14 decembrie 1869, s-a inaugurat oficial clădirea Universităţii din Bucureşti, construită între 1857-1869

2016: Un sigiliu imperial chinezesc din secolul al XVIII-lea se vindea la o licitaţie pentru suma de 21 milioane de euro, un preţ de peste 20 de ori mai mare faţă de cel estimat iniţial

2016: Producătorul auto Dacia, deținut de grupul francez Renault, anunța că a ajuns la un million de mașini model Duster produse în România, la Mioveni

2012: Regizorul Liviu Ciulei şi actorii Ion Lucian, Emil Hossu şi Şerban Ionescu primeau postum stele pe Aleea Celebrităţilor din Bucureşti, într-un eveniment organizat în Piaţa Timpului

2004 – A fost inaugurat, în sudul Franţei, cel mai înalt pod din lume (300 de metri înălţime), construit pentru a decongestiona traficul din zona oraşului Millau; proiectul a fost realizat de arhitectul britanic Norman Foster.

2001 – Au fost distribuite monedele EURO, ce au urmat a fi utilizate pentru plată după data de 01.01.2002.

2000 – A fost închisă definitiv centrala nucleară de la Cernobâl, unde, la 26 aprilie 1986, a avut loc cel mai mare accident nuclear din istorie , în urma căruia s-au produs puternice radiaţii, cu implicaţii ecologice resimţite şi astăzi (specialişti apreciază că intensitatea radiaţiilor a fost echivalentă cu 500 de bombe de la Hiroshima).

1976 – A fost inaugurat Muzeul Teatrului Naţional din Iaşi.

1972 – A avut loc încheierea programului spaţial Apollo 11: ultimul echipaj compus din astronauţii americani Eugene Cernan şi Harrison Schmitt a părăsit Luna, iar de atunci nici un om nu a mai păşit pe suprafaţa selenară.

1955 –  Spania, Iordania, Albania, Austria, Bulgaria, Irlanda, Italia, Laos, Libia, Nepal, Portugalia au devenit membre ale ONU.

1955 – România a fost primită în rândul statelor membre ale ONU. Misiunea permanentă a României la ONU a fost înfiinţată la 23.03.1956 (data înmânării scrisorilor de acreditare secretarului general al organizaţiei).

România, prin prezenţa sa în diferite organe ale ONU, are posibilitatea de a participa la procesul decizional din cadrul Organizaţiei mondiale, cu influenţe asupra situaţiei internaţionale la nivel global şi în zone geografice apropiate. De asemenea, participarea României la operaţiuni ONU de menţinere a păcii a evidenţiat eficienţa armatei române şi disponibilitatea politică a României de a se implica în activităţi militare multinaţionale pentru menţinerea stabilităţii internaţionale. În acest sens, România urmăreşte cu atenţie evoluţiile conceptuale ale operaţiunilor de menţinere a păcii, în vederea intensificării şi diversificării implicării ei în aceste operaţiuni.

România susţine eforturile vizând eficientizarea şi asigurarea credibilităţii Consiliului ONU pentru Drepturile Omului. În mai 2011, România a fost aleasă pentru a doua oară membru al Consiliului Drepturilor Omului (CDO), pentru mandatul iunie 2011 – decembrie 2014.

1955 – Adunarea Generală a ONU a adoptat Declaraţia cu privire la acordarea independenţei ţărilor şi popoarelor coloniale.

1946 – Adunarea Generală a ONU a ales oraşul New York ca sediu permanent al ONU.

1932 – Irakul şi-a dobândit independenţa în faţa Marii Britanii.

1918 – Pentru prima oară, femeile din Marea Britanie au avut drept de vot la alegerile generale.

1912 – A avut loc constituirea Federaţiei Societăţilor de Sport din România (F.S.S.R.).

1911 – Exploratorul norvegian Roald Amundsen a devenit primul om care a ajuns la Polul Sud.

1910 –  A avut loc, la Ussy-les-Moulineaux, lângă Paris, primul zbor experimental din lume al unui avion cu reacție, inventat și pilotat de Henri Coandă.

1900 – Fizicianul Max Planck a făcut publică noua sa teorie despre natura energiei, teoria cuantelor, care stă la baza fizicii moderne.

