2003 – S-a stins din viaţă Părintele Constantin Galeriu, fost deţinut politic pentru convingerile religioase şi umanitare, preşedinte de onoare al Ligii Culturale a Românilor de Pretutindeni, membru în Comisia Naţională UNESCO, membru fondator şi preşedinte de onoare al Asociaţiei medical-creştine „Christiana”, distins cu Premiul Senatului Universităţii din Bucureşti (1942), Premiul revistei „Flacăra” (1990), Diploma de Onoare a Societăţii Academice Titu Maiorescu (1993).
1951 – S-a înregistrat cea mai ridicată temperatură din România, +44, 5 grade Celsius, în judeţul Brăila, la Ion Sion.
1948 – A debutat emisiunea de divertismnent „Camera ascunsă” („Candid Camera”), la postul de televiziune ABC. Titlul original a fost „Candid Microphone” („Microfonul ascuns”).
1929 – A văzut lumina zilei Tamara Buciuceanu-Botez, actriţă româncă de teatru şi film, una din reprezentantele generaţiei de aur a teatrului românesc, supranumită „Doamna comediei româneşti”, fiind una dintre figurile legendare ale teatrului de comedie.
Tamara Buciuceanu-Botez a jucat în peste 25 de filme, personajul său emblematic fiind profesoara Isoscel din seria „Liceenii”. A avut roluri importante în teatru, în piese precum: „Coana Chiriţa”, „Cumetrele”, „Doctor fără voie”, „Nepotul”, etc.
1920 – România, Cehoslovacia şi Polonia au încheiat un Acord despre crearea noilor state şi despre hotarele dintre România, Cehoslovacia şi Regatul sârbilor, croaţilor şi slovenilor.
1920 – S-a semnat, la Sèvres, la sfârşitul Primului Război Mondial, Tratatul de pace dintre Antanta şi Imperiul Otoman; se recunoşteau inclusiv noile graniţe ale României.
Încă din 1915, Franţa, Italia şi Regatul Unit au purtat negocieri pentru împărţirea Imperiului Otoman, însă Marile puteri nu au ajuns la o înţelegere, dar au permis fără voia lor apariţia unei puternice mişcări naţionale turce.
Tratatul de la Sèvres a fost anulat în cursul Războiului de Independenţă al Turciei, la sfârşitul căruia a fost semnat un nou tratat de pace – „Tratatul de la Lausanne” (1923), mult mai favorabil Istanbulului.
La semnarea tratatului de pace nu au participat Statele Unite ale Americii şi Rusia, Rusia fiind exclusă din cauza semnării Tratatului de la Brest-Litovsk (1918).
În cadrul tratatului de la Sèvres, Imperiul Otoman a reprimit teritoriile pe care le pierduse în faţa Imperiului Rus, în timpul războiului din 1877 – 1878 (Ardahan, Kars şi Batumi).
1915 – S-a stins din viaţă Henry Moseley, fizician englez, cel care a dedus locurile ocupate de elementele chimice în tabelul periodic cu ajutorul spectrelor acestora. A formulat legea numărului de electroni: numărul de electroni al unui element chimic corespunde cu numărul său atomic.
1902 – A văzut lumina zilei Arne Tiselius, chimist suedez, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie (1948), preşedinte al Uniunii Internaţionale de chimie teoretică şi aplicată (1951-1955), preşedinte al Comitetului Nobel pentru Chimie (1960-1971), cel care a elaborat metoda cromatografică de absorbţie frontală, cu al cărei ajutor a putut analiza calitativ şi cantitativ amestecuri ce conţineau aminoacizi, peptide, hidraţi de carbon.
În anul 1935, în urma efectuării cercetărilor asupra electroforezei, a elaborat metoda electroforetică de analiză a biocoloizilor cu diferite modificaţii: microelectroforeză, electroforeză pe hârtie; a cercetat şi separat serurile normale şi patologice, a cercetat proteinele pure şi amestecurile lor, a fermenţilor, a acizilor nucleici.
1896 – A decedat Karl Wilhelm Otto Lilienthal, pionier al aviaţiei germane, primul om care a reprodus cu succes zborul cu un aparat de zbor, ajutând la introducerea principiului de zbor mai greu decât aerul.
