5 ianuarie 1859, adunarea Electivă a Moldovei alege în unanimitate ca domn pe colonelul Alexandru Ioan Cuza

1855 – S-a născut King Camp Gilette, inventator american al lamei de bărbierit, brevetată în1895 și lansată pe piață în 1903 care apoi a cucerit întreaga lume cu metoda sa revoluționară de ras.

În octombrie 1871, în timpul unui incendiu, tatăl lui Gillette a pierdut totul şi a hotărât să se mute împreună cu familia în New York City. Tânărul Gillette, în vârstă de 17 ani a mai rămas în oraş pentru a presta în cadrul unei companii hardware en-gros. Un angajat remarcând predilecţia sa pentru lucrurile mecanice, care aduceau şi profit deseori, l-a sfătuit să creeze ”ceva care poate fi folosit şi aruncat”, astfel încât clienţii să revină mereu.

 În timp ce finisa un aparat de ras permanent, în 1895, Gillete a avut ideea substituirii unei lame subţiri de oţel cu două tăişuri plasate între două plăci şi susţinut de un mâner în formă de T. În loc să fie ascuţită, lama detaşabilă ar fi fost pur şi simplu aruncată odată ce devenea uzată.

Gillette nu avea un trecut în metalurgie iar crearea unei astfel de lame s-a dovedit o provocare. Această invenţie s-a dezvoltat ulteior acum 6 ani când William Nickerson a dezvoltat un mod de a produce în mare număr lamele din tablă metalică.

Astfel în 1903 Compania de aparate de ras Gillette era formată din 51 aparate de ras şi 168 de lame iar în 1904, aceasta producea 90000 de aparate şi 12,400.000 de lame. Strategia sa inovativă de vânzare ce a constat în vinderea aparatelor de ras pentru o pierdere şi făcând profituri pe lame, l-a ajutat să creeze din produs un succes.

1859 – Adunarea Electivă a Moldovei alege în unanimitate ca domn pe colonelul Alexandru Ioan Cuza.

Campania electorală din Moldova a dus la alegerea unei adunări favorabile unirii cu Ţara Românească. Unioniştii moldoveni au putut impune cu usurinţă candidatura la domnie a colonelului Alexandru Ioan Cuza, care a fost ales domn cu unanimitate de voturi la 5/17 ianuarie 1859.

Ideea alegerii domnului moldovean şi la Bucuresti a fost oficial sugerată muntenilor de către delegatia Moldovei, care mergea spre Constantinopol pentru a anunta rezultatul alegerii de la Iasi. Alexandru Ioan Cuza a fost ales apoi şi ca domn al Tării Româneşti, pe 24 ianuarie 1859, si astfel s-a realizat Unirea Principatelor Române.

Alexandru Ioan Cuza a fost primul domnitor al Principatelor Unite (1859-1862) si României (1862-1866). Sub conducerea lui s-au dezvoltat domeniile economic, social, politic si cultural.

A fost ales domn al Moldovei la 5 ianuarie 1859, iar la 24 ianuarie al Tării Româneşti, realizându-se astfel unirea celor două provincii. Ulterior Cuza a obtinut recunoasterea unirii pe plan extern si a desăvârşit-o prin numirea unui singur guvern, fixarea noii capitale la Bucuresti (1862) si contopirea persoanelor cu drept de vot de la Iasi si Bucuresti intr-un parlament unic

1878 – S-a născut Emil Gârleanu, poet, scriitor român 

Cea mai cunoscută operă a sa este “Din lumea celor care nu cuvântă” (1910), in care a relatat intamplari alegorice din viata gazelor, pasarilor, animalelor si plantelor.

Fiul lui Emanoil Gârleanu, colonel, şi al Pulheriei, născută Antipa, de origine greacă, Emil Gârleanu a debutat cu schiţa „Dragul mamei”, în anul 1900, şi poezia „Iubitei”, sub pseudonimul Emilgar.

Volumul de schiţe şi povestiri „Din lumea celor care nu cuvântă” este cea mai cunoscută operă a sa, publicată în1910. În acelaşi an, a publicat şi „Nucul lui Odobac”. În acest volum, Gârleanu întocmeşte mici monografii ale necuvântătoarelor: ale unor gâze, animale domestice sau ale unor vegetale. Dintre alte opere ale sale amintim: „Schiţe din război”, „Culegătorul de rouă”.

Emil Gârleanu a scris scenariul pentru filmul „Dragoste la mânăstire” şi a regizat filmul „Cetatea Neamţului”.
Prozatorul se stinge din viaţă la 36 de ani, la Câmpulung Muscel, fiind înmormântat în Cimitirul Bellu din Bucureşti.

1889 – Pentru prima dată este utilizat cuvântul “hamburgher”, într-un ziar din Washington- mâncare pe bază de carne de vită, consumată de imigranții germani provenind din regiunea Hamburg.

