7 aprilie 1931, s-a născut Amza Pellea, actor român de teatru și film

0 320

2009 – Alexandru Darie, director al Teatrului Bulandra din Bucureşti, a fost reales în funcţia de preşedinte al Uniunii Teatrelor din Europa.

2005 – Preşedintele moldovean, Vladimir Voronin, a depus jurământul în calitate de şef al statului; a fost preşedintele Moldovei până pe 11 septembrie 2009.

1998 – Comitetul pentru probleme sociale al Adunării Parlamentare a CE a organizat o audiere în problema Cartei Sociale a Consiliului Europei.

1998 – Javier Solana, secretarul general al NATO, a inaugurat la Bruxelles, un nou sediu, care a adăpostit reprezentanţele celor 21 de ţări partenere ale Alianţei Nord-Atlantice, printer care s-a aflat şi România.

1994 – Extremiștii Hutu din Rwanda au început masacrele, ucigând, în decurs de o sută de zile, peste 800.000 de opozanți.

1993 – Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (FYROM) a devenit cel de-al 18-lea membru al Organizaţiei Naţiunilor Unite.

1990 – La Bucureşti au avut loc lucrările conferinţei Frontului Salvării Naţionale, care a stabilit platforma pentru alegeri.

1959 – A fost produs primul generator atomic de electricitate, de către Laboratorul ştiinţific Los Alamos, New Mexico.

1956 – A fost semnat un protocol hispano-marocan conform căruia Spania a renunţat la protectoratul său asupra zonei din nordul Marocului.

Marocul a devenit independent în 1957.

1948 – A fost creată Organizația Mondială a Sănătății.

Organizația Mondială a Sănătății are sediul central la Geneva, având în prezent 193 de state membre. Are reprezentanțe în 147 de țări și 6 birouri regionale. Este o organizație internațională care are rolul de a menține și coordona situația sănătății populațiilor pe glob.

Finanțarea bugetului se face prin cotizații plătite de către țările membre, contribuții voluntare ale țărilor membre sau donații. Cotizațiile sunt calculate conform unei scări mobile: țările bogate plătesc mai mult, iar cele sărace mai puțin.

1945 – Al Doilea Război Mondial: Nava japoneză Yamato, aflată într-o misiune kamikaze în Okinawa (Operațiunea Ten-Go), a fost scufundată de submarinele americane.

Yamoto a fost cea mai mare navă de război construită vreodată.

1943 – Omul de ştiinţă elveţian Albert Hoffmann a sintetizat halucinogenele.

LSD este unul dintre cele mai puternice droguri: o doză de 20 micrograme este adesea suficientă pentru a provoca un efect devastator asupra oamenilor.

1940 – Booker T. Washington a devenit primul american de origine africană a cărui imagine a apărut pe un timbru poştal american.

1934 – În România, a fost adoptată legea pentru apărarea ordinii de stat, în baza căreia orice grupare politică considerată că periclitează ordinea politică şi socială putea fi imediat dizolvată.

1931 – A venit pe lume Amza Pellea, actor român de teatru și film. A fost interpretul lui Nea Mărin, binecunoscutul personaj de sorginte populară care i-a relevat atât de bine disponibilitățile pentru comedie; actorul care a interpretat unele dintre cele mai strălucite figuri ale istoriei românilor precum Decebal sau Mihai Viteazul.

Amza Pellea a interpretat atât personaje istorice (Vladica Hariton din Tudor din Vladimiri de Mihnea Gheorghiu, Voievodul Basarab din Croitorii cei mari din Valahia de Al. Popescu, rolurile din Tudor, Răscoala, Haiducii, Dacii, Columna, Mihai Viteazul), cât și personaje contemporane (Ailincii din Secunda 58 de Dorel Dorian, Manole din Somnoroasa aventură de T.Mazilu), dar și personaje din repertoriul clasic universal (Esteban din Fântâna turmelor de Calderon, Horațiu din Hamlet, Platonov din Un Hamlet de provincie de Cehov).

Rămas probabil în conștiința publicului prin rolul domnitorului din Mihai Viteazul și prin Nea Mărin, a reușit în Atunci i-am condamnat pe toți la moarte să atingă ambele personaje.

A câștigat, în 1977, premiul de interpretare masculină, cel mai bun actor, la Festivalul Internațional de Film de la Moscova, pentru rolul său excepțional (Manolache Preda) din filmul Osânda, unde a jucat alături de Gheorghe Dinică și Ernest Maftei, într-o ecranizare de Sergiu Nicolaescu.

1918 – S-a înfiinţat, la Paris, Comitetul naţional al românilor din Transilvania şi Bucovina, sub preşedinţia lui Traian Vuia, iar mai apoi a dr. Ion Cantacuzino.

Comitetul a militat pentru independenţa Transilvaniei şi unirea acesteia cu România.

1917 – La Chişinău, s-a desfăşurat Congresul Cooperatorilor din Basarabia, care s-a pronunţat pentru autonomia Basarabiei.

1913 – La Chişinău, gubernia Basarabia, a apărut primul număr al săptămânalului Glasul Basarabiei, sub redacţia lui Gr. D. Constantinescu.

Glasul Basarabiei a apărut până la 16 august 1917.

1904 – A avut loc greva generală a feroviarilor din Transilvania, revendicând mărirea salariilor şi acordarea de alocaţii speciale pentru familie şi chirie.

