24 octombrie 1933, s-a născut actriţa Draga Olteanu Matei, reprezentantă a generației de aur a teatrului românesc

0 462

2012 – Săptămâna dezarmării: începe în ziua intrării în vigoare a Cartei ONU; se sărbătoreşte anual şi a fost instituită prin hotărârea primei sesiuni speciale a Adunării Generale a ONU consacrate dezarmării, din 1978.

2011 – A încetat din viaţă savantul american John McCarthy, considerat unul dintre pionierii inteligenţei artificiale, lui îi este atribuită inventarea termenului „inteligenţă artificial” sau „AI”, în urma unei propuneri pe care a făcut-o în anul 1955, împreună cu alţi oameni de ştiinţă.

2002 – A avut loc criza ostaticilor de la Moscova, când un grup de luptători ceceni a luat ostatici câteva sute de persoane, într-un teatru din Capitala rusă.

1999 – La Spitalul de Urgenţă Floreasca, din Bucureşti, a avut loc primul transplant de inimă din România, după 31 de ani de la premiera profesorului Christian Bernard, care a reuşit acest lucru într–un spital din Africa de Sud, în 1968. Intervenţia a început la 20,30 şi a durat 4 ore. Echipa de medici a fost condusă de dr. Şerban Brădişteanu.

1990 – Pedeapsa cu moartea a fost declarată neconstituțională de Curtea Constituțională a Ungariei.

1987 – A avut loc inaugurarea noii linii a metroului bucureştean Piaţa Unirii – Pipera (8,4 km); s-au încheiat, astfel, lucrările la magistrala a II-a, Nord-Sud (în lungime de 18,7 km).

1983 – A murit Elie Carafoli, inginer român, membru al Academiei Române; a proiectat împreună cu francezul L. Virmoux primul avion de vânătoare românesc, construit în 1930, de Industria Aeronautică Română Braşov; a publicat „Tratat de aerodinamică”, considerat o operă clasică în domeniu.

1960 – La Baikonur a avut loc cea mai mare catastrofă din istoria construcţiei mondiale de rachete, când, în urma exploziei unei rachete militare sovietice (R – 16), au murit aproximativ 100 de oameni.

1948 – A fost folosit, pentru prima dată, termenul de război rece, într-un discurs susţinut de economistul şi consilierul prezidenţial Bernard Mannes Baeuch în faţa Comisiei de Investigaţii a senatului American.

1945 – A intrat în vigoare Carta Naţiunilor Unite.

La mai puţin de două luni de la încheierea celui de al Doilea Război Mondial, Organizaţia Naţiunilor Unite a decis să ratifice carta care instituie un sistem de rezolvare paşnică a diferendelor internaţionale ce prezenta o anumită gravitate şi a căror prelungire în timp punea în pericol pacea şi securitatea internaţională. Dintre organele principale ale ONU sunt competente să acţioneze pentru soluţionarea paşnică a diferendelor internaţionale: Consiliul de Securitate, Adunarea Generală şi, în anumite condiţii, Secretariatul General al Organizaţiei.

Ideea înfiinţării Naţiunilor Unite a apărut în august 1941, când preşedintele american Franklin D. Roosevelt şi premierul britanic Winston Churchill s-au întâlnit în Insulele Bermude pentru a-şi stabili obiectivele postbelice. Rezultatul discuţiilor s-a concretizat în semnarea „Cartei Atlantice”, în care erau precizate o serie de principii pentru menţinerea păcii şi securităţii pe plan internaţional.

1945 – A fost executat pentru înaltă trădare Vidkun Abraham Lauritz Jonssøn Quisling, ofițer și om politic norvegian, conducător al fasciștilor din această țară. În 1942, în timpul ocupației hitleriste a Norvegiei, a fost numit șef al guvernului colaboraționist. După eliberarea Norvegiei, a fost judecat și executat. Numele lui a devenit sinonim cu trădarea de țară și colaboraționismul.

