1 mai 1885, fost publicată, în „Convorbiri literare”, piesa D’ale carnavalului, de Ion Luca Caragiale

0 364

2011 – Papa Ioan Paul al II-lea (născut Karol Józef Wojtyła, la 18.V.1920, Polonia – m. 2005, Vatican) a fost beatificat, purtând acum titlul de Fericit.

Ceremonia de la Vatican a fost prezidată de fostul Papă Benedict al XVI-lea, în faţa unei mulţimi de peste un milion de credincioşi. El este celebrat pe 22 octombrie, ziua în care a fost numit papă în 1978.

2007 – Aînceput aplicarea „Taxei verzi” (taxa de colectare sau reciclare), în valoare de 7 lei, pentru orice produs electrocasnic.

2004 – Extinderea UE: Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Republica Cehă, Slovacia, Slovenia şi Ungaria au aderat la Uniunea Europeană.

2002 – A început să funcţioneze Garda de Mediu, condusă de un comisar naţional – la nivelul ţării, şi de un comisar judeţean – la nivel de judeţ.

2002 – La Salonul Internaţional al Invenţiilor şi Produselor Noi de la Geneva, ediţia nr. 30, România a câştigat 67 de medalii (din care 15 de aur) şi trei premii speciale, ceea ce a clasat–o pe primul loc între cele 44 de ţări. Printre premianţi au fost profesorii Universităţii Bioterra din Bucureşti – medalie de aur pentru vodca ecologică, şi de argint pentru sucul fără conservanţi Carotina.

1998 – A avut loc reuniunea liderilor UE, miniştrilor de finanţe ai ţărilor UE şi ai Parlamentului European, pentru a decide cine va participa la lansarea UME – Uniunea Monetară Europeană, pentru a stabili ratele de schimb bilaterale şi pentru a numi oficial Consiliul de conducere al Băncii Centrale Europene.

1997 – Partidul Laburist a obţinut cea mai mare victorie din ultimii 150 de ani în scrutinul legislativ de la 1 mai 1997, ajungând la putere pentru prima oară după 1979. Tony Blair a fost învestit oficial de regina Elisabeta a II–a cu formarea guvernului.

1993 – A intrat în vigoare Acordul dintre România şi Asociaţia Europeană a Liberului Schimb/AELS.

1991 – A intrat în vigoare Acordul de comerţ şi cooperare comercială şi economică dintre România şi Comunitatea Economică Europeană/CEE, ulterior Uniunea Europeană/UE.

1990 – A fost înfiinţat Institutul de Geodinamică din Bucureşti Sabba S. Ştefănescu al Academiei Române (IG”SSS”AR) de dr. ing. Dorel Zugrăvescu, actualmente director onorific.

1979 – Groenlanda a devenit provincie autonomă a Regatului Danemarcei.

1956 – A fost înfiinţat Institutul de Arheologie din Bucureşti.

1939 – A avut loc o întrunire muncitorească în sala Tomis din Bucureşti, urmată de o mare manifestaţie pe străzile Capitalei, desfăşurată sub lozincile Jos fascismul, Jos agresorul hitlerist, Vrem România liberă şi independentă.

1927 – A avut loc inaugurarea, la Bucureşti, a primei centrale automate de telefon din România.

1922 – Şi-a încheiat activitatea Comisia de unificare a României, inclusiv comisia regională de unificare din Basarabia.

Comisia centrală de unificare, creată prin decretele legii din 2, 3şi 8 aprilie 1920, în timpul guvernului Averescu, era condusă de preşedintele Consiliului de Miniştri român. Provinciile unite aveau fiecare comisii regionale de unificare care umăreau descongestionarea şi unificarea serviciilor publice pe întreg teritoriul României. Îndeplinindu-şi misiunea, Comisia a fost dizolvată, lăsând un teren pregătit pentru aplicarea în perspectivă a reformei administrative în România.

1921 – A apărut, la Cluj, revista Gândirea, sub conducerea unui comitet format din Cezar Petrescu, Lucian Blaga şi alţii. Ulterior, de la 22 decembrie 1922 până în iunie-iulie 1944, revista a apărut la Bucureşti, sub conducerea lui Nichifor Crainic.

În paginile revistei au semnat mari scriitori precum Tudor Arghezi, Tudor Vianu, Calinescu, Eliade.