Potrivit dicționarului Oxford al limbii engleze, cuvântul ”hamburger” a apărut pentru prima dată tipărit într-un ziar din localitatea Walla Walla, Washington, la 5 ianuarie 1889.

Termenul are la origine numele unui preparat din carne de vită mărunțită consumat, pe la mijlocul secolului al XIX-lea, de locuitorii portului german Hamburg și denumit ”biftec Hamburg”. Emigranții germani stabiliți în Statele Unite au adus cu ei rețeta acestui preparat culinar.
Prima atestare a ”biftecului Hamburg” pe teritoriul Americii de Nord datează din anul 1884. Locuitorii Statelor Unite au adoptat rapid acest nou preparat și au folosit, pentru a-l denumi, adjectivul german ”hamburger” care înseamnă ”din Hamburg”.

Prima descriere a hamburger-ului apropiată de ceea ce este el astăzi, și anume carne de vită tocată amestecată cu ceapă și piper, datează din anul 1902. Mai târziu, a fost adoptată denumirea prescurtată ”burger” care poate fi întâlnită în cuvântul compus ”cheeseburger”, un preparat derivat al hamburger-ului.

1896 – Wilhelm Conrad Röntgen anunță descoperirea razelor X.

Fizicianul şi-a dat seama că energia emisă de tub poate să treaca prin obiecte, aşa că a aşezat diverse lucruri în faţa acestuia, observând cum panoul fluorescent străluceşte de parcă nimic nu ar sta în calea razelor. Până la urmă, Roentgen şi-a pus mâna în faţa tubului şi cu mare uimire a constatat că pe panoul fluorescent îşi poate vedea oasele.

Deci la numai câteva minute de la descoperirea razelor X, omul a descoperit şi cea mai importantă aplicaţie a lor, cea medicală. Astăzi, medicii folosesc razele X ca să vadă prin ţesuturi, până la oase. Cu ajutorul lor se descoperă fracturile osoase, cariile dentare, obiectele înghiţite. Iar o variantă modificată a razelor X se foloseşte pentru a vedea ţesuturile moi cum sunt plămânii, vasele de sânge, intestinele.

1896 – Într-o cafenea din orașul egiptean Alexandria, a avut loc prima proiecție cinematografică din Egipt și de pe continentul african.

1924 – Walter P Chrlysler lansează pe piață primul său automobil – „Chrysler Six„.

Prima masina care a purtat numele de Chrysler a fost lansata pe 5 ianuarie 1924. Chrysler Six a venit cu inovatii care nu mai fusesera oferite pana atunci la o masina de nivel mediu, ca pret, inlcusiv primul motor cu compresie mare si pistoane de aluminiu, capac detasabil al cilindrului, ventilator pentru carburator, filtru detasabil de ulei si frane Lockheed pe toate cele patru roti.

1932 – S-a născut Umberto Eco, scriitor italian.

Este cunoscut mai ales pentru romanul “Numele trandafirului”, 1980. A primit nenumărate premii și distincții culturale, fiind considerat unul dintre cei mai de seamă gânditori contemporani. Alte opere ale sale: “Pendulul lui Foucault”, 1988, “Insula din ziua de ieri”, 1994, “Tratat de semiotică generală”, 1975, ”Semiotica si filosofia limbajului”, 1984, “Șase plimbări prin pădurea narativa”, 1994.

1933 – A început construirea podului Golden Gate din orașul San Francisco.

Golden Gate Bridge este perla orașului San Francisco, este simbolul orașului San Francisco, este podul cel mai fotografiat și poate cel mai vizitat pod din lume.

A fost declarat una dintre minunile moderne din lume (Modern Wonders of the World) de către American Society of Civil Enginners. Deși am locuit mai mult de 5 ani în San Francisco și am traversat podul de zeci de ori cu mașina, niciodată nu am luat la talpă această superbă creație arhitecturală. Golden Gate Bridge este la fel de frumos pe timp de zi, pe timp de noapte sau pe timp de ceață și mărturie stă și fotografia atașată.

Recent, însă, m-am decis să experimentez, first hand, frumusețea izbitoare a acestei minunății inginerești și am luat-o la opincă pe una dintre cele două alei pietonale, care leagă partea nordică a orașului San Francisco, cu Marin County. Aceste alei (walkways) sunt destinate pietonilor, dar și bicicliștilor și celor cu rollerblades și sunt deschise între orele 5 am și 9 pm. Aleea din Est este deschisă  pentru bicicliști și pe timp de noapte, fiind însă, închisă pentru pietoni.

Construcţia podului a durat patru ani. Cu o lungime de 2.737 de metri, are 27 de metri lăţime, iar cele două turnuri au vârful al 230 de metri deasupra nivelului mării. Şoseaua este suspendată la 67 de metri deasupra mării.

Podul este deschis pietonilor şi cicliştilor, fapt ce a antrenat numeroase sinucideri de-a lungul anilor.