1933 – S-a născut actriţa Draga Olteanu Matei, reprezentantă a generației de aur a teatrului românesc, cu un palmares foarte bogat: a jucat în 90 de filme, în peste 50 piese de teatru și 100 roluri în Televiziune. A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” în 1956, iar în luna septembrie a aceluiași an a debutat în piesa „Ziariștii” de Alexandru Mirodan. De-a lungul carierei sale, Draga a jucat în diferite piese de teatru: „Coana Chiriţa” după Alecsandri, pentru care a scris și un scenariu de film în două serii (Coana Chirița – 1986 și Chirița la Iași 1987), „Gaițele” de Kiritescu (1977), „Căruța cu paie” de Mircea Ștefanescu, „Hagi Tudose” de Barbu Ștefănescu Delavrancea, „Domnișoara Nastasia” de G.M. Zamfirescu, „Pisica în noaptea de Anul Nou” de D.R. Popescu, „Autorul e în sală” de Ion Baiesu.

Pe scena Teatrului Național a mai jucat în „Azilul de noapte” de Maxim Gorki, în „Crima pentru pământ”, o dramatizare după romanul cu același nume al lui Dinu Săraru. A făcut o carieră plină de succes și în Televiziune, unde a avut apariții memorabile în programele de varietăți și de Revelion. A făcut un cuplu memorabil cu regretatul Amza Pellea, jucând-o pe Veta, soția lui Nea Marin, în numeroase show-uri TV și în filmul artistic „Nea Marin miliardar”. După pensionarea sa din Teatrul Național (2007), s-a retras la Piatra Neamț, unde a înființat compania teatrală „Teatrul Vostru”.

1929 – Data de 24 octombrie a rămas în istorie cunoscută ca Joia Neagră: New York Stock Exchange, cea mai importantă bursă din lume a fost lovită de un „cutremur”, preţul acţiunilor prăbuşindu-se. A fost cu siguranţă cea mai mare catastrofă financiară din toate timpurile.
De la instalarea preşedintelui Hoover ( omul ineficient la locul nepotrivit ), patima speculativă făcuse să se urce cursul acţiunilor la sume mult superioare valorii capitalurilor reale. Pe de altă parte, încă din iunie începuse reducerea producţiei de oţel şi automobile, acumularea de produse industriale în depozite lua proporţii alarmante, ritmul construcţiilor s-a încetinit, numărul  şomerilor a crescut  de la 1,5 milioane de şomeri în 1929, la 12 milioane de şomeri în 1932 (  din 4 muncitori activi în 1929, unul era şomer în 1932 ).

Exportul de capital american s-a oprit, vechile investiţii s-au micşorat, valoarea dolarului a scăzut, iar debitorii europeni au încetat plata datoriilor de război conform planului Young.

Crahul bursier din octombrie 1929 s-a reflectat iniţial în prăbuşirea producţiei, investiţiilor, preţurilor şi veniturilor, ca şi a comerţului internaţional, dar şi prin înmulţirea falimentelor şi creşterea vertiginoasă a şomajului . Dacă interpretarea catastrofei este infinit mai grea decât analiza sa, nu există niciun dubiu că crahul de pe Wall Street a ocupat un loc esenţial în procesul de declanşare a crizei , punând în evidenţă slăbiciunile gestiunii americane, ruinând tot sistemul de credit şi lipsind factorii de decizie de posibilitatea unei reacţii eficiente. Din SUA criza s-a răspândit  în lumea întreagă începând cu 1931, prin intermediul schimburilor financiare şi comerciale.

1921 – A văzut lumina zilei poeta Veronica Porumbacu; a cultivat lirica erotic-intimistă şi de meditaţie asupra destinului uman (Memoria cuvintelor, 1963; Mineralia, 1970; Voce, 1974 etc.). A publicat memorialistică şi jurnale de călătorie şi a tradus din lirica universală.

1920 –  Constantin Brăiloiu, Mihail Jora şi alţi compozitori români de valoare ai timpului  au înfiinţat „Societatea Compozitorilor Români”. George Enescu a fost invitat să accepte titlul de preşedinte de onoare. De atunci, acest organism s–a dezvoltat, pentru ca în anul 1949 să devină Uniune a Compozitorilor şi Muzicologilor din România.

1916 – A căzut eroic, pe câmpul de luptă de pe Jiu, Ion Dragalina, general roman; ofiţer în armata austriacă, a demisionat în 1887 şi a trecut în România. În fruntea Armatei I, a condus apărarea de pe Jiu, în cursul căreia a fost rănit mortal.