1919 – Guvernele bolşevice al Republicii Sovietice Federale Socialiste Ruse (R.S.F.S. Rusă) şi Republicii Sovietice Socialiste Ucrainene (R.S.S. Ucraineană) au transmis un ultimatum României, cerându-i evacuarea Basarbiei şi Bucovinei în 48 de ore. România a fost învinuită că nu şi-a retras armata din Republica Democratică Moldovenească conform Acordului din 20 februarie 1918, că a devenit unul dintre focarele contrarevoluţionare ruse, că vrea să răstoarne puterea sovietică din Ungaria.

Nota impunea Evacuarea imediată a trupelor române, a funcţionarilor şi agenţilor din întreaga Basarabie în timp de 48 ore, în caz contrar, ele (RSFS Rusă şi RSS Ucraineană) vor considera că dispun de întreaga libertate de acţiune faţă de România.

Nota ultimativă din 1 mai 1919 a fost înmânată României în contextul revoltelor provocate de bolşevicii ruşi şi ucraineni în Basarabia pentru a motiva intervenţia Armatei Roşii şi Conferinţei de pace de la Paris, care recomanda recunoaşterea unirii deja înfăptuite.

La 2 mai 1919, R.S.S. Ucrainiană dubla ultimatumul R.S.F.S. Ruse. Cum era şi firesc, România a respins ultimatumul şi a luptat cu bolşevicii ruşi pe Nistru, aducând tot mai multe trupe din interior, chiar de pe frontul de vest, divizia 6 şi 7 infanterie, continuând recrutările pentru apărarea României Mari, deoarece pericolele erau multe şi aliaţii României nesiguri. Obiectivele sovietice erau clare, aşa cum au apărut şi în schimbul de telegrame între Lenin şi Bela Kuhn, de a invada Basarabia şi de a înfrânge în Galiţia trupele ucrainene petliuriste, pentru a face joncţiunea cu bolşevicii unguri, ameninţând România şi dinspre nord.

La 25 mai 1919, guvernele R.S.F.S. Ruse şi R.S.S. Ucrainene au transmis guvernului României o declaraţie, în care se spunea din momentul desfiinţării frontului rus din România, guvernul Român a pus mâna pe un imens patrimoniu militar, feroviar şi al Crucii Roşii, în final – guvernul Rusiei şi Ucrainei îşi declină orice răspundere pentru soarta valorilor aduse pe timpul guvernului ţarist din Rusia. Declaraţia a venit în urma eşecului militar din Basarabia şi Bucovina. Guvernul de la Moscova sugera ideea că ar refuza la pretenţiile sale teritoriale în schimpul unei recompesări economice. Problema tezaurului României evacuat pe timpul ţariştilor în Rusia a fost pusă în relaţie directă cu cea a Basarabiei.

1890 – S-a sărbătorit pentru întâia oară, în România, ziua de 1 Mai, zi a solidarităţii internaţionale a oamenilor muncii, potrivit hotărârii Congresului I al Internaţionalei a II-a din 1889, în amintirea grevei muncitorilor din Chicago, din 1 mai 1886.

1885 – A fost emis Decretul regal român privind aprobarea Tomos-ului, prin care Patriarhia de la Constantinopol recunoştea biserica Regatului României ca autocefală.

1885 – A fost publicată, în „Convorbiri literare”, piesa D’ale carnavalului, de Ion Luca Caragiale.

1873 – A început Expoziţia universală de la Viena, la care a participat şi România. Din juriul internaţional de premiere au făcut parte Petre S. Aurelian şi Carol Davila. În cadrul expoziţiei, 71 de agricultori, comercianţi şi meseriaşi români au fost distinşi cu medalii şi diplome de onoare.

Expoziţia universală de la Viena a durat până pe 10 noiembrie 1873.

1865 – A intrat în vigoare Codul Penal (aprobat de domnitorul Alexandru Ioan Cuza la 21 aprilie 1864).

1862 – La această dată, la Cernăuţi, în condiţiile revenirii la un regim constituţional în Imperiul Habsburgic, un grup de boieri şi intelectuali, în frunte cu fraţii Gheorghe şi Alecu Hurmuzachi, sprijinit de preoţimea românească a Bucovinei, a înfiinţat „Reuniunea pentru Leptură”. Reuniunea avea să-şi schimbe denumirea în Societatea pentru Literatura şi Cultura Română în Bucovina în 1865, pentru a deveni, începând din 1869, Societatea pentru Cultura şi Literatura Română în Bucovina (SCLRB), nume sub care s-a reactivat în martie 1990.

1859S-a născut Alexandru Philippidelingvist şi filolog român, profesor universitar, considerat întemeietorul şcolii lingvistice ieşene.

