21 decembrie 1883 – a apărut volumul „Poesii”, de Mihai Eminescu, cu o prefață semnată de Titu Maiorescu

2007 – Spaţiul Schengen a primit 9 state membre ale Uniunii Europene: Republica Cehă, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia şi Slovenia.

1995 – Oraşul Bethlehem a trecut de sub control israelian sub control palestinian.

1991 – A fost semnat, la Alma–Ata, documentul de fondare a Comunităţii Statelor Independente, care a consfinţit destrămarea definitivă şi dispariţia de pe harta politică a lumii a Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste, desfiinţarea cetăţeniei sovietice, iar

Mihail Gorbaciov a demisionat din funcţia de preşedinte al URSS.

1989 – La Bucureşti, Ceauşescu a convocat un mare miting în sprijinul poziţiei sale faţă de evenimentele de la Timişoara.

Aflat în balconul C.C. al PCR, Nicolae Ceauşescu a început să le vorbească muncitorilor adunaţi în piaţă. Mitingul se transmitea în direct la radio şi televiziune.

La un moment dat, în timpul discursului lui Ceauşescu, din mulţime s-au auzit huiduieli şi ţipete, iar transmisiunea a fost întreruptă. A fost reluată pentru scurtă vreme, timp în care românii au putut vedea cum soţii Ceauţescu încercau cu disperare să tempereze mulţimea.

Mitingul devenise deja unul anticomunist, iar mulţimea strânsă în piaţă a rupt cordoanele forţelor de ordine. Pe tot parcursul zilei, mulţi oameni, în general tineri, au manifestat împotriva regimului.

În Piaţa Romană şi la Sala Dalles, forţele de ordine au operat arestări şi au tras în manifestanţi. Sute de persoane s-au regrupat la Universitate, unde au ridicat baricade, care, în cursul nopţii, au fost sparte cu tancurile, manifestanţii fiind împrăştiaţi ori arestaţi.

1988 – Doi membri ai unei grupări radicale din Libia au făcut să explodeze cursa 103 Pan Am deasupra localităţii Lockerbie din Scoţia, cauzând una dintre cele mai mari catastrofe aeriene ale tuturor timpurilor, soldată cu moartea a 270 de oameni.

1972 – Cele două Germanii au semnat Tratatul de Bază, prin care s-a pus capăt celor peste 20 de ani de inamiciţie oficială; tot în 1973, cele două Germanii au fost admise în ONU.

1971 – A fost creată organizaţia umanitară „Medici fără frontiere”, „Medecins sans frontieres”; asociaţia are drept scop acordarea de ajutor medical în situaţii de urgenţă, care intervin în urma unui război sau a unei catastrofe naturale.

1969 – Un echipaj românesc a efectuat ocolul lumii în 80 de ore cu un avion IL–18 din dotarea TAROM, parcurgând 46.000 km.

1969 – Organizaţia Naţiunilor Unite a adoptat Convenţia privind Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare Rasială.

1968 – A avut loc lansarea navei cosmice „Apollo 8”, care a efectuat prima oară un zbor circumlunar (21 – 27 decembrie).

1937 – A avut loc premiera primului lung-metraj animat, color şi cu sunet, „Alba ca zăpada şi cei şapte pitici”, produs de Walt Disney.

1927 – Prin lege, s–a înfiinţat legaţia română de la Rio de Janeiro, prima legaţie română din America de Sud.

1913 – A apărut, la New York, primul careu de cuvinte încrucişate semnat de britanicul A. Wynne.

1898 – Marie şi Pierre Curie au descoperit radiul.

1891 – A fost jucat primul meci de baschet, sport inventat de americanul James E. Naismith, profesor de educaţie fizică la colegiul Springfield din Massachusetts.

1886 – A văzut lumina zilei Gheorghe Tătărăscu, om politic liberal, prim-ministru, a fost ministru în mai multe rânduri, viceprim-ministru şi ministru de externe în perioada 6 martie 1945 – 7 noiembrie 1947.

A fost ambasador la Paris din 1938 şi până la 1 septembrie 1939, când a fost chemat în ţară, şi în locul lui a fost trimis de la Varşovia Richard Franasovici.

La Muzeul Olteniei se află expus stiloul din aur folosit de Tătărăscu pentru a semna tratatul de asistenţă mutuală româno-francez, ce garanta siguranţa unităţii naţionale române după Primul Război Mondial.

