2 decembrie 1935, s-a născut Nicolae Labiş, poet roman, supranumit „buzduganul” generaţiei şaizeciste

2017: Loredana Toma cucerea trei medalii de aur, în limitele categoriei 63 kg, la Campionatele Mondiale de haltere de la Anaheim (California)

2008: Era promulgată legea care prevede trecerea cinematografelor din administrarea „RomâniaFilm” în domeniul public al unităţilor administrativ-teritoriale şi a consiliilor locale

2003 – La Muzeul Ţăranului Român, s-a deschis expoziţia permanentă „Casă în casă”, în cadrul căreia a fost prezentată locuinţa lui Antonie Mogoş din Ceauru, jud. Gorj.

1998 – A trecut la cele veşnice, la Mănăstirea Sihăstria, jud. Neamţ, Ilie Cleopa, arhiepiscop român, predicator şi scriitor bisericesc, figură reprezentativă a spiritualităţii ortodoxe româneşti contemporane. Timp de peste o jumătate de veac a slujit ca ieromonah şi stareţ al Mănăstirii Sihăstria din judeţul Neamţ. Printre lucrările publicate, se numără: „Despre credinţa ortodoxă” (1981), „Valoare sufletului” (1991), „Lumina şi faptele credinţei” (1994).

1989 – S-a încheiat Războiul rece, ocazie cu care a avut loc întâlnirea la nivel înalt de la Malta  (din 2-4  decembrie), dintre George Bush, preşedintele SUA, şi Mihail Gorbaciov, preşedinte URSS, consacrată „noii ordini mondiale”.

1988 – Cargoul „Sadu” s-a scufundat aproape de capul digului de Nord al Portului Constanţa. Naufragiul s-a soldat cu moartea a 22 marinari din cei 28 membri ai echipajului.

1974 – Ambasada Franţei la Bucureşti i-a înmânat acad. Prof. dr. Ana Aslan titlul de Cavaler al Ordinului „Les Palmes Academiques”, conferit de Guvernul francez.

1972 – Ilie Năstase a câştigat, la Barcelona, pentru a doua oară consecutiv, Turneul Campionilor la tenis.

1971 – Abu Dhabi, Ajman, Fujairah, Sharjah, Dubai şi Umm Al Quwain au întemeiat Emiratele Arabe Unite.

1956 – Fidel Castro Ruz, aflat în exil în Mexic, a revenit în Cuba împreună cu un grup de 82 de revoluţionari, printre care fratele său, Raul, şi Ernesto Che Guevara.

1954 – SUA s-au angajat să apere China naţionalistă (Taiwan).

Preşedintele SUA, Dwight Eisenhower, a anunţat semnarea unui pact de securitate comun cu guvernul chinez naţionalist, condus de Ciang kai shek.

Într-o conferinţă de presă, Eisenhower a făcut clar faptul că orice atac asupra acestor insule venit de pe continent va duce la o „stare de război” împotriva comuniştilor chinezi.

1942 – La Universitatea din Chicago (SUA), a fost efectuată prima explozie nucleară în lanţ controlată.

1935 – S-a născut Nicolae Labiş, poet roman, supranumit „buzduganul” generaţiei şaizeciste.

La data de 15 septembrie 1952, Labiş a intrat la şcoala de Literatură şi Critică Literară „Mihai Eminescu” din Bucureşti. El a editat, de asemenea, secțiunea poezie din revista școlii. Printre profesorii lui au fost Mihail Sadoveanu, Tudor Vianu și Camil Petrescu. Deși el a îmbrățișat ideile regimului comunist de guvernământ, cântându-i laude într-un număr de poezii, în timpul celui de al doilea an de școală, el a devenit un lider de opinie și o stea în cadrul partidului, care, având în vedere spiritul său liber și o demnitate incoruptibilă, a fost făcut activist al Partidului Comunist Român. În februarie 1953, departamentul său a purtat discuții cu privire la el pentru presupusele lui abateri de la moralitatea școlii și disciplină.

