27 martie 1703, în Rusia, împăratul Petru cel Mare a fondat oraşul Sankt-Petersburg

0 279

1999 – Peste 1.000 de bănăţeni au participat la un miting de solidaritate cu Iugoslavia, organizat de PRM în Piaţa Unirii din Timişoara.

1998 – Viagra, pilula „minune” care tratează impotenţa la bărbaţi, a fost aprobată pentru comercializare în Statele Unite.

1996 – Comisia Europeană a decretat embargou total şi temporar pentru exportul de carne de vită din Marea Britanie, din cauza scandalului „vacii nebune”, dat fiind faptul că bovinele atinse de ESB (encefalopatia spongiformă bovină) pot transmite omului maladia Kreutzfeldt-Jakob.

1994 – La alegerile parlamentare din Italia, Partidul Forza Italia a lui Silvio Berlusconi a devenit o forță dominantă, care i-a permis să-și formeze un guvern de centru-dreapta.

1993 – Aviaţia aliată a lansat 23 de rachete Tomahawk asupra sediului din Bagdad, al serviciilor de informaţii irakiene, ca ripostă directă după o tentativă de asasinare a preşedintelui George Bush în aprilie, în Kuwait. În urma raidului, şase civili şi-au pierdut viaţa.

1990 – A început să funcţioneze postul american TV Marti, ale cărei emisiuni propagandistice erau destinate Cubei comuniste.

1980 – A fost creat, de către Consiliul Europei, Grupul Pompidou, for multidisciplinar de cooperare interministerială, având ca misiune lupta contra abuzului şi traficului ilicit de stupefiante.

1977 – S-a petrecut cel mai mare dezastru aviatic. Două aeronave, aparținând Pan American și KLM, s-au ciocnit în Tenerife, ducând la moartea a 583 de pasageri, cu doar 61 de supraviețuitori. Expertiza a concluzionat că eroarea a fost umană.

1970 – Avionul Concorde a efectuat primul zbor supersonic.

1938 – La Chişinău, s-a desfăşurat festivitatea de aşezare a temeliei statuii regelui Ferdinand I, statuie pe care urma să o înalţe Asociaţia ofiţerilor de rezervă din Basarabia, aflată sub preşedinţia lui Gherman Pântea.

1923 – Adunarea Deputaţilor şi Senatul României au votat o nouă Constituţie, promulgată printr-un decret la 28 martie şi publicată la 29 martie.

Prevederile noii Constituţii întăreau rolul parlamentului în viaţa politică. Constituţia mai prevedea libertatea cuvântului, a întrunirilor, a presei, egalitatea în drepturi a tuturor cetăţenilor etc.

1918 – În prezenţa prim-ministrului României Al. Marghiloman, Sfatul Ţării al Republicii Democratice Moldoveneşti a votat actul Unirii cu România. Unirea cu România a fost aprobată cu o largă majoritate de voturi: 86 pentru, 3 contra, 36 abţineri, 13 absenţi.

După votare, prim-ministrul român Marghiloman a venit cu o declaraţie în care afirma: În numele poporului român şi al Regelui său Majestatea Sa Ferdinand I, iau act de hotărârea Sfatului Ţării şi proclam Basarabia unită, de data aceasta pentru totdeauna, cu România una şi indivizibilă.

În Actul Unirii se menţiona: În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării declară: Republica Democratică Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră şi vechile graniţe cu Austria, ruptă acum o sută de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric şi dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-şi hotărască soarta lor, de azi înainte şi pentru totdeauna se uneşte cu Mama sa, România.

1914 – A fost fondat Comitetul Olimpic Român, recunoscut în același an de Comitetul Internațional Olimpic.

1908 – A venit pe lume Șerban Țițeica, fizician român, profesor universitar, membru al Academiei Române (1955) și vicepreședinte al acesteia (1963-1985); considerat drept fondatorul școlii române de fizică teoretică.

A făcut cercetări în domeniul termodinamicii, a fizicii statistice, mecanicii cuantice, fizicii atomice și în fizica particulelor elementare.

În paralel, a ocupat funcții importante în managementul cercetării științifice naționale și internaționale: a fost șeful secției de fizică teoretică din Institutul de Fizică al Academiei (1951-1955); director adjunct științific al Institutului de Fizică Atomică (apoi al Institutului Central de Fizică) din București/Măgurele (1955-1976); membru, ca reprezentant permanent al României, în consiliul științific al Institutului Unificat de Cercetări Nucleare din Dubna (1956-1981) și vicedirector al aceluiași institut (1962-1964).

A fost redactor șef adjunct, apoi redactor șef, al revistelor de specialitate ale Academiei Române: Studii și Cercetări de Fizică și Revue Roumaine de Physique (1956-1985).

A adus contribuții originale în domenii variate ale fizicii teoretice: rezistența metalelor în câmp magnetic, absorbția razelor corpusculare grele în materie, teoria pozitronului și polarizarea vidului, radiația electromagnetică multipolară, termodinamică și mecanică statistică, dezintegrarea pionilor în muoni și neutrini, reprezentările algebrelor Lie ale grupurilor unitare și ortogonale. În colaborare cu Costin D. Nenițescu, a publicat și lucrări de cinetică chimică organică.

Studiind mișcarea unui colectiv de particule punctuale încărcate cu sarcini electrice, aflate sub influența unor câmpuri electrice și magnetice create prin însăși mișcarea particulelor, a dat o formulare relativist invariantă ecuațiilor de evoluție a acestor colective și o formulare covariantă legilor statisticii.

