9 ianuarie 1979, Întreprinderea Mecanică din Câmpulung a produs primele loturi de autoturisme de teren ARO dotate cu motoare Diesel (60 CP)

2012 – În China a fost adoptată o lege care îi obligă pe copii să-şi viziteze părinţii în vârstă.

Părinţii îşi pot da în judecată copiii dacă aceştia nu îi vizitează suficient de des, potrivit unei legi amendate de Parlamentul chinez.

Parlamentul chinez a amendat legea privind persoanele vârstnice pentru a cere adulţilor să-şi viziteze des părinţii în vârstă, în caz contrar riscând să fie daţi în judecată de propriii părinţi.

Dezvoltarea rapidă a Chinei se confruntă cu dificultăţi în ceea ce priveşte îngrijirea populaţiei în vârstă. Trei decenii de reforme economice au accelerat un proces de rupere a familiei extinse tradiţionale în China.

1998 – A murit Lia Manoliu, atletă româncă, laureată cu aur la Jocurile Olimpice de vară din Mexico (1968) și cu bronz la Jocurile Olimpice de vară din Roma (1960), dar și la Jocurile Olimpice de vară din Tokyo (1964), la proba de aruncare a discului.

De asemenea, în legislatura 1990-1992, a fost aleasă ca senator în municipiul București, pe listele partidului FSN.

Între anii 1990-1998, a deținut funcția de președinte al Comitetului Olimpic Român.

Născută la Chișinău, la 25 aprilie 1932, Lia Manoliu a început sportul practicând atletismul (la Atletic Club Român), tenisul de câmp, tenisul de masă, voleiul și baschetul, la ultima disciplină fiind componentă a echipei Știința București.

Concomitent cu activitatea sportivă a absolvit Facultatea de Energetică din cadrul Institutului Politehnic București (1954). La 16 ani, a început să practice atletismul, specializându-se în aruncarea discului, unde a obținut rezultate excelente până la 40 de ani.

Participantă la șase ediții consecutive ale Jocurilor Olimpice (de la Helsinki,1952, până la Munchen, 1972), deține un record de longevitate olimpică, menționat și în „Cartea recordurilor”.

A cucerit trei medalii olimpice, una de aur în 1968 și două de bronz în 1960 și 1964. A fost de 12 ori campioană națională și de șapte ori campioană balcanică, iar la COR a fost vicepreședinte (1973-1990) și președinte (1990-1998) al Comitetului Olimpic Român.

Pe plan internațional, a ocupat funcțiile de membru al Comisiei pentru Academia Olimpică din cadrul CIO, președintele Grupei de lucru pentru problemele sportivilor de performanţă din cadrul Asociației Comitetelor Olimpice Naționale, membru al Comitetului Executiv al Asociației Comitetelor Naționale Olimpice Europene, membru individual de onoare al ACNOE (din 1993), membru al Comitetului Feminin din forul internațional de atletism și membru al Comisiei de Competiții din cadrul Asociației Europene de Atletism.

A fost distinsă cu Trofeul Fair Play, decernat de UNESCO (1973), cu Ordinul Olimpic „Colanul de Bronz” (1975), Trofeul Femeia în Sport (CIO – 1990) și Trofeul Centenarului CIO (1994).

1993 – A decedat Anton Crihan, avocat, economist, politician, profesor și publicist român basarabean. Și-a făcut studiile la Liceul de Băieți din Bălți și la Universitatea din Odessa, Facultatea de Economie.

Fiind deputat în Sfatul Țării, a votat Actul Unirii, a fost deputat în Parlamentul României și a fost conducător al Comisiei agrare și a instituției de stat Casa noastră, care a înfăptuit reforma agrară în Basarabia.

A predat la Universitatea din Iași și la Facultatea de Agronomie a universității ieșene, cu sediul la Chișinău.

Printre operele științifice ale lui Crihan se numără Capitalul străin în Rusia (1915), Chestiunea agrară în Basarabia (1917).

1990 – S-a dat decretul CFSN privind unele măsuri pentru comemorarea eroilor Revoluţiei. Decretul prevedea ca ziua de 12 ianuarie să fie declarată zi de doliu naţional. Timişoara şi Bucureşti au fost declarate oraşe martir, iar Piaţa Palatului şi-a schimbat denumirea în Piaţa Revoluţiei.