Experimentele sale au dus la descrierile fizicii ale aripilor aparatelor de zbor, producţia aparatelor de zbor din fabrica lui Lilienthal a fost prima în serie de avioane.
1895 – A avut loc, la Budapesta, Congresul reprezentanţilor naţionalităţilor din Austro-Ungaria şi Transilvania. Cu acest prilej, s-a încheiat o alianţă politică între români, sârbi şi slovaci pentru coordonarea luptei împotriva politicii de maghiarizare forţată a naţionalităţilor.
1884 – S-a născut Panait Istrati, scriitor român de limbă română şi franceză, numit „romancier experimental”, precum şi „un povestitor născut din timpurile biblice”, cunoscut datorită povestirilor „Chira Chiralina” (1923) şi „Codin” (1925) , precum şi graţie romanului „Ciulinii Bărăganului” (1928).
1875 – S-a pus piatra fundamentală a castelului Peleş din Sinaia, unul dintre cele mai importante edificii de tip istoric din România, având caracter de unicat şi, prin valoarea sa istorică şi artistică, unul dintre cele mai importante monumente de acest fel din Europa celei de-a doua jumătăţi a asecolului al XIX-lea.
Principele Carol I, ales domn al României în 1866, a vizitat pentru prima dată Sinaia în luna august a acelui an, rămânând încântat de frumuseţea locurilor. Pe vremea aceea, Sinaia era un mic sat de munte, numit Podul Neagului. Domnitorul a hotărât construirea unui castel într-un loc retras şi pitoresc: Piatra Arsă. Lucrările au început în 1873, sub conducerea arhitecţilor Johannes Schultz şi Karel Liman. Mai întâi, lucrătorii au depus eforturi pentru a stăpâni elementele capricioase ale naturii: cursurile subterane de apă sau alunecările de teren.
În 1875 s-a pus piatra de temelie a castelului, sub care au fost îngropate câteva zeci de monede de aur de 20 de lei, primele monede româneşti cu chipul lui Carol I.
În 1883 a avut loc inaugurarea oficială a Peleşului, pe care domnitorul l-a văzut ca pe un sediu al noii dinastii, iar aşezarea sa pe Valea Prahovei nu era întâmplătoare, la vremea aceea, Predealul era graniţa României cu Austro- Ungaria. Apoi, Peleşul a devenit reşedinţa de vară a familiei regale române, care petrecea aici destul de multă vreme.
1864 – Guvernul român a contractat primul împrumut extern al României, în valoare de 916.000 de lire sterline, din care statul român a primit 679.244 de lire sterline, cu dobandă de 7%; împrumutul era garantat cu veniturile vămilor şi a fost contractat cu banca britanică „Stern Brothers”.
1792 – Revoluţia franceză: poporul a cucerit Palatul Tuileries. Adunarea naţională a decis ca regele să fie suspendat din funcţiile sale şi ca francezii să aleagă o nouă Convenţie Naţională, a cărei misiune era să fondeze o naţiune nouă, „a doua revoluţie”.
1675 – A fost înfiinţat observatorul astronomic de la Greenwich, amplasat chiar în Parcul Greenwich,Londra, prima clădire cu scop ştiinţific special construită pentru a servi acestui ţel, fondată ca instituţie ştiinţifică pentru cercetare în navigaţie de către Charles al II-lea.
Timp de 250 de ani, acest observator a reprezentat centrul naţional de cercetare în astronomie, reglarea timpului şi evenimente solare şi magnetice. Rolul său navigaţional şi temporal a condus la stabilirea Meridianului Greenwich (longitudinea de 0 grade), acceptat ca Prim Meridian al Lumii în 1884.
1539 – Împăratul Franţei, Francisc, a introdus în ţară limba de stat: el a ordonat ca toate documentele oficiale să fie alcătuite nu în latină, ci în franceză.
1500 – Domnul Moldovei, Ştefan cel Mare, a dăruit Mănăstirii Putna marea dveră (perdeaua uşilor împărăteşti din catapeteasma unei biserici ortodoxe) a Răstignirii, broderie monumentală de o valoare deosebită.
955 – A avut loc Bătălia de la Lechfeld, când Otto cel Mare, suveran peste marile ducate germane, i-a înfrânt definitiv pe unguri, care, de la această dată, nu au mai întreprins niciun atac în Germania.