1869 – S-a inaugurat oficial clădirea Universităţii din Bucureşti, construită între 1857-1869 după planurile arhitectului Al. Orăscu.

Palatul Universității este o construcție aflată în Piața Universității din București, în perimetrul descris de străzile Regina Elisabeta, Academiei, Edgar Quinet, Nicolae Bălcescu, înaltă de 6 etaje, construită în stil neoclasic pe fostul amplasament al Mănăstirii Sfântul Sava. Construirea viitorului sediu al celei mai mari universități din România, Universitatea București, a început în data de 10 octombrie 1857, după planurile arhitectului Alexandru Orăscu, pe locul fostului colegiu Sfântu Sava, și a fost finalizată la 14 decembrie 1869. Corpurile laterale ale palatului au fost ridicate mai târziu, între anii 1912-1926, după planurile arhitectului Nicolae Ghica-Budești.

Palatul Universităţii a devenit post 1989 o scenă a manifestaţiilor de protest

Împodobirea exterioară a palatului a fost realizată de către Karl Storck împreună cu asistentul său, Waibel, și un elev de-al său, Paul Focșeneanu. Acesta a întocmit în stil clasic relieful de pe frontonul central al palatului, din piatră de Rusciuc. Relieful, distrus la numai 80 de ani de la construcția sa, în timpul bombordamentelor aeriene americane din 4 aprilie 1944, o prezenta pe Minerva încununând artele și științele. În scena centrală, Minerva întindea o cunună de lauri unei figuri alegorice cu o liră în mână, alegoria poeziei. La dreapta și la stânga zeiței apăreau științele și artele, drapate sau nude. Frontonul nu a mai fost refăcut, fragmente recuperate dintre ruine se păstrează la Muzeul de Artă Frederic Storck și Cecilia Cuțescu-Storck din București, str. Vasile Alecsandri nr.16.

Cele patru muze ce împodobesc în prezent fațada clădirii au fost adăugate în 1929, fiind opera sculptorului Emil Wilhelm Becker, pentru care a slujit ca model chiar fiica lui, Else.

Parterul edificiului este construit în bosaj și are ferestre largi în arc de cerc. Primele două etaje sunt decorate cu pilaștri dorici, cu ferestre în arc de cerc la primul etaj. Ultimele 2 etaje, la mansardă, prezintă lucarne decorate. Construcția dispune și de un subsol înalt care servește drept soclu al palatului. Colțurile construcției sunt realizate din corpuri rotunde îmbrăcate în coloane dorice acoperite de cupole.

Inaugurat în 14 decembrie 1869, palatul a fost la început sediul facultăților Universității București, dar și sediul altor instituții de învățământ: Senatul Universității, Academia Română, Biblioteca Centrală, Școala de Arte frumoase, Pinacoteca, Muzeul de Antichități și de istorie Naturală. În timp, odată cu creșterea numărului de studenți, spațiul a devenit insuficient pentru a putea adăposti toate instituțiile, motiv pentru care palatul revine la menirea inițială, sediul facultăților universității. În 1960 în interiorul clădirii își aveau sediul 8 facultăți și peste 80 de laboratoare.

În prezent clădirea găzduiește câteva din facultățile Universității București: Facultatea de Geografie, Facultatea de Matematică si Informatică, Facultatea de Litere, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, Facultatae de Istorie și laboratoarele specifice facultăților. Facultatea de filozofie inițial a funcționat în această clădire, dar după ’89 a fost mutată în sediul amenajat în fosta cantină studențească R3 din Campusul Studențesc Regie.

În urma unor săpături efectuate în 21 noiembrie 1968 a fost găsită „piatra fundamentală” în interiorul căreia se află caseta metalică, utilizată pentru păstrarea documentului și a sigiliului țării, în prezent expusă în Muzeul Universității din București. Piatra de temelie a primei clădiri a fost așezată la 19 octombrie 1857, ca urmare a insistențelor depuse de caimacanul Alexandru D. Ghica. La ceremonia punerii „pietrei fundamentale” au participat alături de caimacanul Alexandru D. Ghica, reprezentanții diplomatici ai marilor puteri aflați la București, directorul Eforiei Școalelor, Gheorghe Costaforu precum și arhitectul Orăscu.

