12 noiembrie 1884, s-a introdus, la Timişoara, pentru prima oară în Europa, iluminatul electric al străzilor

1999 – A avut loc un cutremur, în nord-vestul Turciei, de 7,2 grade pe scara Richter, care a provocat moartea a 675 de persoane şi rănirea altor 5000.

1998 – Societatea naţională de telecomunicaţii Romtelecom a fost privatizată în urma semnării contractului de vânzare-cumpărare pentru 21,21% din acţiunile de stat de firma Hellenic Telecomunication Organization – OTE – din Grecia.

1980 – Sonda spaţială Voyager I a ajuns în apropierea lui Saturn, apropiindu-se la numai 124.000 de kilometri de planetă (distanţă record la acea dată).La trei ani de la lansare, sonda a început să transmită spre Pământ primele imagini cu giganticul corp ceresc. Fotografiile au făcut senzaţie printre cercetătorii de la NASA, care au putut să vadă că Saturn nu este înconjurat doar de şase inele, cum s-a crezut, ci de sute, iar planeta are mult mai mulţi sateliţi decât s-a ştiut. De altfel, principala misiune a lui Voyager 1 a fost să studieze satelitul Titan, de care s-a apropiat la numai 4.000 de kilometri, imaginile transmise specialiştilor fiind de o valoare inestimabilă, pentru că, în numai o jumătate de oră, sonda spaţială a transmis tot atâtea informaţii despre ciudatul satelit câte omenirea a strâns în 300 de ani de observaţii astrologice. Voyager I, care a fost precedată de Pioneer 11, a fost dotată cu echipamente de observaţie sofisticate, care au transmis peste 30.000 de imagini din zonă. În februarie 1998, sonda spaţială a devenit obiectul creat de om care a ajuns la cea mai mare distanţă faţă de Tera, ea continuându-şi călătoria la marginea sistemului solar. Specialiştiii NASA au fost surprinşi de faptul că instrumente create în urmă cu 30 de ani au rămas funcţionale şi au putut să transmită date un timp atât de îndelungat.

Voyager 1 a fost dotată la lansare cu un disc conţinând 115 imagini, urări de bine în 55 de limbi, sunete scoase de om precum şi alte din natură, dar şi 24 de fragmente muzicale.

1964 – Reprezentanţele diplomatice de la Bucureşti şi Oslo au fost ridicate la nivel de ambasadă.

1961 – A venit pe lume Nadia Comăneci (Conner), fiica  lui Gheorghe și Ștefania-Alexandrina Comăneci, botezată după „Nadejda” („Speranță”), eroină a unui film. A concurat pentru prima dată la nivel național în România, în 1970, ca membră a echipei orașului său. Curând, a început antrenamentele cu Béla Károlyi și soția acestuia, Márta Károlyi, care au emigrat mai târziu în Statele Unite, devenind antrenori ai multor gimnaste americane.

1959 – S-a deschis, la Belgrad, prima expoziţie industrială românească din perioada postbelică, organizată de Camera de Comerţ a României.

1941 – În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, pe un ger de -12 ° C, armata sovietică a lansat pentru prima dată trupe de schiuri împotriva trupelor germane ajunse în apropierea oraşului Moscova.

1919 – Primul zbor din Anglia spre Australia a fost realizat de Ross şi Keith Smith, care au decolat de la Hounslow, în apropiere de Londra (la 13 decembrie au aterizat in localitatea Darwin).

1893 – A fost semnat un tratat de frontieră între Pakistan şi Afganistan, în care Linia Durand a câştigat recunoaştere internaţională ca o frontieră internaţională între cele două naţiuni.

Linia de frontieră Durand dintre Pakistan şi Afganistan despărţea pashtunii ( afganii ). Această linie avea o lungime de aproximativ 1640 km lungime şi a fost stabilită după Acordul semnat între un reprezentant al coloniei britanice India şi Amir  Khan Abdur Rahman, din partea Afganistanului . Tratatul s-a numit după Henry Durand Mortimer, ministrul de externe britanic al vremii, părţile semnatare fiind de acord să nu exercite interferenţă dincolo de frontiera dintre Afganistan şi linia coloniei britanice India, fiind acum frontiera afgano-pakistaneză, după declararea independenţei de către statul Pakistan.

1884 – S-a introdus, la Timişoara, pentru prima oară în Europa, iluminatul electric al străzilor.

La data de 12 noiembrie 1884 la Timișoara s-a introdus, pentru prima oară în Europa, iluminatul electric al străzilor. Astfel, la numai câțiva ani de când Thomas Edison a inventat becul electric, Timișoara intră în istorie pentru că în seara zilei de 12 noiembrie 1884, în premieră europeană, la lăsarea întunericului pe străzile urbei de pe Bega au fost puse în funcţiune 731 de lămpi de iluminat electric, în lungime totală de 59 de kilometri. Iluminatul public stradal a fost proiectat şi executat în Timişoara, ca un sistem electric integrat ce acoperea încă de la început o arie de peste 40 km pătraţi, ce ilumina aproape întreg oraşul cu lămpi incandescente cu filament de cărbune.

