26 aprilie 1922, s-a născut Ştefan Augustin Doinaș, poet, eseist, traducător, deținut politic, academician, și politician român

0 296

1992 – Regele Mihai a efectuat prima vizită în România după 1989.

1986 – A avut loc catastrofalul accident de la Centrala atomoelectrică Cernobîl (URSS), cu efecte nocive şi în România.

Accidentul nuclear de la Cernobîl a fost un accident major în Centrala Atomoelectrică Cernobîl, pe data de 26 aprilie 1986, la 01:23 noaptea, care s-a compus dintr-o explozie a centralei, urmată de contaminarea radioactivă a zonei înconjurătoare.

Centrala electrică se afla la 51°23′23″N, 30°5′58″E, în apropiere de orașul părăsit Pripiat, Ucraina.

Acest dezastru este considerat ca fiind cel mai grav accident din istoria energiei nucleare. Un nor de precipitații radioactive s-a îndreptat spre părțile vestice ale Uniunii Sovietice, Europei și părțile estice ale Americii de Nord. Suprafețe mari din Ucraina, Belarus și Rusia au fost puternic contaminate, fiind evacuate aproximativ 336.000 de persoane.

Accidentul a pus în discuție grija pentru siguranța industriei sovietice de energie nucleară, încetinind extinderea ei pentru mulți ani și impunând guvernului sovietic să devină mai puțin secretos.

Raportul Forului Cernobîl din anul 2005, condus de Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) și Organizația Mondială a Sănătății (OMS), a atribuit 56 de decese directe (47 de lucrători și 9 copii cu cancer tiroidian) și a estimat că mai mult de 9.000 de persoane dintre cele aproximativ 6,6 de milioane foarte expuse pot muri din cauza unei forme de cancer.

La data de 25 aprilie 1986, pe lumină, reactorul #4 a fost programat pentru a fi închis pentru întreținere. S-a decis folosirea acelei ocazii ca o oportunitate pentru controlarea capacității generatorului turbinei de a produce putere electrică suficientă pentru alimentarea sistemelor de siguranță ale reactorului (mai ales pompele de apă) după pierderea puterii externe. Tipul RMBK al reactorului are nevoie de apă care să circule continuu prin centru, atâta vreme cât combustibilul nuclear este prezent. Reactoarele Cernobîlului au avut o pereche de generatori diesel, disponibilă, dar aceasta nu se activează imediat – reactorul a fost pregătit pentru a învârti jos turbina, punct la care ea ar fi fost deconectată și ar fi permis răsucireea sub elanul său rotativ, iar scopul testului a fost acela de a se hotărî dacă turbinele în faza extenuată pot genera putere pentru pompe. Testul a fost făcut cu succes la altă unitate (cu toate sistemele de siguranță active), având, însă, rezultate negative – turbinele nu au generat puterea suficientă, dar au fost făcute îmbunătățiri adiționale, ceea ce a determinat efectuarea altui test.

Condițiile pentru începerea acestui test au fost pregătite la data de 25 aprilie și producția de energie a reactorului a fost redusă spre 50%. O stațiune locală de putere a fost închisă neașteptat. Coordonatorul reţelei electrice a Kievului a cerut amânarea scăderii aportului energetic al centralei în rețea, pentru acoperirea vârfului de consum al serii. Directorul centralei a consimțit și a amânat testul pentru mai târziu. Testul de siguranță a fost amânat până la schimbul de noapte.

La 11:00 p.m., 25 aprilie, s-a permis închiderea reactorului pentru continuarea testului. S-a prevăzut ca din nominalul său de 3,2 GW energie, aducerea reactorului spre 0,7-1,0 GW, cu scopul de a efectua testul la cel mai jos nivel de putere recomandat.Noua echipă a fost surprinsă de amânarea anterioară a încetinirii reactorului și a urmat protocolul original al testului. Urmarea a fost reducerea prea rapidă a nivelului de putere. În acea situație, reactorul a produs mult xenon-135, care a scăzut și mai mult puterea (spre 30 MW – aproximativ 5% de valoare presupusă). Operatorii au crezut că scăderea rapidă a fost din cauza unui defect la unul dintre regulatorii de putere, scăpând din vedere contaminarea reactorului. Cu scopul de a spori reactivitatea (neștiind că scăderea drastică a puterii este cauzată de absorbția în exces a neutronilor de xenon-135), au fost scoase celulele de control din reactor în ciuda faptului că acest lucru este permis cu respectarea unor reguli stricte de siguranță. Cu toate acestea, puterea reactorului nu a crescut decât în jur de 200 MW, putere ce reprezenta mai puțin de o treime din minimul necesar pentru efectuarea experimentului. Mai mult, șeful echipei a ales continuarea experimentului. Ca și parte din experiment, la 1:05 a.m., pe 26 aprilie, au fost pornite pompele de apă care erau acționate de turbina generatorului crescând fluxul de apă peste specificațiile regulilor de siguranță. Fluxul de apă a crescut spre ora 1:19 a.m. (în tot acest timp apa absorbind neutroni) și nivelul tot mai mare necesitând scoaterea manuală a celulelor de control. Acest aspect a produs o funcționare foarte instabilă unde lichidul de răcire și xenon-135 au substituit rolul celulelor de control din reactor.

