2005 – A fost asasinat liderul opoziţiei libaneze, Rafiq al-Hariri. În acea zi, la ora 12:11, o bombă a ucis, împreună cu alte zeci de oameni şi făcând sute de răniţi printre trecători, pe liderul opoziţiei libaneze, Rafiq al-Hariri.
Rafiq al-Hariri s-a născut la 1 noiembrie 1944, a fost un om de afaceri şi politician în Liban, un mare lider al opoziţiei, care intenţiona a unifica opoziţia parlamentară si care avea cele mai mari şanse la viitoarele alegeri parlamentare, care urmau să aibă loc în 2005.
2003 – Fostul suveran al Romaniei, regele Carol al II-lea, a fost înmormântat după o ceremonie religioasă și una militară, într-o capelă din incinta Mănăstirii Curtea de Argeș, la 450 de metri distanță de mormântul Elenei Lupescu.
Rămășițele pământești ale lui Carol al II-lea şi ale ultimei sale soții, Elena Lupescu, fuseseră aduse din Portugalia cu o zi înainte.
1992 – A murit Slemon Roy, cel care a împiedicat izbucnirea unui război nuclear.
Roy Slemon a fost un canadian care a împiedicat izbucnirea unui război nuclear între SUA şi URSS. A murit în Colorado Springs, la vârsta de 87 de ani.
Slemon a fost ofiţerul cel mai înalt în rang, aflat în funcţie la sediul central al NORAD din Colorado, în data de 5 octombrie 1960, când radarele de supraveghere au indicat faptul că URSS a lansat un atac cu rachete asupra Statele Unite ale Americii. El nu a intrat în panică şi a interzis represaliile imediate. Mai târziu, a fost stabilit că echipamentele de monitorizare au înregistrat de fapt reflecţii ale Lunii.
1989 – Ayatollahul Khomeini a emis un decret religios (fatwa), cerând musulmanilor să-l ucidă pe scriitorul Salman Rushdie pentru nuvela considerată blasfemiatoare, Versetele Satanice.
1987 – La Toulouse, Franţa, a avut loc premiera mondială a noului avion Airbus A 320.
1979 – Ambasadorul american la Kabul a fost răpit şi ucis de afgani.
Adolph Dubs, ambasador al Statelor Unite în Afganistan, la Kabul, a fost răpit de terorişti şiiţi şi ucis într-un schimb de focuri între poliţie şi răpitori.
1968 – Plenara C.C. al P.C.R. a hotărât desfiinţarea împărţirii administrativ-teritoriale copiate în 1950 după sovietici şi revenirea la sistemul tradiţional al judeţelor şi municipiilor.
1958 – Walter Cronkite, editor de ştiri la reţeaua de televiziune CBS, a relatat că guvernul iranian a interzis rock and roll-ul, pe motiv că acesta contravine principiilor Islamului şi este un pericol pentru sănătate.
Medicii iranieni au avertizat şi ei public că mişcările violente provocate de dansul rock and roll pot provoca entorse.
1941 – S-a abrogat denumirea României ca stat naţional-legionar şi a avut loc interzicerea oricărei activităţi politice.
1941 – Adolf Hitler a trimis, pentru a-i salva pe aliaţii italieni copleşiţi de trupele engleze, o forţă expediţionară germană la Tripoli, capitala Libiei.
1935 – A venit pe lume Grigore Vieru, poet originar din Republica Moldova
A absolvit şcoala de şapte clase din satul natal în anul 1950, după care a urmat şcoala medie din orăşelul Lipcani, pe care o termină in 1953.
A debutat editorial în 1957, student fiind, cu o plachetă de versuri pentru copii, Alarma, apreciată de criticii literari. În 1958, Vieru a absolvit Institutul Pedagogic Ion Creangă din Chişinău, Facultatea de Filologie şi Istorie. În acelaşi an, i-a apărut a doua culegere de versuri pentru copii, Muzicuţe, şi s-a angajat ca redactor la revista pentru copii, Scânteia Leninistă.
