Dronele VR-2 (Tu-141) ucrainiene nu sunt invincibile

0 654

Recentele atacuri asupra aerodromurilor militare rusești Engels-2 din regiunea Saratov și Dyagilevo din zona Ryazan au fost executate cu drone cu reacție sovietice Tu-141 Strizh, modernizate de specialiști ucraineni.

Trebuie să lămurim cititorii că în perioada 1979-1989, sovieticii au construit în paralel, 2 tipuri de drone de cercetare, asemănătoare ca formă, ca viteză maximă de zbor ( 1.100 km/h ) și cu aceași aparatură de bord. Este vorba de VR-3 (Tu-143) „Reis” cu rază de acțiune de 200 km și VR-2 (Tu-141) „Strizh”, de 2 ori mai mare, cu motor reactiv de 1.960 kgf și o rază de acțiune de 1.000 km.

Moștenirea sovietică pentru Ucraina a fost estimată la 90-100 de drone, adică aproximativ 36-40 de Tu-141 și 60-64 de Tu-143. Deși au fost retrase o vreme din înzestrare, ele au fost bine conservate în depozitele regimentului de la Hmelnytskyi și ale fabricii de aviație de la Harkov. Tu-141 a fost realizat în doar 150 de exemplare și după prăbușirea Uniunii Sovietice, Ucraina a avut avantajul că aceste drone erau produse la uzina de aviație din Harkov. Acolo erau toate desenele și documentația tehnică, existau specialiști care le puteau opera, întreține și moderniza. De aceea, în 2015 Ucraina a decis scoaterea de la conservare și modificarea lor pentru a fi folosite ca drone de atac, prin instalarea la bord a unui proiectil de calibrul 152 mm sau a unei bombe de aviație OFAB-100-120, din arsenalul avioanelor Su-27, MiG-29 ucrainiene. Începînd cu anul 2017, pentru a reduce abaterea probabilă la țintă, sistemul autonom original, de navigație inerțială, a fost dublat de unul GPS comercial, creat pentru a face corecții de precizie, pe traiect.

Dronele ucrainiene Tu-143 modificate, au fost testate în lovirea pozițiilor milițiilor LDNR, înainte de începerea operațiunii speciale a Rusiei. Ulterior, au încercat, fără prea mare succes, să atace obiective situate la mică distanță, dincolo de granițele Rusiei. În schimb, dronele Tu-141 modificate s-au dovedit mult mai periculoase, demonstrînd că sunt mai eficiente decît modernele UAV-uri, livrate de NATO.
Chiar dacă a creat un bruiaj permanent al GPS în jurul obiectivelor stategice, cum ar fi și cele 2 baze aeriene Engels-2 și Dyagilevo, pe 26 decembrie, Rusia nu a putut împiedica drona Tu-141 ucrainiană să ajungă la țintă.

– În primul rînd pentru că informațiile oferite de NATO, armatei Ucrainei, au permis localizarea sistemelor de apărare AA rusești. Programarea de la sol a traiectului dronei Tu-141, la joasă înălține, s-a făcut cu ocolirea zonelor de acțiune a bateriilor AA rusești.

– În al doilea rînd pentru că în absența semnalului GPS, sistemul inerțial ABS-143 dovedește o precizie de sub 100 m, la un traiect cu lungimea de peste 600 km.

– În al treilea rînd pentru că un aerodrom militar este un obiectiv de mare suprafață, cu o densitate mare de ținte elementare : pistă, platforme de parcare a aeronavelor, depozite de carburanți și muniții, hangare de reparații, săli de pregătire a echipajelor și a tehnicienilor, etc.

– În al patrulea rînd pentru că doar apărarea AA nemijlocită a bazelor aeriene care constituiau țintele, au reușit să descopere drona, de la o distanță de 25-30 km. Datorită vitezei de zbor de 1.000 km/h ( 0,28 km/s ) a dronei Tu-141, timpul avut la dispoziție de apărarea AA pentru a reacționa, a fost foarte scurt, în jur de 100 secunde.

Cum pot fi contracarate dronele Tu-141 ucrainiene ?

Avionul rusesc A-50U face parte din familia AWACS și poate detecta drona Tu-141 ucrainiană , pe fondul solului, imediat după ce aceasta intră în spațiul aerian al Rusiei. Avioanele de vînătoare Su-35 sau MiG-31, aflate în serviciul de luptă sunt alarmate și dirijate de A-50U să intercepteze drona Tu-141.

Leave A Reply

Your email address will not be published.