1976 – A avut loc, la Mănăstirea Moldoviţa, Festivitatea de decernare a Premiului „Pomme d’or” pe anul 1975 zonei turistice Bucovina, de către Federaţia Internaţională a Ziariştilor şi Scriitorilor de Turism (FIJET).

1971 – A apărut un decret pentru înfiinţarea, la Bucureşti, a Institutului pentru Creaţie Ştiinţifică şi Tehnică.

1963 – A decedat Vasile Voiculescu, medic, poet, prozator și dramaturg român.

Începuturile poetice ale lui Vasile Voiculescu au stat sub influența poeziei lui Vasile Alecsandri, Alexandru Vlahuță, George Coșbuc. Lirica sa din perioada interbelică se distinge prin puternice accente religioase, generate de convingerea că există Dumnezeu. Ea se înscrie în curentul tradiționalismului interbelic, care se va transforma în poezia gândiristă. Înclinația spre teluric și elementar, spre sentimentul religios, este transpusă în simboluri și alegorii. Apar treptat semnele expresionismului: tumultul vieții pulsând în vegetația din jur, sufletul devine spațiul unor frământări ca în pragul apocalipsului.

A devenit medic și doctor în medicină la București, a ținut la radio o serie de conferințe de medicină pentru țărani (emisiuni renumite), dar pasiunea pentru scris se amplifica. A scris și povestiri fantastice. În proză i-au apărut postum Capul de zimbru, Ultimul Berevoi, ambele volume de povestiri; romanul Zahei orbul și Teatru, unele dintre povestiri au fost scrise în perioada când a fost exclus din viața literară, iar din dramaturgie: Duhul pământului, Demiurgul, Gimnastică sentimentală, Pribeaga.

În 1941 i-a fost conferit Premiul Național de poezie.

A fost timp de patru ani deținut politic în închisorile comuniste (1958 – 1962). A fost condamnat din eroare judiciară alături de alți membri sau colaboratori ai Rugului Aprins (Sandu Tudor, Sofian Boghiu, Dumitru Stăniloae, Benedict Ghiuș, Alexandru Mironescu, Adrian Făgețeanu, Roman Braga etc.)

Poetul român care, după 1948, a suferit cumplit pentru convingerile sale democratice, devenind deținut la vârsta de 74 de ani, și luându-i-se dreptul de a publica, a lăsat o operă literară de mare rafinament artistic. În închisoare s-a îmbolnăvit de cancer și a murit doborât de boală în noaptea de 25 spre 26 aprilie 1963, în locuința sa din București (strada Dr. Staicovici nr. 34).

1933 – Prin decretul semnat de Hermann Göring, a luat fiinţă, în Germania, Gestapo-ul (poliţia secretă de stat).

1922 – S-a născut Ştefan Augustin Doinaș, poet, eseist, traducător, deținut politic, academician, și politician român

Deşi a debutat în 1939 în „Jurnalul literar” al lui G. Călinescu, iar în 1947 i s-a decernat premiul „Eugen Lovinescu”, pentru volumul în manuscris Alfabet poetic, Doinaş şi-a publicat versurile destul de târziu, în anii maturităţii, în volumele: Cartea mareelor (1964), Omul cu compasul (1966), Seminţia lui Laokoon (1967), Alter ego (1970), Anotimpul discret (1974); Alfabet poetic (1978).

Interesul pentru fenomenul poetic contemporan s-a materializat în volumele de eseuri: Lampa lui Diogene (1970), Poezie şi modă poetică (1972), Orfeu şi tentaţia realului (1974). Papirus (1974), Anotimpul discret (1975), Hesteria (1979), Ontopoeme (1983), Vânătoare cu şoimi (1985), Interiorul unui poem (1990), Arie şi ecou (1992), Lamentaţii (1993). A tradus din lirica franceză şi germană.

A fost un poet de factură neoclasică, reflexiv, manifestând tendinţa de a conceptualiza sentimentele şi a imprima universului ordine şi echilibru. în creaţia lui lumea este un spectacol, iar poetul o conştiinţă contemplativă şi senină. Preocupat de temele mari ale artei, Doinaş a fost un poet echilibrat, aproape rece, care îşi purifică emoţiile printr-o disciplinare prozodică remarcabilă.

1920 – A avut loc înfiinţarea, la Cluj, din iniţiativa lui Emil Racoviţă, a primului Institut speologic din lume.

1915 – A fost încheiat Tratatul de alianţă dintre Italia şi Puterile Antantei, în urma căruia guvernul italian a declarat război monarhiei austro-ungare.

