii.

Importanța lui Beethoven în muzică este semnificativă și din perspectiva transformării rolului compozitorului în societate. De la compozitorul medieval, artizan dependent (și de cele mai multe ori umil) aflat în serviciul Bisericii sau al aristocrației, compozitorul devine, odată cu prezența lui Beethoven, un artist care creează dintr-o necesitate interioară și nu la comandă. Influența sa asupra compozitorilor care l-au urmat a fost enormă. Admirat deschis de Franz Schubert, Felix Mendelssohn Bartholdy, Robert Schumann, Johannes Brahms, până la Richard Wagner și Arnold Schoenberg, ca întemeietor al unei ere noi în muzică, marele compozitor german este considerat până astăzi ca o figură cardinală în evoluția muzicii tuturor timpurilor, recunoscut și în limbajul și tehnica muzicii contemporane. Beethoven este revoluționarul întemeietor al unei noi generații de muzicieni și a unei alte atitudinii față de creațiile compozitorilor.

1707 – A luat fiinţă Regatul Unit al Marii Britanii, actul Unirii fiind aprobat de parlamentele Angliei şi Scoţiei.

Leave A Reply

Your email address will not be published.