15 noiembrie 1868, a venit pe lume Emil Racoviță, savant de renume mondial, explorator, speolog și biolog român,

1998 – A fost reînfiinţată, la Mediaş, Secţia română a Societăţii Internaţionale pentru Drepturile Omului (SIDO), după un an de la excluderea din forul internaţional pe motiv de inactivitate.

1997 – Ministrul român de Finanţe şi omologul său vietnamez au semnat un acord privind achitarea, în termen de cinci ani, a datoriilor Vietnamului către România, cifrate la 12 milioane de dolari.

1989 – Ungaria a aderat la Consiliul Europei.

1988 – Consiliul Naţional Palestinian a proclamat statul independent Palestina.

1987 –A avut loc revolta anticomunistă a muncitorilor de la Braşov. Mişcarea de protest a izbucnit în secţia 440 Matriţe a Întreprinderii de Autocamioane Braşov, după ce muncitorii s-au văzut cu salariile înjumătăţite. Cum conducerea uzinei nu le-a oferit explicaţii, lumea a început să îşi verse nervii, câteva mii de muncitori s-au îndreptat la primele ore ale dimineţii spre sediul Comitetului Judeţean al PCR pentru a cere socoteală. Pe drum, coloana de protestatari a început să cânte „Deşteaptă-te, române” şi să scandeze lozinci anticomuniste şi împotriva lui Nicolae Ceauşescu. Sute de braşoveni s-au alăturat muncitorilor, iar dintr-o acţiune de revendicare cu caracter social s-a ajuns la un protest politic, oamenii dorind înlăturarea regimului comunist. Manifestanţii au ocupat sediile Comitetului Judeţean şi Primăriei Braşov, însă acţiunea lor a fost rapid înăbuşită. Participanţii au fost arestaţi, iar Securitatea şi Miliţia au început represaliile împotriva lor. Liderii revoltei au fost bătuţi crunt, iar un an mai târziu, 61 dintre ei au fost condamnaţi cu pedepse la locul de muncă între 6 luni şi 3 ani, fiind deportaţi în diferite colţuri ale ţării.

1983 – A fost fondată Republica Turcă a Ciprului de Nord, fiind recunoscută pe plan internaţional numai de Turcia.

1971 – A  fost pus în funcţiune primul microprocesor din lume.

Intel 4004 compus din 2300 de tranzistori, cu funcţii de memorare şi de calcul, putea să execute 60.000 operaţii pe secundă. El a constituit creierul unui calculator produs în Japonia. Acest prim microprocesor a fost elaborat şi cizelat de Ted Hoff, un inginer al societăţii comerciale Intel. Acest cercetător a vândut brevetul său de invenţie companiei japoneze pentru o sumă simbolică, conştiintizând ulterior greşeala sa.

Inventatorul Marcia E. „Ted” Hoff a avut strălucita idee de a amplasa pe un suport minuscul toate circuitele unui calculator. Acest microprocesor 4004, de o măsură de doar 3,2 mm, era capabil la 60.000 operaţii pe secundă.

Capacitatea sa de calcul era comparabilă cu maşina anterioară ENIAC, circuitele căreia ocupau 80 m3.

1948 – A fost testată cu succes prima locomotiva electrică cu turbina de gaz (SUA).

1945 – A fost adoptată Declaraţia de la Washington cu privire la folosirea în scopuri paşnice a energiei atomice, de către guvernele Canadei, SUA şi Marii Britanii.

1943 – S-a constituit pe teritoriul Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (U.R.S.S.), cu sprijinul guvernului sovietic, Divizia de voluntari Tudor Vladimirescu, alcătuită din prizonieri români, cu scopul luptei împotriva hitlerismului.

1928 – În SUA a fost introdus primul laborator de defectoscopie de cale ferată.

1924 – A apărut revista săptămânală Mişcarea literară (Bucureşti, România interbelică). Revista a activat sub conducerea lui Liviu Rebreanu până la 17 octombrie 1925.

1918 – Consiliul Naţional Român din Bucovina, întrunit la Cernăuţi, a hotărât unirea acestui teritoriu cu România. Acest Consiliu, care a formulat dorinţa unirii Bucovinei cu România, s-a constituit la 14/27.X.1918 (Bucovina a fost desprinsă din Moldova la 7.V.1775).

1917 – Guvernul rus a adoptat Declaraţia drepturilor popoarelor din Rusia, care proclama egalitatea şi suveranitatea popoarelor dezrobite din Rusia, dreptul lor la autodeterminare până la separarea şi formarea de state independente, abrogarea tuturor privilegiilor şi restricţiilor naţionale şi naţional-religioase, precum şi dreptul de liberă dezvoltare a tuturor popoarelor asuprite, exploatate şi a minorităţilor naţionale.

1868 – A venit pe lume Emil Racoviță, savant, explorator, speolog și biolog român, considerat fondatorul biospeologiei (studiul faunei din subteran – peșteri și pânze freatice de apă). A fost ales academician în 1920 și a fost președinte al Academiei Române în perioada 1926 – 1929.

Cu prilejul escalelor făcute în Chile și pe țărmurile strâmtorii Magellan, a efectuat cercetări complexe asupra florei și faunei. În apropierea Țării Palmer din Antarctica, expediționarii au descoperit o strâmtoare care a primit numele navei Belgica și câteva insule (una numită de Racoviță insula Cobălcescu). Expediția mai înscrie pe harta încă incompletă a Antarcticii și insula Wiencke și Țara lui Danco, după numele celor doi membri ai expediției care au pierit în această călătorie.