Șerban Țițeica a fost un neîntrecut profesor, care își cucerea auditoriul prin vastitatea cunoștințelor ca și prin claritatea și eleganța expunerilor.Timp de patru decenii, a ținut succesiv cursuri de analiză matematică, structura materiei, mecanică analitică, termodinamică și fizică statistică, electrodinamică, teorie cuantică veche, mecanică cuantică. A inițiat cursuri speciale de fizică teoretică: mecanică cuantică avansată, teoria nucleului atomic, elemente de teoria grupurilor și algebrelor Lie. A fost profesorul preferat al multor generații de studenți, îndrumătorul unor excelente teze de doctorat, mentorul admirat al unor fizicieni de valoare, fondatorul unei active și prestigioase școli românești de fizică teoretică.

1907 – Aflat la Paris, Constantin Brâncuşi, ucenic al sculptorului August Rodin, a hotărât să părăsească atelierul acestuia, spunând celebrele cuvinte: „Sub umbra unui stejar nu poate creşte iarbă”. Începând cu acel an, Brâncuşi a părăsit modelajul tradiţional, lucrând direct în piatră.

1899 – Guglielmo Marconi a realizat prima legătură telegrafică fără fir între Anglia și Franța.

1879 – Prin decret semnat de domnitorul Carol I, Societatea Academică Română a fost declarată institut naţional, cu denumirea de Academia Română, având drept scop „cultura limbei şi istoriei naţionale, a literelor, a ştiinţelor şi frumoaselor arte”.

1871 – S-a născut Ludwig Heinrich Mann, romancier german, autorul unor opere cu tematică socială, ale căror nuanțe critice au dus în cele din urmă la exilul lui, în 1933.

S-a născut la Lübeck. Era fiul cel mare al lui Thomas Johann Heinrich Mann, negustor de grâne și al soției acestuia Julia da Silva Bruhns.

Eseul semnat asupra lui Zola, cât și romanul Der Undertan i-au câștigat simpatia Weimarului, simpatie pe care și-a pierdut-o apoi prin critica la adresa societății germane, a sistemului care a dus la declanșarea primului război mondial. Romanul său, Professor Unrat, a fost ecranizat cu succes, sub numele Îngerul albastru. În acest film, Marlene Dietrich și-a dat măsura talentului său în rolul actriței Lola-Lola (după numele din roman, Rosa Fröhlich).

Împreună cu Albert Einstein, a semnat scrisoarea de protest către Liga Internațională a Drepturilor Omului, împotriva uciderii cărturarului croat Milan Sufflay, în 18 februarie 1931.

1866 – A apărut, la Viena, apoi la Pesta, ziarul Albina subvenţionat de familia Mocioni.

Albina a apărut din iniţiativa lui Vicenţiu Babeş şi Andrei Mocioni, al cărui prim număr a apărut la Viena. Din 1869 până în 1877, Vinceţiu Babeş a continuat tipărirea la Budapesta, cu toate că fusese interzis în Ungaria în 1869.

Deviza sub care apărea ziarul era: Daco-românia morală, culturală, una şi indivizibilă. Ziarul s-a remarcat printr-o atitudine antidualistă pronunţată, fapt pentru care redactorii au fost trimişi de nenumărate ori în judecată. Principalul finanţator a fost familia Mocioni. O bună parte din fonduri se trăgeau din numărul destul de mare de abonamente.

1848 – A avut loc, la Iaşi (Hotel Patersburg), o mare întrunire care a marcat începutul mişcării revoluţionare din Moldova. Acţiunea a întrunit circa 1 000 de oameni, burghezi din toate păturile, boieri liberali, câţiva boieri conservatori opoziţionişti printre ai căror conducători se numărau Alexandru Ioan Cuza (viitorul domn), Emanoil (Manolache) Costache Epureanu (viitor ministru şi prim-ministru).

1821 – Boierii din Bucureşti au fost constrânşi de Tudor Vladimirescu să trimită Porţii, Rusiei şi Austriei memorii prin care să justifice mişcarea condusă de el.

1794 – Guvernul american a decis înfiinţarea marinei militare (US Navy).

1703 – În Rusia, împăratul Petru cel Mare a fondat oraşul Sankt-Petersburg, numit apoi Petrograd, şi Leningrad, sub regimul comunist. Oraşul si-a reluat numele de origine în 1991.

Sankt Petersburg este un oraș situat în Rusia de nord-vest, în delta râului Neva, în partea de est a golfului Finic al Mării Baltice. A fost fondat de țarul Petru cel Mare, în 1703, ca o “fereastră către Europa”, fiind de la acea dată capitală a Imperiului Rus până în 1918. Cu cei aproape 4,5 milioane de locuitori (2002), este în ziua de azi cel de-al doilea oraș ca mărime al Rusiei, al patrulea oraș ca mărime al Europei, un centru european de cultură extrem de important și cel mai important port rusesc la Marea Baltică.

Sankt Petersburg este cel mai nordic oraș european cu peste 1 milion de locuitori. Centrul orașului este unul dintre siturile protejate de UNESCO ca parte a patrimoniului universal. The city, care a fost pentru mai bine de două secole centrul politic și cultural al Rusiei, este și în zilele noastre extrem de important și, pentru a-l onora, oamenii îl mai numesc, deseori, “Capitala Nordului”. Sankt Petersburg este centrul administrativ al Regiunii Leningrad și al Districtului Federal Nord-Vestic.

1697 – Sinodul de la Alba Iulia, convocat de mitropolitul Teofil, a acceptat Unirea cu Roma pe baza celor patru puncte: recunoaşterea supremaţiei papale, a existenţei purgatoriului şi a purcederii Sfântului Duh şi de la Fiul, precum şi împărtăşirea cu azimă, în schimbul păstrării ritului, a egalităţii în drepturi cetăţeneşti depline.

Leave A Reply

Your email address will not be published.