1894 – S-a stins din viaţă Gheorghe Tăttărescu, pictor român. A pictat tablouri alegorice cu subiecte revoluţionare (Deşteptarea României) sau patriotice (Unirea Principatelor). A executat portretele unor personalităţi (N. Bălcescu; Gh. Magheru), peisaje, picturi bisericeşti (La Mitropolia din Iaşi, Biserica „Sf. Spiridon” din Bucureşti).

1894 – A apărut, la Bucureşti, ultimul număr al revistei săptămânale Evenimentul literar; a fost editată mai întâi la Iaşi, mai apoi la Bucureşti.

1885 – A avut loc premiera (la Theater an der Wien) operei Voievodul ţiganilor, de Johann Strauss, după povestirea Saffi, de J. Moor.

1882 – Doctorul Robert Koch a anunţat că a descoperit bacilul tuberculozei.

1872 – S-a născut Dimitrie Hârlescu, pictor român, unul dintre pionierii expresionismului în plastica românească. În lucrările sale a abordat o tematică variată: scene de gen, portrete, interioare, capete de expresie („Bătrân citind”; „Doi prieteni”; „Jucătorii de şah”; „Doamna în fotoliu”; „Cântăreţii ambulanţi”).

1863 – A încetat din viaţă poetul Andrei Mureşanu, autorul imnului „Un răsunet”, cunoscut ulterior sub numele „Deşteaptă-te, române”, care a devenit marşul revoluţionarilor români din Transilvania (1848), iar după 1989, imnul de stat al României.

1857 – În Anglia a fost înființat Sheffield F.C., primul club de fotbal din lume.

1813 – Prin Tratatul de Pace de la Gulistan, Persia a pierdut întinse teritorii în Caucaz, în favoarea Rusiei.

Războiului ruso-iranian a durat între 1804 – 1813, Iranul recunoscând anexarea de către Rusia a Gruziei, a Azerbaidjanului de Nord şi a Daghestanului.

1804 – A venit pe lume Wilhelm Eduard Weber, fizician german, cel care, studiind inducţia electromagnetică, a dezvoltat o teorie a magnetismului. A efectuat cercetări de electricitate şi acustică. În 1833, împreună cu Karl Friedrich Gauss, a construit un telegraf electric.

1799 – A încetat din viaţă Karl Ditters von Dittersdorf, violonist şi compozitor austriac. Între anii 1765 şi 1769 a activat la Oradea, în România. A compus opere comice (Doctorul şi farmacistul), simfonii, concerte, muzică de cameră şi bisericească.

1795 –  Teritoriul Poloniei a fost împărţit între Prusia, Rusia și Austria. Statul polonez a reapărut pe harta Europei abia la sfârșitul Primului Război Mondial (1918).

1767 – S-a înfiinţat Societatea muzicală Collegium musicum.

1725 – A decedat Alessandro Scarlatti, compozitor italian., reprezentant al operei napolitane, a compus peste 100 de opere (Triumful onoarei; Mitridate), 600 de cantate, lucrări instrumentale şi corale, sonate pentru clavecin. A fost unul dintre precursorii simfoniei clasice.

1648 – A fost semnată Pacea de la Westphalia, moment care a marcat sfârșitul Războiului de treizeci de ani.

Tratatul de pace este alcătuit din două documente: „Tratatul din Münster” (încheiat între Sfântul Imperiu Roman și Franța) și „Tratatul din Osnabrück” (încheiat între Sfântul Imperiu Roman și Suedia). Cele două tratate alcătuiesc împreună Pacea Westfalică.

Primele negocieri de pace au avut loc în Köln, urmate de negocierile din Lübeck și Hamburg.

În Pacea Westphalică au fost reafirmate prevederile Păcii Religioase de la Augsburg (1555), prin care religia catolică și cea protestantă (luterană) erau privite ca religii egal îndreptățite, și, totodată, aceste prevederi au fost extinse, cuprinzând și confesiunea calvină din imperiu.

1601 – A încetat din viaţă astronomul danez de origine suedeză Tycho Brache. A făcut observaţii precise asupra poziţiilor aştrilor, a urmărit evoluţia cometelor şi a calculat valoarea duratei anului, cu o precizie mai mică de o secundă, valoare care a stat la baza stabilirii calendarului gregorian din 1582.

Leave A Reply

Your email address will not be published.