În ciuda acordurilor existente între Bucureşti şi Roma, guvernul italian nu a informat guvernul român asupra semnării acestui tratat.

1913 – S-a semnat, la Petesburg, Rusia, un protocol prin care Bulgaria a cedat României oraşul Silistra şi câteva mici teritorii din sudul Dobrogei.

1904 – S-a născut geologul Ştefan Ghika-Budeşti; fondatorul şcolii româneşti de geologie inginerescă şi hidrogeologie; studii geologice şi petrografice privind Carpaţii Meridionali; studii de geologie tehnică pentru barajele de la Bicaz, Vidraru şi Lotru; membru corespondent al Academiei Române din 1955 (m. 1959)

1877 – Răspunzînd bombardamentului turc asupra Brăilei, Calafatului, Bechetului, Olteniţei şi Călăraşilor, artileria română a bombardat Vidinul, toate în cadrul Războiului ruso-turc 1877-1878.

1828 – A început Războiul ruso-turc de la 1828-1829. Cauzele războiului sunt legate de situaţia creată în sud-estul Europei odată cu declanşarea luptei de eliberare naţională a grecilor.

În primăvara 1825, revoluţia greacă a fost reprimată sângeros prin intervenţia paşei de Egipt, Ali Paşa, eveniment care a determinat, la 1827, Rusia, Franţa şi Anglia să atace şi să distrugă flota turco-egipteană în cadrul bătăliei de la Navarin.

Intervenţia militară a Rusiei a încălcat Convenţia de la Akkerman, turcii rupând relaţiile diplomatice cu Rusia. Ruperea relaţiilor diplomatice a servit pentru Rusia pretext al începerii Războiului ruso-turc de la 1828-1829.

În cadrul războiului ruso-turc, trupele Rusiei ţariste au trecut Prutul şi în câteva zile au ocupat Moldova şi Valahia. În locul domnilor celor două principate, care se retrăseseră, s-a instituit o administraţie militară rusă, în frunte cu contele Pahlen, numit preşedinte deplin împuternicit al adunărilor (divanurilor Moldovei şi Valahiei). Rusia a repurtat victorie după victorie, în sprijinul ei venind şi trupe de voluntari români conduse de I. Solomon şi Gh. Magheru, voluntari bulgari, sârbi, greci etc.

Pacea de la Adrianopol din septembrie 1829 a pus capăt războiului. Turcia a fost nevoită să ceară pace, înainte de a fi pe deplin distrusă.

În urma războiului, principatul Valahia şi-a restituit vechile cetăţi din stânga Dunării (Turnu, Giurgiu şi Brăila), ambele principate româneşti şi-au recăpătat autonomia administrativă şi domniile pământene, libertatea comerţului pentru toate produsele sale (desfiinţarea monopolului turcesc la comerţ), scutirea de obligaţii pentru aprovizionarea cu produse a Constantinopolului şi cetăţilor de la Dunăre, limitarea obligaţiilor la plata tributului, dreptul de a înfiinţa armată pentru ordinea internă (miliţia), precum şi înfiinţarea cordoanelor sanitare la hotar.

1824 – Împăratul rus Alexandru I a vizat decizia Consiliului de Miniştri cu privire la transportarea în Rusia a ţuicii basarabene doar prin vămile de la Dubăsari şi Movilău, întrucât acestea dispuneau de funcţionari şi instrumente necesare de măsurat.

1818 – Fiind în drum de la Hotin spre Chişinău, împăratul rus Alexandru I a înnoptat la Bălţi, judeţul Iaşi, Basarabia ţaristă, unde a ajuns vestea despre naşterea nepotului său Alexandru, viitor împărat. Cu această ocazie a dat dispoziţie să i se acorde lacalităţii statutul de oraş.

1798 – S-a născut, la Saint-Maurice, Eugène Delacroix, pictor romantic, desenator, gravor şi litograf francez, reprezentant de seamă al romantismului în artă. A redat evenimente dramatice contemporane lui (Masacrul din Chios; Libertatea conducând poporul), tabloul cu subiect oriental (Moartea lui Sardanapal), portrete, naturi moarte, scene de vânătoare, peisaje etc. A ilustrat operele lui Shakespeare, Goethe, Byron şi alţii.

1792 Rouget de Lisle a lansat, la Strasbourg, cântecul Chant de guerre de l’armée du Rhin (Cântecul de război al armatei de pe Rin), cunoscut şi devenit celebru sub numele de La Marseillaise, devenit imnul naţional al Franţei.

1775 – În urma convenţiei încheiate între Imperiul Otoman şi Austria, Bucovina, teritoriul din nordul Moldovei, a intrat în componenţa Imperiului habsburgic.

1462 – A început marea campanie militară a sultanului Mehmed II-lea împotriva lui Vlad Ţepeş al Munteniei, care s-a soldat cu un succes. Turcii l-au înlocuit pe Vlad Ţepeş cu fratele său Radu, zis cel Frumos

Leave A Reply

Your email address will not be published.