În primăvara anului 1954, în cadrul Uniunei de Lucru a Tineretului (UTM), au avut loc, de asemenea, discuții despre el și, cu un vot împotrivă, a decis să-l expulzeze din rândurile organizației. Cu toate acestea, pedeapsa nu a fost confirmată de organele superioare. În această perioadă, el l-a vizitat frecvent pe Sadoveanu. El a recitat o poezie de a lui în iunie 1954, la absolvire și a fost angajat de revista Contemporanul, apoi de Gazeta literară. Începând din toamna lui 1955, a urmat cursurile Facultății de Filologie a Universității din București, însă a renunțat după doar un semestru.

Poemul său cel mai celebru, Moartea Căprioarei, a apărut în Viața Românească în acelaşi an.

În 1955-1956, Labiș a scris opere lirice. Multe dintre ele, deși publicate în reviste, nu au făcut parte din primul său volum, Primele iubiri, care a apărut cu întârziere în toamna anului 1956. (La scurt timp înainte de aceasta, el a publicat o lucrare pentru copii, Puiul de Cerb). Unele dintre aceste poezii au rămas în manuscris, fiind, în cele din urmă, publicate postum după 1962. În martie 1956, el a ținut un discurs la conferința națională a scriitorilor tineri și pe tot parcursul anului, a fost uimitor de productiv, a continuat să scrie poezii și să publice în afară de cele din Primele iubiri.

1918 – A avut loc întrunirea Marelui Sfat Naţional în sala Tribunalului din Alba Iulia, Transilvania. Comisia de candidare a propus ca preşedinte al Marelui Sfat Naţional pe Gheorghe Pop de Băseşti, pe episcopii Miron Cristea, Teodor Mihail ca vicepreşedinte, pe Silviu Dragomir, Caius Brediceanu, Mihai Popovici, Gheorghe Crişan, Ghiţă Pop şi socialistul Traian Novac ca notari. Comisia a propus guvernul provizoriu, care s-a numit Consiliul Deligent, alcătuit din 15 membri (10 membri ai PNR, 2 ai PSD şi 3 independenţi), numiţi şefi de resort: Iuliu Maniu (preşedinte şi ministru de interne), Vasile Lucaciu (fără portofoliu, cu misiuni de străinătate), Vasile Goldiş (culte şi instrucţiune publică), Alexandru Vaida-Voievod (externe şi presă), Ştefan Cicio-Pop (război şi siguranţă politică), Ion Suciu (organizarea şi pregătirea Constituantei), Aurel Vlad (finanţe), Emil Haţeganu (codificare), Valeriu Branişte (fără portofoliu), Victor Bontescu (agricultură şi comerţ), Aurel Lazăr (justiţie), Octavian Goga (fără portofoliu), Romul Boilă (comunicaţii), Ion Flueraş (sănătate şi ocrotiri sociale), Iosif Jumanca (industrie).

Marele Sfat Naţional şi Consiliul Dirigent şi-au stabilit sediul la Sibiu.

1915 – Albert Einstein a publicat faimoasa sa „Teorie a relativităţii generalizată”.

1901 – King Camp Gillette a inventat primul aparat de ras cu lama dublă, care îi poartă numele.

1901 – A apărut, la Bucureşti, revista literară Sămănătorul, sub conducerea lui George Coşbuc şi Alexandru Vlahuţă.

1864 – Alexandru Ioan Cuza a promulgat Codul penal român (intrat în vigoare la 1 mai 1865), alcătuit după modelul Codului penal francez (din 1810) şi a Codului prusian (din 1851), având la bază şi unele legi penale autohtone.

1854 – La Viena, a avut loc semnarea unui tratat de alianţă anglo-franco-austriac împotriva Rusiei, care prevedea, printre altele, obligaţia Austriei de a apăra Principatele (care fuseseră ocupate de austrieci din aprilie) împotriva unei eventuale invazii a trupelor ruseşti.

