9 august 1945, orașul japonez Nagasaki este devastat atunci cand o bombă atomică a ucis peste 39.000 de persoane

2012 – 30 de cutremure succesive s-au produs în Los Angeles, SUA, creând panică.

Un prim cutremur, cu magnitudinea de 4,5, s-a produs la Yorba Linda, o comună din comitatul Orange, la aproximativ 54 de kilometri sud-est de Los Angeles, urmat de o replică cu magnitudinea de 2,2.

Kate Hutton, din cadrul biroului USGS Pasadena, a declarat că aproximativ 39 de cutremure s-au produs succesiv începând de marţi noaptea şi până miercuri dimineaţă, o „activitate seismică foarte obişnuită” în California.

2012 – Marea Britanie ar putea ieşi din Uniunea Europeană, dat fiind faptul că Marea Britanie a avut întotdeauna o relaţie dificilă cu vecinii europeni.

Relaţia dintre Marea Britanie şi UE s-a înrăutăţit în ultimul an, mai ales din cauza discuţiilor pentru reglementarea mai strictă a sectorului bancar la nivel european.

Ministrul de Finanţe britanic, George Osborne, a luptat pentru ca sectorul financiar al ţării, care asigură până la 14% din PIB, să nu fie supus unor reglementări bancare şi unei taxe pe tranzacţii financiare.

Încercările guvernului britanic de a redobândi controlul asupra cheltuielilor legate de piaţa unică nu au avut succes până în prezent, avertizând că opoziţia partenerilor europeni în privinţa unor noi concesii ar putea duce la o rupere a legăturilor.

2004 – Karel Hoffmann, fost lider comunist ceh în anii 1980, a început, la Praga, executarea unei pedepse de patru ani de închisoare pentru activităţile pro-sovietice desfăşurate în timpul invaziei ruse în Cehoslovacia, la 21 august 1968.

1993 – A fost elaborat, de către Banca Naţională a Moldovei, Regulamentul cu privire la organizarea decontărilor şi achitărilor cu ţările din zona rublei; a fost pusă baza emiterii valutei naţionale.

1991 – S-a stins din viaţă Cella Delavrancea, prozatoare, pianistă, scriitoare şi profesoară de pian, fiica cea mare a scriitorului Barbu Ştefănescu Delavrancea.

A concertat în Europa, de multe ori în duet cu George Enescu, cu care a urcat pe podium. Şi-a facut debutul literar în revista lui Tudor Arghezi, „Bilete de papagal”.

Cella Delavrancea a fost primul artist din istoria culturii române care a participat la sărbătoarea propriului centenar, în 1988, la Ateneul Român; a decedat la vârsta de 104 ani.

1969 – A decedat Constantin Ion Parhon, medic endocrinolog şi neuropsihiatru român, care a îndeplinit funcţia de preşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Române în perioada 13 aprilie 1948 – 2 iunie 1952.

Parhon a mai facut parte dintr-un comitet interimar prezidenţial format din cinci membri, printre care se număra şi Mihail Sadoveanu (1947 – 1948).

În 1928 a fost ales membru corespondent al Academiei Române şi în 1939 a devenit membru titular şi preşedinte de onoare al acestui prestigios for ştiinţific, precum şi membru titular al Academiei de Medicină din Bucureşti (1935), membru de onoare al Academiei de Ştiinţe Medicale (1969), membru fondator al Societăţii de Anatomie din Bucureşti, al Societăţii de Biologie, etc.

Parhon a fost fondatorul Revistei Societăţii Române de Endocrinologie, „Acta Endocrinologica”, în 1938 (revista refunctionează din 2005 sub egida Academiei Române) şi membru în colegiul de redacţie al revistelor „Folia neurobiologică” şi „Revue Française d’endocrinologie”.

1969 – A încetat din viaţă Cecil Frank Powell, fizician britanic, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică (1950), pentru dezvoltarea metodei fotografice de studiere a proceselor nucleare şi pentru descoperirea pionului (mezon pi), o particulă subatomică de masa mare.

Powell a primit şi Medalia de Aur Lomosov (1967) şi a fost cosemnatar al Manifestului Russell – Einstein (1955).

1962 – A murit Hermann Hesse, scriitor german, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură (1946), „pentru inspiratele sale scrieri care, crescând în îndrăzneală şi putere de pătrundere, exemplifica idealuri umanitare clasice şi înalte calităţi ale stilului”.

Este faimos pentru romanele sale, majoritatea psihoanalitice şi simbolice, „Lupul de stepă” (1927), este unul dintre cele mai cunoscute şi mai complexe romane ale sale, descrie natura duală a umanităţii; „Jocul cu mărgele de sticlă” (1943) şi „Siddhartha” (1922), roman care prezintă povestea unui tânăr indian, fiu de brahman, plasată în timpul vieţii lui Gautama Buddha, în timp ce acesta îşi propovăduia învăţăturile. Cartea a constituit un roman ilustrativ pentru interesul lui Hesse în studierea budismului.