1979 – Întreprinderea Mecanică din Câmpulung a produs primele loturi de autoturisme de teren ARO, dotate cu motoare Diesel (60 CP).

1972 este anul lansării „familiei” Aro 24. Este lansat iniţial cu motorul L25, modificare a motorului M-207 folosit la IMS M461. Aro 24 are două modele de bază: Aro 241 (patru uşi) şi Aro 240 (două uşi) din care au derivat multe alte modele precum: Aro 242 (pick-up), Aro 243 (furgon carosat), Aro 244 (station wagon cu patru uşi). L25 este un motor de 2.495 cmc ce dezvoltă 83 cp.

În 1973 încep a fi montate pe Aro 24 motoare diesel din import de la Daihatsu, Peugeot, Volvo şi Perkins. Tot în 1973 apare modelul M473, ultimul din familia IMS. Acesta era destinat aproape exclusiv exportului şi era dotat cu motorul L25.

În 1977 este făcut un retuş la designul lui Aro 24, se trece de la farurile de Dacia 1300 la faruri rotunde. Abia în 1978 este folosit un motor diesel românesc pe Aro 4×4. Acesta se numea D-127 şi provenea de la uzina Tractorul Braşov. D-127 are o cilindree de 3.119 cmc şi dezvoltă 68 cp. În acelaşi îcepe a fi proiectat modelul 320 pick-up.

În 1980 este lansată şi „familia” Aro 10, iniţial în 4 variante. În primă fază, toate variantele au fost echipate cu motorul de 1.284 cmc de la Dacia. Motor cu carburator, aprindere cu scânteie, 4 cilindri, ce dezvoltă 54 cp la 5250 rot/min. Tot-terenul de 1.550 kg atinge viteza maximă de 110 km/h cu motorul de Dacia 1300.
Cele 4 variante sunt: Aro 10.0 (cu prelată, două locuri), Aro 10.1 (cu prelată, cinci locuri), Aro 10.3 (cabină închisă, două locuri) şi Aro 10.4 (cabină închisă, cinci locuri).

În 1983 începe producţia motoarelor diesel L27 de 2660 cmc la Câmpulung Muscel. Din 1984 încep a fi montate motoarele de 1397 cmc (tot de la Dacia) pe Aro 10. În 1985 este introdus Aro 10 cu volan pe dreapta, pe piaţa din Marea Britanie, sub numele de Dacia 4×4 Duster. Acestea erau dotate cu motoare Dacia de 1397 cmc, şi erau disponibile în variantele pick-up, van, roadster şi GLX. În acelaşi an este lansat Aro 10.8.

În anul 1986 existau contracte active de export pentru 35 de ţări.

1972 – Vaporul Queen Elisabeth a fost grav avariat într-un incendiu, în portul Hong Kong.

1968 – S-a creat Organizaţia Ţărilor arabe Exportatoare de Petrol (OPEC).

1960 – A început construcţia barajului de la Assuan, Egipt.

1954 – A avut loc inaugurarea Teatrului de Operă şi Balet din Bucureşti, azi Opera Naţională Română.

1951 – A fost inaugurat oficial noul sediu ONU din New York. El a fost construit cu ajutorul donaţiei făcute de John Davison Rockefeller Junior.

1918 – Armatei române, care se îndrepta spre Chişinău, s-a încercat să i se opună unitatea militară bolşevică, condusă de basarabeanul Iona Iachir, ulterior exterminat din ordinul lui Iosif Stalin.

1918 – Reprezentanţii Sfatului Ţării au eliberat circa 1 000 de voluntari din Ardeal, arestaţi de „Front”-ul bolşevic şi ţinuţi în închisoarea din Chişinău.

1916 – A luat sfârşit Campania antiotomană de la Gallipoli, din Primul Război Mondial, odată cu retragerea ultimelor trupe britanice.

Bătălia de la Gallipoli a avut loc în peninsula omonimă din Turcia, din aprilie 1915 până în decembrie 1915, în timpul Primului Război Mondial. O uniune militară dintre Imperiul Britanic și Franța a încercat cucerirea capitalei Imperiului Otoman, Istanbul, și securizarea unei rute maritime, vitală pentru menținerea Rusiei în război. Această tentativă a eșuat, cu pierderi însemnate pentru ambele părți.