A fost redactor la revista Nistru, publicaţie a Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. Între 1960 şi 1963, Vieru a fost redactor la editura Cartea Moldovenească, unde i-au apărut şi două plachete de versuri pentru copii: Făt-Frumos şi Curcubeul şi Bună ziua, fulgilor!. În 1964, a publicat în revista Nistru poemul Legământ, dedicat poetului Mihai Eminescu.
În 1965, i-a apărut volumul Versuri pentru cititorii de toate vârstele, pentru care i s-a acordat Premiul Republican al Comsomolului în domeniul literaturii pentru copii şi tineret.
În 1968 are loc o cotitură logică în destinul poetului, consemnată de volumul de versuri lirice Numele tău, cartea fiind apreciată de critica literară drept cea mai originală apariţie poetică. Chiar în anul apariţiei, cartea a devenit obiect de studiu la cursurile universitare de literatură naţională contemporană. Trei poeme din volum sunt intitulate Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Brâncuşi, iar alte două sunt închinate lui Nicolae Labiş şi Marin Sorescu. Asemenea dedicaţii apar pentru prima oară în lirica basarabeană postbelică.
În 1969, scriitorul a publicat Duminica cuvintelor la editura Lumina, cu ilustraţii de Igor Vieru, o carte mult îndrăgită de preşcolari, care a devenit obligatorie în orice grădiniţă de copii.
Un an mai târziu, editura Lumina publică Abecedarul, semnat de Spiridon Vangheli, Grigore Vieru şi pictorul Igor Vieru. S-a dat o luptă aprigă de câţiva ani pentru apariţia lui, luptă în care s-au angajat şi învăţătorii basarabeni, lucrarea fiind considerată naţionalistă de autorităţi.
La sfîrşitul anilor ’80, Grigore Vieru se găsea în prima linie a Mişcării de Eliberare Naţională din Basarabia, textele sale (inclusiv cântecele pe versurile sale) având un mare rol în deşteptarea conştiinţei naţionale a basarabenilor.
Vieru a fost unul dintre fondatorii Frontului Popular şi s-a aflat printre organizatorii şi conducătorii Marii Adunări Naţionale din 27 august 1989. A participat activ la dezbaterile sesiunii a XIII-a a Sovietului Suprem din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (R.S.S.M.) în care s-a votat limba română ca limbă oficială şi trecerea la grafia latină.
În 1988, poetului i s-a acordat cea mai prestigioasă distincţie internaţională în domeniul literaturii pentru copii: „Diploma de Onoare Andersen”.
În 1989, Vieru a fost ales deputat al poporului. Adunând în jurul său pe cei mai populari interpreţi şi compozitori de muzică uşoară din Basarabia, poetul a întreprins un turneu în Moldova de peste Prut.
Un an mai târziu, Grigore Vieru a fost ales Membru de Onoare al Academiei Române, în 1991, acesta a devenit membru al Comisiei de Stat pentru Problemele Limbii, iar în 1992, Academia Română l-a propus pentru premiul Nobel pentru Pace.
În 1993, poetul a fost ales membru corespondent al Academiei Române.
La împlinirea vârstei de 60 de ani, în 1995, Vieru a fost sărbătorit oficial la Bucureşti, Iaşi şi la Uniunea Scriitorilor din Chişinău. În acelaşi an, poetul a fost ales membru al Consiliului de administraţie pentru Societatea Română de Radiodifuziune. În 1996, a fost decorat cu Ordinul Republicii.
În 1997, Editura Litera din Chişinău a lansat volumul antologic Acum şi în veac, iar 3 ani mai târziu, a fost decorat cu Medalia guvernamentală a României Eminescu – 150 de ani de la naştere.
La 16 ianuarie 2009, poetul a suferit un grav accident de circulaţie, în apropiere de Chişinău. La 48 de ore după accident, inima lui Grigore Vieru a încetat să bată, pe fondul unor politraumatisme multiple şi al unei poliinsuficienţe a sistemelor şi organelor.
Grigore Vieru a fost decorat post-mortem cu Ordinul Naţional Steaua României în grad de Mare Cruce.