 De altfel, Timișoara și-a câștigat de-a lungul timpului renumele de oraș al premierelor atât naționale, cât și internaționale.

Astfel, Timișoara a fost în 1854 primul oraș din Europa unde se înfiinţează un oficiu telegrafic permanent, a fost primul oraş al monarhiei habsburgice cu străzile iluminate cu gaz încă din 1855, iar în anul 1869 Timișoara a fost primul oraș din România ce avea linii de tramvai tras de cai.

 După introducere pentru prima oară în Europa a iluminatului electric al străzilor în 1884, tot aici se consemnează prima stație de ambulanță din România, dată în funcțiune în 1886, iar din anul 1892, aici s-a construit prima stradă asfaltată, din această parte a Europei.

 În ceea ce privește alte premiere,Timișoara este de asemenea, primul oraș românesc care a avut tramvai electric în anul 1899 și singurul oraş european ce a avut în premieră trei teatre de stat, în limbile română, maghiară şi germană.

Introducerea iluminatului electric pe străzile Timişoarei a constrituit o premieră europeană, fiind una dintre premierele importante pe care le-a înregistrat Timişoara în istoria sa.

1877 – Ion Luca Caragiale a citit, la un banchet al „Junimii”, piesa „O noapte furtunoasă”.

1869 – A decedat Gheorghe Asachi, poet, prozator și dramaturg roman, precursor al generației pașoptiste, unul dintre întemeietorii nuvelei istorice la noi; a condus numeroase reviste literare, a recuperat de la Lemberg din Polonia, unde studiase în tinerețe, manuscrisul Țiganiadei, epopeea bufă a lui Ion Budai-Deleanu. A fost îndrumător cultural în domenii diverse: teatru, școală, presă, activitate tipografică și unul din întemeietorii Academiei Mihăilene. A publicat prima gazetă româneasca din Moldova, „Albina Românească” (1829), a organizat primele reprezentații teatrale în limba română (1816) și „Conservatorul filarmonic dramatic” (1836). În poezie, a abordat toate speciile: ode, elegii, sonete, imnuri, fabule, meditații, balade. A scris și nuvele istorice (Dragoș, Petru Rareș, Rucsandra Doamna ș.a.), care au constituit sursa de inspirație pentru nuvelele lui Costache Negruzzi.

A fost o personalitate complexă, îndrumător și animator al vietii artistice și culturale, organizator al școlilor naționale din Moldova, unul din pionierii picturii românești și inițiatorul învățământului artistic în școlile moldovenești.

1866 – A văzut lumina zilei Sun Yat-sen, revoluţionar şi om de stat chinez. Fondator şi prim preşedinte al Republicii China între anii 1911 şi 1912, Sun Yat–Sen a promovat o politică de unitate şi democratizare a acestei ţări pe calea revoluţiei naţionaliste, a iniţiat reforme sociale şi economice care aveau în vedere modernizarea societăţii chineze. Doctrina sa, „sunyatsenismul”, a stat la originea celor două căi pe care s–a dezvoltat ulterior societatea chineză divizată, a Republicii Populare Chineze şi a statului–insulă Taiwan.

1862 – S-a născut omul politic Vasile Goldiş, unul dintre conducătorii Partidului Naţional Român din Transilvania; membru de onoare al Academiei Române; a avut un rol însemnat în lupta pentru desăvârşirea unităţii politice a poporului român; a combătut politica guvernelor ungare prin care se urmărea deznaţionalizarea românilor din Transilvania; membru al Consiliului Naţional Român Central (1918) şi al Consiliului Dirigent al Transilvaniei (1918-1920); la Adunarea Naţională de la Alba Iulia (1.XII.1918) a citit cuvântarea solemnă şi a prezentat proiectul de rezoluţie privind unirea Transilvaniei cu România.

1861 – A apărut ziarul economic, politic, literar şi comercial Ţăranul român, Bucureşti, Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei. Ziarul a apărut până pe 17 martie 1863, sub conducerea lui Ion Ionescu de la Brad.

1857 – S-au introdus, în Moldova, timbrele poştale având imprimat un cap de bour, vechea stemă a Moldovei.

1842 – S-a născut John William Rayleigh (lord Strutt), matematician şi fizician britanic; membru de onoare străin al Academiei Române; a avut contribuţii la teoria sunetelor şi a luminii; a studiat propagarea undelor (Legea lui R.) şi a explicat culoarea albastră a cerului; a descoperit, împreună cu conaţionalul său William Ramsay, elementul chimic argon.

1555 – Parlamentul englez a restabilit catolicismul în Anglia.