În Turcia, campania este cunoscută ca și „Çanakkale Savașları”, după denumirea provinciei Çanakkale. În Marea Britanie, este cunoscută ca și Campania Daradanelelor sau Gallipoli. În Franța, este cunoscută ca și Les Dardanelles.

Campania Gallipoli răsună profund în amintirea națiunile combatante. În Turcia, bătălia este prezentată ca un moment hotărâtor în istoria poporului turc, finalul surghinului Imperiului Otoman.

1908 – S-a stins din viaţă Abraham Goldfaden, poet, dramaturg, regizor și actor evreu de limba idiș si ebraică, originar din Ucraina, autor a 40 de piese de teatru, considerat părintele teatrului evreiesc modern.

În anul 1876, a fondat în orașul Iași primul teatru profesionist în limba idiș din întreaga lume. De asemenea, el este autorul primei piese în limba ebraică jucată în Statele Unite ale Americii.

Festivalul Avram Goldfaden din Iași este înființat și denumit în onoarea sa.

Avraham Goldfaden s-a născut la 24 iulie 1840, în orășelul Starokostiantyniv din Ucraina, ca fiu al unui ceasornicar evreu, familiarizat cu ideile mișcării de modernizare evreiești Haskala.

În copilărie, a frecventat școala tradițională evreiască, „heder” , dar tatăl său a ținut foarte mult ca fiul sau să primească și lecții particulare de rusă și germană, pentru a se descurca mai bine în societatea contemporană înconjuratoare.

Încă de copil, Avraham s-a distins prin talentul său actoricesc și muzical, știind să-i imite pe menestrelii comici de la nunțile evreiești, numiți „badhan-im”, ca și pe cântăreții din Brod, încât a primit porecla de „Avrumele Badhen” (Avrumele măscăriciul).

În 1857, Goldfaden a început să învețe la școala rabinică de stat din Jitomir, pe care a terminat-o în 1866. La absolvire a devenit profesor, poet și om de teatru amator, dar nu a practicat niciodată profesiunea de rabin.

Întâiul său poem publicat a fost „Progresul”, având să fie descris mai târziu în necrologul din „New York Times” ca o pledoarie pentru sionism „avant la letter”.

În 1865, a publicat primul său volum de versuri în ebraică intitulat „Zizim u-ferahim”, dar poezia sa în ebraică cu toate „meritele ei considerabile, a fost eclipsată de cea în limba idiș, care, prin forța expresiei și profunzimea de simțire evreiască, rămâne de neconcurat”.

În 1866, a publicat „Goldfaden”, primul său volum de versuri în idiș, iar în anul următor, 1867, a lucrat ca profesor la Simferopol, în Crimeea. Dar după un an s-a transferat la Odesa, unde a locuit mai întâi în casa unui unchi, unde fiul acestuia, bun pianist, l-a ajutat să pună unele din poeziile sale pe muzică.

La Odesa, Goldfaden a reluat legătura cu confratele său, scriitorul idiș Itzhak Yoel Linetski, pe care îl cunoștea de la Jitomir, și l-a întâlnit pe poetul ebraic Eliahu Mordehai Werbel, cu a cărui fiică, Paulina, s-a căsătorit.

În această perioadă, Goldfaden și-a văzut tipărite versurile în ziarul ebraic „Kol Mevassér”.

Atunci a scris și primele sale două piese de teatru în idiș, „Cele două vecine” – (Di Tzvei Shcheines) și „Mătușa Zose” (Di Mome Zose), pe care le-a inclus, însoțite de câteva versuri, în volumul de un anumit success, „Evreica” (Di Yidene) din 1869, care a fost tipărit în trei ediții succesive în trei ani.

În 1875, Goldfaden a plecat la München cu gândul să studieze acolo medicina. Dar, până la urmă, a părăsit Germania pentru Lvov (în Galiția), pe atunci în Austro-Ungaria, unde s-a pus iarăși în legatură cu Linetski, care devenise acolo redactorul hebdomadarului în idiș „Isrulik”, publicație apreciată, dar pe care autoritățile țariste au închis-o curând.