A fost martor al acuzării în procesul lui Lucreţiu Pătrăşcanu. A condus delegaţia română la Conferinţa de Pace de la Paris în 1946.

Pentru că şi-a manifestat dezacordul faţă de politica cabinetului dr. Petru Groza, a fost demis, în noiembrie 1947, din Guvern, iar la 3 decembrie 1947, s-a retras de la conducerea PNL.

În  1950, a fost arestat şi închis la Sighet, de unde a fost eliberat în 1955, colaborând ulterior cu autorităţile.

1883 – A apărut volumul „Poesii”, de Mihai Eminescu, cu o prefață semnată de Titu Maiorescu, singurul tipărit în timpul vieții poetului; cuprinde 64 de poezii.

Volumul a apărut în librăriile Socec în decembrie 1883, însă, pe pagina de titlu, sub numele editurii „Socecu & Comp. ­Bucureşti” apare anul 1884. Ediţia este cunoscută şi sub numele de „ediţia Maiorescu”. Acesta a făcut selecţia poemelor incluse în volum şi a întocmit prefaţa datată decembrie 1883.

Blocul cărţii, 307 pg., este decorat cu frontispicii, viniete şi letrine pe motive fitomorfe, zoomorfe şi avimorfe, precum şi antichizante. Volumul păstrează legătura originală a editurii Socec, cu decor în aur pe coperta 1, titlul pe cotor şi un buchet imprimat la rece pe coperta 4. Este singurul volum de poezii apărut în timpul vieţii poetului.

Poesii — Volum de poezii de Mihai Eminescu, publicat în îngrijirea lui Titu Maiorescu, la Editura Soccc, Bucuresti, in 1884 (ianuarie 1884, stil nou, data de pe pagina de garda; in decembrie 1883, dupa stilul vechi). Unic volum antum al poetului național român, este, probabil, cartea cea mai cunoscută a literaturii noastre.

Maiorescu a inclus în cuprinsul inițial treizeci și opt din cele patruzeci de poezii publicate de Eminescu

În „Convorbiri literare” până la acea data, cele șase poezii aparute in „Familia” între aprilie si noiembrie 1883, dar reproducându-le după manuscrisele poetului, în versiuni inedite, ulterioare si ameliorate de autor, precum si șaptesprezece poezii cu totul inedite, reproduse după manuscrisele autografe primite de la Eminescu Editorul n-a inclus în volum nici una dintre cele cincisprezece poezii de prima tinerețe publicate de Eminescu înainte de debutul său în „Convorbiri literare” (deci, înainte de 15 aprilie 1870), Foaie veștedă (după Lenau), apărută la 1 octombrie 1879, pe care Maiorescu o consideră o traducere, și nici Făt-frumos din tei, apărută la 1 februarie 1875, considerată de editor o variantă anterioară și depășită, dar de la care preia titlul și îl dă variantei ulterioare de la 1 martie 1878, intitulată în revista Povestea teiului; în opinia lui P. Cretia, aceasta substituire se datorează de bună seamă faptului că în volum ea este urmată de Povestea codrului.

1861 – A venit pe lume Constantin Mille, scriitor şi publicist. A condus ziarul „Adevărul” în perioada 1895-1926 şi a editat ziarul „Dimineaţa” în perioada 1895-1926. A fost preşedinte al Asociaţiei presei române. Împreună cu Ion şi Sofia Nădejde, a contribuit la întemeierea revistei „Contemporanul” între anii 1881-1891.

Înscris, ca semibursier, apoi ca bursier la Institutul Academic din Iaşi, rămas la 15 ani orfan de ambii părinţi. În 1878, a devenit, tot aici, student la Facultatea de Litere şi la Drept. S-a apropiat de ideile socialiste şi, propovăduindu-le între studenţii ieşeni, a fost considerat un nihilist periculos, ducând la excluderea în 1881 din universitate.

Ca literat, Mille şi-a făcut cu adevărat debutul în 1881, la „Contemporanul”, revistă a cărei conducere literară a asigurat-o un timp. Înainte, îi mai apăruse o poezie în revista „Femeia română” a Mariei Flechtenmacher. Au fost publicate în „Contemporanul” multe dintre textele care au alcătuit volumul Versuri (1883), povestiri (Zoe, Pruncucigaşa),nuvele, care au intrat, alături de altele, în volumul Feciorul popel (1887), fragmente din prima parte a romanului Dinu Milian,tipărită în 1887, recenzii.