1854 – A început construcţia liniilor de telegraf electric Bucureşti – Giurgiu – Rusciuk (Ruse), Bucureşti – Ploieşti – Braşov, Timişoara – Braşov şi Timişoara – Lugoj -Orşova, făcându-se astfel legătura între liniile telegrafice din Principate şi cele din Transilvania.

1852 – Louis-Napoleon Bonaparte a devenit împărat al francezilor sub numele de Napoleon al III-lea.

1849 – S-a constituit, la Paris, Asociaţia română pentru conducerea emigraţiei, condusă de un comitet format din Ion Ghica, Gheorghe Magheru, Nicolae Bălcescu, C. A. Rosseti şi Dumitru C. Brătianu.

1845 – A luat fiinţă, la Paris, Societatea studenţilor români, în frunte cu Ion Ghica, C. A. Rosetti şi Scarlat Vârnav. Societatea a înfiinţat o bibliotecă românească şi a militat pentru unitatea politică a ţărilor române.

1823 – Preşedintele Statelor Unite ale Americii a proclamat doctrina Monroe, potrivit căreia SUA nu aveau nici o pretenţie de amestec în afacerile interne ale statelor europene, opunându-se, în acelaşi timp, extinderii sistemului politic al acestor state asupra oricărei părţi a continentului american.

1805 – A avut loc Bătălia de la Austerlitz, cunoscută şi ca „Bătălia celor trei împăraţi”: a fost una dintre cele mai mari victorii ale lui Napoleon. Această victorie a determinat destrămarea celei de a treia Coaliţii formată împotriva Imperiului Francez.

Pe 2 decembrie 1805, o armată franceză condusă de împăratul Napoleon I a înfrânt decisiv armata ruso-austriacă, comandată de ţarul Alexandru I, după aproape nouă ore de luptă înverşunată. Bătălia a avut loc la Austerlitz la aproape 20 km (12 mile) est de Moravia. Bătălia este adeseori considerată o capodoperă tactică.

Pe 26 decembrie 1805, Austria şi Franţa au semnat Tratatul de la Pressburg, care a îndepărtat-o pe prima din război, a întărit tratatele iniţiale de la Campo Formio şi Luneville, a obligat Austria să cedeze pământuri aliaţilor germani ai lui Napoleon şi a impus o indemnizaţie de 40 de milioane de franci asupra Habsburgilor învinşi. Trupele ruse au avut permisiunea să se retragă în ţara natală.

Victoria de la Austerlitz a permis, de asemenea, crearea Confederaţiei Rinului, compusă dintr-o multitudine de state germane, intenţionată sa fie o zonă-tampon între Franţa şi restul Europei. În 1806, Sfântul Imperiu Roman a încetat să mai existe, atunci când Împăratul Roman, Francisc al II-lea, a ales să păstreze numai Francisc I al Austriei drept singurul său titlu oficial. Totuşi, aceste realizări nu au adus o pace durabilă pe continent.

Îngrijorările prusacilor cu privire la influenţa crescândă a Franţei în Europa Centrală au declanşat războiul celei de-a patra Coaliţii în 1806.

1804 – Napoleon s-a autoproclamat Imperatorul Napoleon I al Franţei  în biserica catolică Notre Damme de Paris, după care a încoronat-o pe Josefina în calitate de soţie a imperatorului.

1594 – A încetat din viaţă Gerardus Mercator, geograf, matematician şi cartograf flamand; cel care a realizat hărţile Palestinei, a Lumii, Flandrei, precum şi globurile terestru şi ceresc. A elaborat proiecţia cilindrică ce-i poartă numele. Este autorul unui atlas (1585) al ţărilor europene.

1492 – Navigatorul Cristofor Columb a descoperit insula Haiti (Hispaniola).