1945 – Orașul japonez Nagasaki este devastat atunci când o bombă atomică, Fat Man, este aruncată din Bockscar B-29. 39.000 de persoane au fost ucise

Bombardamentele atomice de la Hiroshima și Nagasaki au constat din două atacuri nucleare implicând aruncarea a două bombe atomice, produse de Statele Unite ale Americii, la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, asupra a două orașe din Japonia, Hiroshima și Nagasaki. La timpul aruncării celor două bombe atomice, deși războiul din Europa se terminase prin capitularea necondiționată a Germaniei, Imperiul Japoniei și Statele Unite ale Americii se aflau încă în stare de război.

La 6 august 1945 bomba atomică cunoscută ca „Little Boy” a fost aruncată deasupra orașului Hiroshima, iar trei zile mai târziu, la 9 august 1945, cea de-a doua bombă atomică, cunoscută ca „Fat Man”, a fost detonată deasupra orașului Nagasaki.

Cele două arme atomice au fost arme de șoc și teroare. Avantajul enorm al acestor arme nu a fost militar (SUA dispuneau doar de câteva) ci politic. Din punct de vedere militar, Statele Unite ar fi câștigat puțin prin distrugerea a două orașe japoneze. Dar din punct de vedere civil, Japonia avea să piardă mult. Noutatea adusă de armele nucleare a fost nu distrugerea la scară largă (care s-ar fi putut realiza și cu arme convenționale în cantitatea necesară), ci faptul că armele nucleare comprimă distrugerea catastrofică într-o perioadă de timp foarte scurtă schimbă dramatic politica războiului, motivațiile oamenilor cu putere de decizie și capacitatea de a reflecta în timp ce războiul se desfășoară.

A fost un port deschis, în care au pătruns primii navigatori occidentali, portughezi și olandezi. Chiar dacă în Japonia medievală era interzis străinilor accesul, în Nagasaki aceștia au avut în permanență oficii de comerț. Prin Nagasaki, Japonia comunica cu Occidentul.

În anul 1945 aviația SUA a lansat o bombă atomică asupra orașului, după ce Japonia atacase Pearl Harbor. Explozia s-a produs în apropierea Catedralei Catolice din cartierul Urakami în timpul slujbei duminicale. Preotul și toți credincioșii au fost lichefiați de explozie. La Muzeul Atomic din Nagasaki există rozariile acestora și vitraliile, topite și transformate în mărgele de sticlă colorată.

1911 – A văzut lumina zilei William Alfred Fowler, fizician american, laureat al Premiului Nobel pentru Fizică (1983), pentru studiile teoretice şi experimentale asupra reacţiilor nucleare cu importanţă în formarea elementelor chimice în univers.

1806 – La Constantinopol a sosit trimisul francez, generalul Sebastiani, cu scopul de a atrage Turcia în războiul cu Rusia. În rezultatul acţiunilor sale, la cererea Franţei, au fost detronaţi domnitorii Valahiei şi Moldovei, Ipsilanti şi Mozusi, iar strâmtoarea Bosfor a fost închisă pentru toate vasele ruseşti.

1776 – S-a născut Lorenzo Romano Amedeo Carlo Avogardo, fizician şi chimist italian, membru al Academiei de Ştiinţe şi a Societăţii Italiene “dei XL”(a celor 40), care e emis aşa-numita „ipoteză moleculară”, potrivit căreia două volume egale din orice gaz, aflate la aceeaşi presiune şi temperatură, conţin acelaşi număr de molecule.

1631 – S-a născut scriitorul John Dryden, care a încercat aproape toate genurile dramatice populare în zilele sale: comedie, tragicomedie, operă (piese cu interludii muzicale), tragedii în versuri albe, adaptări după Shakespeare, tragedie eroică în cuplete ritmate (formă al cărei creator este). Cea mai bună piesă a sa este considerată „All for love”, o repovestire a dragostei dintre Antoniu şi Cleopatra.

1601 – Domnitorul Mihai Viteazul a fost asasinat mişeleşte din ordinul generalului habsburgic, Gheorghe Basta.

În urma strălucitelor victorii ale lui Mihai Viteazul în Muntenia, Bulgaria, Transilvania şi Moldova, personalitatea sa a ajuns să inspire respect şi îngrijorare în minţile vecinilor, inclusiv cele ale aliaţilor austrieci, care au constatat capacitatea lui Mihai de a consolida cele trei principate româneşti si a promova interesele acestora prin acţiuni independente, rapide, ferme şi foarte eficace care, la un moment dat, ar fi putut deveni defavorabile casei regale a Austriei. Puterile vecine vedeau în noul stat o contradicţie cu interesele proprii. Habsburgii îşi vedeau ameninţate planurile de menţinere a Transilvaniei în sfera de influenţă, Polonia nu dorea pierderea controlului asupra Moldovei, iar Imperiul Otoman nu accepta ideea renunţării la Muntenia. Existau însă şi conflicte interne, cauzate de insubordinea nobililor maghiari din Translivania, care nu acceptau măsurile impuse de noul Domn. Mihai nu a reuşit să înfrângă revolta nobililor maghiari sprijiniţi de generalul Basta, şi, astfel, a pierdut Ardealul, în scurt timp Moldova a reintrat în posesia Movileştilor aserviţi intereselor polone, drept pentru care Mihai Viteazul a fost forţat să ia calea pribegiei, ajungând să ceară sprijinul împăratului Rudolf al II-lea al Austriei, care a acceptat să-l susţină pe român.