A scris şi la alte publicaţii precum „România liberă” – numărul literar din 1884, „Lupta literară”, „Evenimentul literar”, „Adevărul ilustrat”, „Revista literară”, „Viaţa socială”, semnând adesea cu pseudonime.

1846 – Robert Liston a realizat prima operaţie chirurgicală sub anestezie, la University College Hospital din Londra.

1826 – Coloniştii americani din Texas, iwsi, au declarat independenţa faţă de Mexic.

1773 – S-a născut botanistul englez Robert Brown. În 1827 a descoperit mişcarea neregulată a particulelor ultramicroscopice în mediul lichid, „mişcarea browniană”.

S-a născut în Montrose, Scoţia. A studiat medicina la Universitatea din Edinburgh iar în 1795,  a devenit medic al armatei britanice, într-o garnizoană irlandeză.

Robert Brown a fost un botanist britanic de origine scoţiană, care a cercetat şi cartografiat flora Australiei, descriind astfel peste 4000 specii noi de plante specifice continentului australian. Paradoxal, el este cunoscut în istoria ştiinţei universale mai ales pentru noţiunea de mişcare browniană, şi nu pentru meritele sale de mare botanist.

1596 – A venit pe lume cărturarul Petru Movilă, fiu al domnului Moldoveim Simion Movilă. Crescut în Polonia, unde a primit educaţie militară şi religioasă, a ajuns mitropolit al Kievului. A sprijinit apariţia tiparului şi a şcolii din Ţările Române.

A început să studieze în casa părintească, ulterior continuând la vestita şcoală a „Frăţiei” ortodoxe din Kiev şi la Academia Zamoiska din Zemosč. A studiat limbile latină, greacă, slavonă şi polonă, la care se adăugau discipline standard din vremea respectivă: gramatica, poetica, retorica, dialectica, teologia. A studiat în limba latină şi la Sorbona.

Potrivit obiceiului nobililor polonezi, şi-a însuşit mânuirea armelor şi a luat parte la două lupte ale polonilor împotriva turcilor, la Ţuţora (1620) şi Hotin (1622).

A hotărât să se călugărească, începând din 1622, duhovniceşte la moşia sa din Rubiejovka, unde a zidit şi o biserică cu hramul „Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava”; a fost tuns în monahism, la Lavra Pecerska, după anul 1625.

În toamna anului 1627, a fost ales egumen al mânăstirii, la vârsta de 31 de ani. Petru Movilă a reușit să ridice prestigiul cultural şi bisericesc al mânăstirii la un nivel necunoscut până atunci.

A desfăşurat o bogată activitate bisericească şi culturală, continuând să tipărească mai multe cărţi care aveau rostul de a apăra Ortodoxia în faţa prozelitismului catolic catolic.

A pus bazele unui colegiu, întâi la Lavra, apoi la Mănăstirea Bratska, din care s-a dezvoltat vestita Academie Duhovnicească de la Kiev, în 1633.

A semnat, la 16 august 1628, declaraţiile Sinodului Eclesiastic de la Kiev, în care erau condamnaţi clericii care au aderat la Uniaţia din 1596.

69 – Senatul Roman l-a declarat  pe Vespasian împărat roman.

Titus Flavius Vespasianus (n. 17 noiembrie anul  9  – d. 23 iunie 79 ), a fost împărat roman din anul 69 (Anul celor patru împărați) până în anul 79.

A fost fondator al Dinastiei Flavilor şi a fost încoronat în perioada de instabilitate politică (război civil) și criză economică lăsate de Nero la moartea sa.

Energic şi, în acelaşi timp bun organizator, Vespasian a reuşit să  restabilească liniştea în imperiul său şi să pună capăt dezastrului economic provocat de războiul civil.

A reorganizat finanțele și armata, a întărit frontiera Dunării inferioare, a creat o flotă în Marea Neagră, a reconstituit Capitolul și  alte numeroase edificii din Roma distruse și a început construcția Colosseumului.

Istoria consemnează şi faptul că Vespasian a dispus construirea la Roma a sute de latrine publice (vespasiene), pentru care a perceput taxe de folosire. A fost criticat de unii senatori că scotea bani din ceva atât de murdar, la care Vespasian a dat celebrul său răspuns : „banii nu au miros” (în latină pecunia non olet)