1889 – S-a născut Gabriela Mistral (pseudonimul lui Lucila de María del Perpetuo Socorro Godoy Alcayaga), poetă din Chile, premiată cu Premiul Nobel pentru literatură în anul 1945, pentru poezia ei, care, inspirată de emoții puternice, i-a transformat numele într-un simbol al celor mai pure aspirații ale întregii lumi latino-americane.

În anul 1921, aceasta a devenit directoare a liceului de fete din Santiago de Chile, iar în 1922, a fost invitată de guvernul mexican să sprijine reforma învățământului din Mexic, inițiată de José Vasconcelos.

În Mexic, a scris un ciclu de poeme pentru copii, care a ajuns curând celebru în întreaga Americă Latină.

După 1926, a ocupat diferite funcții care au ținut-o departe de patrie: reprezentantă a țării sale la institutul de cooperare de pe lângă Liga Națiunilor (până în 1934), consul în Brazilia, Italia, Spania, Portugalia, SUA (în Los Angeles).

1889 – A apărut volumul Teatru a dramaturgului român Ion Luca Caragiale, prefaţat de Titu Maiorescu.

Ion Luca Caragiale (n. 1 februarie 1852, Haimanale, județul Prahova, astăzi I.L.Caragiale, județul Dîmboviţa, d. 9 iunie 1912, Berlin) a fost un dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic și ziarist român, de origine greacă. Este considerat a fi cel mai mare dramaturg român și unul dintre cei mai importanți scriitori români. A fost ales membru al Academiei Române post-mortem.

1881 – S-a înfiinţat, la Bucureşti, Şcoala specială de artilerie şi geniu pentru formarea şi pregătirea ofiţerilor celor două arme.

1863 – A avut loc, la Sibiu, un Congres naţional al românilor, care a delegat zece personalităţi, în frunte cu Andrei Şaguna, pentru a expune la Viena revendicările politice ale românilor.

1795 – Franţa a adoptat metrul ca unitate de măsură.

1770 – A venit pe lume William Wordsworth, poet englez din prima perioadă a romantismului.

Decepționat de revoluția franceză și de idealurile iluministe, în perioada unei crize sufletești, s-a întâlnit cu Coleridge (1795) și prietenia care se leagă între ei l-a dus la elaborarea unor principii artistice comune. Rodul acestei conlucrări este Lyrical Ballads (Balade lirice, 1798). Pentru ediția a doua din 1800, Wordsworth a scris o prefață care constituie manifestul romantismului din cadrul literaturii engleze.

Wordsworth vedea salvarea de relele civilizației în întoarcerea la orânduirea patriarhală a țărănimii engleze și în autodesăvârșirea morală cu ajutorul religiei. După părerea lui, principiul divin i se revela omului prin apropierea acestuia de natură. O trăsătură importantă a poeticii lui Wordsworth o constituie refuzul său hotărât de a folosi convenționalismele stilistice ale secolului al XVIII-lea. Poezia trebuie să fie expresia nemijlocită a sentimentelor, înveșmântate în cuvinte simple.

În anii care au urmat, Wordsworth a creat un mare număr de opere cu caracter lyric: ciclul Lucy Poems (1799), To the Cuckoo (Cucului, 1804-1807), Ode on the Intimations of Immortality from Recollections of Early Childhood (Odă înțelegerii nemuririi din amintirile fragedei copilării, 1802-1807).

Poetului i se părea că vede pretutindeni în natură manifestarea unor forțe superioare, care se afla deasupra lumii. Realul și irealul se contopesc în versurile lui, vorbindu-i cititorului despre frumusețea și, totodată, despre misterul vieții, în care nu ar exista hotar între viață și moarte. Interpretarea naturii de către Wordsworth are un colorit mistic și spiritual.

1749 – Domnitorul Constantin Mavrocordat a hotărât abolirea iobăgiei în Moldova.

1614 – A decedat El Greco, pictor spaniol manierist de origine greacă, personalitate misterioasă, atât sub aspectul specificului stilului său, cât și din pricina biografiei lui incomplete. Cunoscut mai ales datorită picturilor sale pe teme religioase și ca portretist.

În bisericile din întreaga Spanie se găsesc picturile lui care prezintă personaje deformate cu priviri extatice. S-a încercat în mod naiv să se interpreteze originalitatea picturilor lui El Greco, cu persoane având figuri alungite, ca fiind o consecință a astigmatismului de care suferea.

Chiar și astăzi, El Greco continuă să surprindă. Prețul pe care l-a plătit pentru originalitatea sa a fost uitarea, care a durat până în secolul al XIX-lea. El Greco a avut câțiva ucenici, însă nici unul demn de a-i continua arta. Numai Velázquez, care nu și-a ascuns niciodată admirația față de pictura lui El Greco, poate fi considerat un continuator al artei sale. Respins de clasicismul secolului al XVIII-lea, El Greco a fost mai târziu recunoscut drept unul din cei mai mari creatori.

Ceația lui El Greco a fost și punctul de referință al avangardei expresioniste germane. Secolul al XX-lea l-a repus în drepturi pe cel mai mare pictor mistic al tuturor timpurilor.

1348 – A fost fondată, de către de împăratul Carol al IV-lea de Luxemburg, Universitatea Carolină din Praga.

Leave A Reply

Your email address will not be published.