În 1876, Golfaden s-a mutat la Cernăuți, unde a redactat un cotidian în idiș „Dos Bukoviner Israelitishe Folksblatt” („Foaia populară israelită din Bucovina”).

Nereușind să plătească cheltuielile de înregistrare de 3000 de ducați și eșuând în încercarea de a scoate totuși gazeta sub un alt nume, Goldfaden a venit în România, la Iași, principalul centru al Moldovei, unde locuia deja o numeroasă minoritate evreiască.

1905 – S-a tras la Petersburg asupra a circa 100 de mii de manifestanţi, care se îndreptau spre Palatul de Iarnă, pentru ai înmâna suveranului rus o petiţie („Duminica sângeroasă”).

1902 – S-a născut Octav Doicescu, arhitect, membru al Academiei Române; printre marile ansambluri arhitectonice pe care le-a realizat se numără: Opera Română şi Institutul Politehnic Bucureşti, precum şi Complexul de pe malul lacului Snagov.

1900 – S-a înfiinţat clubul de fotbal Lazio, primul club de fotbal din capitala Italiei, Roma.

1892 – S-a încheiat, la Sibiu, Conferinţa extraordinară a Partidului Naţional Român, care a alcătuit un memorandum (Memorandumul Transilvaniei) către împăratul austro-ungar Franz Joseph, cuprinzând revendicările românilor din monarhia austro-ungară.

După Ausgleich-ul din 1867 (termenul german se referă la compromisul din februarie 1867, prin care s-a fondat Dubla Monarhie austro-ungară, promulgată de împăratul Franz Joseph şi o delegaţie maghiară condusă de Ferenc Deák), românii, deşi erau populaţie majoritară în Transilvania, nu aveau un statut oficial de etnici.

Memorandumul Transilvaniei a fost scris de liderii Partidului Naţional Român, Ioan Raţiu, Gheorghe Pop de Băseşti, Eugen Brote, Vasile Lucaciu şi alţii. Românii din Imperiul austro-ungar solicitau drepturi etnice egale cu ale populaţiei maghiare şi încetarea persecuţiilor şi a încercărilor de maghiarizare.

Franz Josef a trimis memorandumul la Budapesta, iar autorii săi au fost judecaţi de trădare de ţară la Cluj, între 25 aprilie şi 7 mai 1894, fiind condamnaţi la ani grei de temniţă în cadrul Procesului memorandiştilor. Cu această ocazie, Ioan Raţiu a rostit celebra frază: Ceea ce se discută aici este însăşi existenţa poporului român. Existenţa unui popor însă nu se discută, ci se afirmă.

Această situaţie a dus la scăderea încrederii în casa regală habsburgică şi la creşterea grupului românilor care susţinea drept unică soluţionare a situaţiei lor în Transilvania, unirea regiunii cu Regatul României. Pe de altă parte, arhiducele Franz Ferdinand al Austriei se arăta interesat de promovarea ideii unei federalizări a imperiului în Statele Unite ale Austriei Mari.

1889 – Podul suspendat peste Cascada Niagara s-a prăbuşit în timpul unei furtuni puternice.

1888 – În România a fost promulgată legea pentru înfiinţarea unui serviciu de navigaţie fluvială şi maritimă.

1886 – A avut loc inaugurarea, la Bucureşti, la Templul Spaniol, a bibliotecii populare, pe baza fondului de carte donat de Emanuel Farchy.

1882 – Oscar Wilde a lecturat, pentru prima dată, „The English Renaissance of Art”, în New York.

1844 – A apărut, la Iaşi, periodicul Propăşirea sau „Foaie ştiinţifică literară”, care continua programul „Daciei Literare”. Aici a publicat Nicolae Bălcescu studiul „Puterea armată şi arta militară de la întemeierea Principatului Valahiei până acum” (09.01 – 29.10.1844).

1839 – A fost prezentată, pentru prima dată, la Academia Franceză de Ştiinţe, tehnica fotografică a daghereotipiei, denumită astfel după inventatorul său, Louis Daguerre.

1788 – Connecticut a devenit cel de-al cincilea stat american.

1768 – La Londra, a avut loc prima reprezentaţie de circ modern, organizată de Philip Astley.

1431 – A avut loc debutul procesului intentat Ioanei D’Arc.