A elaborat cărţi fundamentale pentru lingvistica şi filologia română: Introducere în istoria limbei şi literaturei române (1888), Principii de istoria limbii (1894), Gramatică elementară a limbii române (1897), Originea românilor (vol. I, subintitulat Ce spun izvoarele istorice, 1925; vol. II, subintitulat Ce spun limbile română şi albaneză, 1928) – considerată opera sa fundamentală.

Între 1897 şi 1906, acesta a redactat o primă formă a Dicţionarului limbii române al Academiei (porţiunea A – dăzvăţ, rămasă în manuscris), stabilind principiile şi metoda de lucru adecvate.

1821 – Oastea otomană a pătruns în Moldova, pe la Brăila, iar în Valahia, prin Giurgiu, Călăraşi, Calafat şi ţBechet, cu scopul să fie înăbuşită Răscoala lui Tudor Vladimirescu.

1776 – Adam Weishaupt a fondat, în Ingolstadt (Bavaria de Nord), Ordinul Iluminaților.

Johann Adam Weishaupt a fost un filosof, scriitor german și fondator al societăii secrete Ordinului Iluminaților, profesor universitar de drept canonic (romano-catolic).

Ordinul Iluminaților, înființat la 1 mai 1776, era întitulat de fapt Bund der Perfektibilisten, „Liga” sau „Uniunea Perfectibililor”, supranumit și Bienenbund, „Ordinul Albinelor”. Numele de taină al lui Weishaupt, ca membru al organizației, era „Spartacus”. În masonerie (și anume într-o lojă din München), Weishaupt a fost cooptat, în 1777, cu pseudonimul Sanchoniaton.

1707 – Anglia s–a unit cu Scoţia sub numele de Marea Britanie, ambele fiind conduse de aceeaşi dinastie Stuart, care a dus la crearea Regatului Unit al Marii Britanii.

Irlanda s-a unit în 1801, iar Regatul Unit al Marii Britanii şi al Irlandei a existat până în 1922, când Irlanda, cu excepţia Irlandei de Nord, a devenit independentă, denumirea de azi a acestei ţări fiind  Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord.

1359 – A avut loc recunoaşterea Mitropoliei Ţării Româneşti, cu sediul la Curtea de Argeş, de către Patriarhia din Constantinopol.

Unificarea Tării Româneşti a fost însoţită în mod firesc de unificarea Bisericii de pe teritoriul ţării. Recunoaşterea Mitropoliei Ungrovlahiei se leagă însă de numele lui Nicolae Alexandru (1352-1364). El a chemat la curtea lui pe mitropolitul Iachint din Vicina, oraş de la gurile Dunării, unde exista deja o mitropolie ortodoxă în ascultarea Constantinopolului.

A domnit până în 1364, la tron urmându-i fiul său, Vladislav Vlaicu. Chipul lui Nicolae Alexandru este cel reprezentat în biserica mănăstirii Negru Vodă din Câmpulung, ctitorită de Basarab I şi terminată de Vladislav Vlaicu.

Domnul Nicolae Alexandru a cerut strămutarea acestei mitropolii la Curtea de Argeş pentru a cuprinde întreg teritoriul Ungrovlahiei. Strădaniile lui au fost încununate prin recunoaşterea Mitropoliei Ungrovlahiei de către Patriarhia din Constantinopol la 1359.

Hotărârea Sinodului Patriarhiei ecumenice din mai 1359 nu a creat o situaţie nouă, ca în cazul popoarelor nou convertite la creştinism, ci este vorba de o reorganizare în sânul aceleiaşi Biserici ortodoxe, prezente de secole pe acest teritoriu.

Ea nu a făcut decât să încuviinţeze strămutarea mitropolitului Iachint „în scaunul a toată Ungrovlahia”, îndemnând pe slujitorii Bisericii „să i se supună lui, ca un adevărat păstor, părinte şi dascăl al lor, şi să primească bucuros şi să împlinească toate câte va spune, va sfătui şi va învăţa cu privire la folosul sufletesc, păstrând neschimbat în viitor, pururea, încredinţarea şi făgăduinţa faţă de sfânta şi apostoleasca Biserică a lui Hristos, pe care a făcut-o acest voievod de prea bun neam”.

305 – În imperiul roman a luat sfârşit prima tetrarhie, odată cu renunţarea la demnitatea de augustus a împăraţilor Diocleţian şi Maximian, al căror loc a fost preluat de Galerius și Constanțiu I.

Leave A Reply

Your email address will not be published.