1864 – În România a fost promulgat Codul de procedură penală, intrat în vigoare la data de 1 decembrie 1865.

1819 – Alabama a devenit cel de-al 22-lea stat din componenta SUA.

1704 – S-a înfiinţat spitalul Coltea, primul spital din Bucureşti, construit la 14 decembrie 1704, din iniţiativa spătarului Mihai Cantucuzino, pentru a fi un spital pentru săraci.

Organizarea şi funcţionarea spitalului s-a făcut după modelul spitalului Ospedale di S. Lazzaro e Medicanti din Veneţia.

1503 – S-a născut Nostradamus (Michel de Nostre-Dame), astrolog, matematician şi medic francez. Celebritatea sa se datorează lucrării „Les Propheties”, a cărei primă ediţie a apărut în 1555.

În literatura tuturor timpurilor, i s-a acordat titlul de prevestitor a tuturor marilor evenimente care se desfăşurau sau urmau să se întâmple în lume.

S-a născut în localitatea St. Remy şi a devenit celebru prin prezicerile sale. A studiat medicina la Montpellier şi a devenit cunoscut după ce şi-a dovedit calităţile de vindecător în timpul epidemei de ciumă din 1526, izbucnită în Languedoc.

Nu a reuşit să îşi finalizeze studiile, fiind examatriculat pe motiv că practica meseria fără să aibă atestat.

A început să călătorească prin Franţa, ceea ce i-a favorizat contactul cu diverse personalităţi ale vremii.

Între 1555-1558, şi-a publicat primele profeţii, cunoscute sub numele de „Centurii”, în formă de catrene.

Prezicerile sale enigmatice au stârnit interes, iar reputaţia lui Nostradamus a depăşit graniţele Franţei, pentru că marii regi ai Europei au apelat la serviciile lui.

Lucrările lui Nostradamus sunt realizate din catrene, iar multe dintre ele au fost, de-a lungul timpului, intrepretate sau traduse greşit.

1467 – Armata moldovenească (circa 12.000 de oşteni), comandată de Ştefan cel Mare, a dat foc oraşului Baia, fosta capitală a Ţării Moldovei, şi i-a atacat pe invadatorii unguri.

Campania ungară la est de Carpaţi a fost organizată cu scopul de a-l înlocui pe Ştefan cel Mare de pe tron şi pentru readucerea Moldovei în sfera de influenţă ungară.

Regele ungar Matei Corvin a atacat cu un efectiv de 25.000 oameni, armată mai bine echipată decât cea a lui Ştefan, precum şi dotată cu artilerie, inclusiv de asediu.

Până la Bătălia de la Baia, Şefan cel Mare a adoptat o strategie defensivă permiţând ungurilor să înainteze. Ştefan-Vodă a atacat Baia, dându-i în prealabil foc, având loc lupte crâncene stradale nocturne (o strategie nouă pentru acea perioadă), soldate cu mari pierderi omeneşti pe ambele părţi (după sursele ungare, Ştefan a pierdut mai mult de jumătate din efectivul armatei). Totuşi, o parte din armata lui Ştefan cel Mare nu a atacat, precum era convenit, trădare care l-ar fi putut costa pe domnitor victoria şi chiar viaţa. Defecţiunea era expresia nemulţumirii unei părţi a marii boierimi faţă de politica lui Ştefan. După bătălie, Ştefan cel Mare a omorât 24 mari boieri trădători, printre care şi pe vornicul Crasneş, alţi 40 boieri de rang inferior fiind traşi în ţeapă.

După bătălia de la Baia, regele ungar Matei Corvin (rănit în luptă) a dispus retragerea armatei. Încheiată cu mari pierderi umane şi pentru unguri, Bătălia de la Baia a constituit ultima mare tentativă a coroanei ungare de a reinstitui prin forţa armelor suzeranitatea asupra Ţării Moldovei.

1458 – A avut loc atestarea documentară a municipiului Oneşti, printr-un act de danie emis de cancelaria lui Ştefan cel Mare.

1280 – A avut loc prima atestare documentară a oraşului Sighişoara.