Împreună cu generalul Basta, Mihai a pornit campania de recucerire a teritoriilor româneşti: prin victoria de la Guraslău, voievodul valah l-a îndepărtat pe Bathory din Transilvania, a recuperat Muntenia, gonindu-l pe Simion Movilă de pe Tron. În aceste condiţii, se întrezăreau perspectivele unei noi uniri, perspectivă cu care împăratul Rudolf al II-lea nu putea fi de acord. Din ordinul generalului habsburgic Basta, pe 9 august 1601, Mihai Viteazul a fost asasinat, capul său fiind furat de unul dintre căpitanii domnitorului şi adus în Muntenia, unde a fost înmormântat de Radu Buzescu la Mănăstirea Dealu, lângă Târgovişte.

1483 – Este deschisa Capela Sixtina de la Vatican la Roma, dupa celebrarea unei Messe divine.

Capela Sixtină (italiană: Cappella Sistina, iar în latină Sacellum Sixtinum / Aedicula Sixtina) este capela palatului papal din Vatican și este una din cele mai faimoase comori artistice ale Europei. A fost construită între anii 1472 și 1483, în timpul pontificatului papei Sixtus al IV-lea, de unde îi provine numele.

Capela se găsește în dreapta Bazilicii Sfântul Petru și este cunoscută în toată lumea, fiind locul unde se țin conclavurile cardinalilor pentru alegerea unui nou papă și datorită picturilor murale ale lui Michelangelo.

Capela are o formă dreptunghiulară, măsurând 40,93 metri în lungime și 13,41 metri lățime, corespunzând – conform tradiției biblice – dimensiunilor Templului lui Solomon. Înălțimea este de 20,70 metri, plafonul este în formă de boltă, pereții laterali au 12 ferestre iar pardoseala este din mozaic policrom de marmură. Capela are două părți: una mai mare împreună cu altarul, rezervată ceremoniilor religioase, și alta mai mică pentru credincioși. În timpul solemnităților mai importante, pereții laterali sunt acoperiți cu tapiserii executate după modele de Rafael.

Planurile arhitectonice aparțin lui Baccio Pontelli iar lucrările de construcție au fost executate sub supravegherea lui Giovannino de’ Dolci. Primul serviciu religios a fost celebrat la 9 august 1483 și a fost dedicat Înălțării la cer a Fecioarei Maria.

Picturile de pe pereții laterali au fost executate de cei mai mari artiști ai timpului: Pietro Perugino, Sandro Botticelli, Domenico Ghirlandaio, Cosimo Rosselli, Luca Signorelli și de ajutoarele lor, printre care Pinturicchio, Pietro di Cosimo și Bartolomeo della Gatta. Subiectele picturilor reprezintă teme de istorie religioasă, selecționate după conceptul medieval de împărțire a istoriei lumii în trei epoci: prima de la Facerea lumii la darea Celor zece porunci, a doua de la Moise până la nașterea lui Isus Cristos, a treia fiind epoca creștinismului.

Plafonul Capelei Sixtine: Fragment cu motivul Crearea lui Adam, frescă de Michelangelo

1173 – A început construirea Turnului din Pisa, piatra de temelie fiind pusă de către arhitectul şi sculptorul Bonanno din Pisa.

Turnul din Pisa este un turn din Pisa, Italia, cu o înălţime de 56 de metri şi o greutate de 14.453 tone; turnul a fost proiectat să stea vertical, însă din cauza proastei calităţi a solului, fundaţia a început să se scufunde imediat după începerea construcţiei, provocând înclinarea turnului spre sud.

Iniţial, în 1173, Turnul din Pisa găzduia clopotele imensei catedrale din Piazza dei Miracoli („Piaţa Miracolelor”). La momentul respectiv, Pisa reprezenta o importantă putere comercială şi era unul dintre cele mai bogate oraşe din lume, iar turnul clopotelor era cel mai mare văzut vreodată în Europa.

117 – A decedat împăratul roman Marcus Ulpius Nerva Traianus, al doilea dintre cei aşa-zişi cinci împăraţi buni ai Imperiului Roman (dinastia Antoninilor). În timpul domniei sale, imperiul a ajuns la întinderea teritorială maximă.