În perioada când Belgica a fost prizoniera ghețurilor (martie 1898 – februarie 1899), naturalistul expediției, împreună cu ceilalți oameni de știință, a înteprins numeroase observații și cercetări științifice. Materialul adunat a constituit obiectul unui număr de 60 volume publicate, reprezentând o contribuție științifică mai mare decât a tuturor expedițiilor antarctice anterioare luate la un loc. Savantul român a înteprins un studiu aprofundat asupra vieții balenelor, pinguinilor și altor păsări antarctice, care i-a adus o reputație bine meritată.

Cele 1.300 de exemplare din flora și fauna regiunilor cercetate (adunate de Racoviță) au fost studiate de numeroși cercetători, care au descris sute de forme necunoscute până atunci în lumea vegetală și animală. La întoarcere a publicat o lucrare importantă despre Cetacee, în special balene.

În 1907, a publicat Essai sur les problemes biospeologiques, prima lucrare importantă dedicată biospeologiei din lume. După aceea, a inițiat un program internațional de cercetare numit „Biospeologica” care să studieze fauna peșterilor, la început ca o activitate privată, dar în 1920, a înființat, la Cluj, primul Institut Speologic din lume. Pe lângă numeroși cercetători români, Racoviță a adus la Cluj și o echipă de prieteni biologi de renume, doi francezi (Jules Guiart, René Jeannel) și un elvețian (Alfred Chappuis).

În timpul expediției din Antarctica, Emil Racoviță a avut posibilitatea să studieze viața imenselor mamifere acvatice, dar și a pinguinilor. El a rămas în istoria științei ca descoperitor al balenei cu cioc.

1836 – S-a înfiinţat Conservatorul filarmonic şi dramatic la Iaşi, Moldova. Conservatorul a fost deschis sub direcţia lui Gheorghe Asachi, Vasile Alecsandri şi Ştefan Catargiu. În noiembrie 1840, Conservatorul şi-a încetat activitatea.

1836 – A apărut primul manual didactic de desen şi arhitectură românesc: Elemente de desen şi arhitectură de Carol Valstein, pictor, profesor la Colegiul Sfântul Sava din Bucureşti, Valahia.

1813 – Gheorghe Asachi a deschis la Academia domnească din Iaşi un curs de inginerie şi hotărnicie. Cursul a funcţionat până în 1818. Paralel cu el, Gheorghe Asachi a început o intensă activitate culturală şi literară.

1787 – A murit compozitorul german Christoph Wollibard Gluck, unul dintre compozitorii importanți de operă din cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și primul reformator al perioadei muzicale clasice. Este cunoscut în special pentru Orfeu și Euridice. A fost profesorul de muzică al Mariei Antoaneta, regina Franței. Unii îl consideră părintele perioadei muzicale clasice și rococo (cel puțin în domeniul operei).

1630 – A decedat Johannes Kepler, astrolog, astronom şi matematician german, cel care a descoperit că Pământul şi planetele se mişcă în jurul Soarelui, pe orbite eliptice.

1533 – Conquistadorii spanioli, conduşi de Francisco Pizarro, au ajuns în Cuzco, capitala Imperiului Inca.

Pe 26 iulie 1529, Pizarro a obținut de la împăratul Carol Quintul permisiunea de a cuceri Peru, fiind numit guvernator și căpitan general al Noii Castilii, cum va fi numită regiunea respectivă.

În ianuarie 1531, Pizarro a plecat din Panama, cu cei patru fraţi, Hernando, Gonzalo, Juan Pizarro și Francisco Martín de Alcántara, pentru a cuceri Peru, îmbarcați pe trei nave (180 de soldați, trei călugări și 37 de cai). După 13 zile de navigație, a debarcat în Golful Coaque (pe coasta Esmeraldas), în apropierea Ecuatorului, de unde a plecat mai departe abia peste șase luni, după ce a primit întăriri.

A reluat marșul spre sud, într-o înaintare combinată pe mare și pe uscat, a întemeiat orașul San Miguel și, de aici, a pornit (24 septembrie 1532) spre Cajamarca, unul dintre cele mai mari și frumoase orașe inca. L-a atras și l-a făcut prizonier, prin vicleşug, pe marele inca Atahualpa. În timpul atacului din Cajamarca au fost uciși între 2 000 și 8 000 de amerindieni.

Deși Atahualpa a oferit o cantitate imensă de aur ca răscumpărare, Pizarro i-a înscenat un proces și l-a condamnat la moarte prin ardere pe rug, dar, întrucât acesta a acceptat să se boteze, a fost „numai” ştrangulat.

Pe 15 noiembrie, primii spanioli au intrat în capitala Imperiului Incaş, iar Francisco Pizarro a intrat oficial în Cuzco pe 23 martie 1534.

1025 – A urcat pe tronul Bizanţului împăratul Constantin al VIII-lea Porfirogenet; A fost fiul împăratului Romanos al II-lea și al împărătesei Theophano, fratele mai mic al împăratului Vasile al II-lea, care a murit fără copii, lăsând astfel conducerea Imperiului Bizantin în mâinile sale.