Câteva şcoli din Republica Moldova, un bulevard din Chişinău şi o stradă din Iaşi și Buzău poartă numele lui Grigore Vieru. Pe 11 februarie 2010, cu trei zile înainte de ziua sa de naştere, a fost instalat bustul poetului în Aleea Clasicilor din Chişinău.
1929 – A avut loc, la Chicago, Masacrul de Sf. Valentin, ordonat de celebrul gangster Al Capone.
Într-un garaj din Chicago, 7 membrii ai bandei rivale a lui Buggs Moran (banda irlandezilor) au fost împuşcaţi mortal.
1929 – A avut loc înfiinţarea Camerelor de Comerţ şi Industrie din România.
1912 – Arizona a devenit din U.S. Territory (Teritoriu al SUA) cel de-al 48-lea stat al Statelor Unite ale Americii de Nord.
1912 – A fost promulgată Legea pentru încurajarea industriei naţionale din România. Această lege abroga legile din 12 mai 1877 şi cea din 30 mai 1906.
1888 – A avut loc inaugurarea Ateneului Român din Bucureşti. Sala mare de concert are o capacitate de 1 000 locuri.
Fondată în anul 1868, Societatea Filarmonică Română, sub conducerea lui Eduard Wachmann, avea ca scop organizarea unei orchestre simfonice permanente, în vederea propagării culturii muzicale şi popularizării capodoperelor muzicii clasice. Sub bagheta iniţiatorului său, Societatea Filarmonică a organizat primul concert în luna decembrie a aceluiaşi an.
Odată cu inaugurarea palatului Ateneului Român, la 5 martie 1889, concertele au început să se desfăşoare în aceasta sală, aşa cum se întâmplă şi în prezent, Ateneul Român devenind emblema culturii româneşti şi sediu al Filarmonicii.
Lui Wachmann, care a condus prima orchestră simfonică permanentă din România până în 1907, i-a succedat Dimitrie Dinicu (1868-1936), iar acestuia, din 1920, George Georgescu (1887-1964), dirijor remarcabil, elev al lui Arthur Nikisch şi Richard Strauss.
1851 – S–a înfiinţat, la Paris, Junimea română, societate politică şi culturală a tinerilor studenţi români din Paris, îndrumaţi de N. Bălcescu, C.A.Rosetti.
1845 – A fost fondată, la Bucureşti, Asociaţia Literară a României, având drept scop încurajarea literaturii naţionale. Printre fondatori s-au aflat Nicolae Bălcescu, Ion Ghica, C. A. Rosetti, Dimitrie Bolintineanu, Cezar Bolliac, August Treboniu Laurian.
1844 – Adunarea obştească din Moldova a votat legea prin care ţiganii statului, atât cei aşezaţi, cât şi cei nomazi, deveneau liberi, iar pentru încurajarea lor la sate, ţiganii primeau anumite scutiri.
1821 – A încetat din viaţă, la Budapesta, Petru Maior, ilustru cărturar iluminist, filolog şi istoric român, unul dintre „corifeii Şcolii Ardelene”, militant de seamă pentru drepturile culturale şi politice ale românilor din Transilvania.
Lucrările sale fundamentale sunt cele cu caracter istoric şi filologic: Istoria pentru începutul românilor în Dachia (1812), Istoria bisericii românilor atât acesto de coace, precum şi a celor din acolo de Dunăre (1813), Ortographia română sive latino-valachica (1819).
Şi-a adus contribuţia la elaborarea Lexiconului de la Buda (1825), primul dicţionar etimologic al limbii române.
1779 – A murit James Cook, navigator englez. A făcut trei călătorii în Oceanul Pacific, în timpul cărora a descoperit insulele Société (azi Polinezia franceză), Noua Zeelandă și Sandwich (azi arhipelagul Hawaii).
Insulele Société au fost denumite după Royal Society de la Londra, care a finanțat expediția.
A fost ucis de băștinașii din Insulele Sandwich (acum Hawaii).
1766 – S-a născut economistul britanic Thomas Robert Malthus, fondatorul teoriei care îi poartă numele, conform căreia populația crește în progresie geometrică, în timp ce mijloacele de subzistență cresc în progresie aritmetică.
Teoria sa este cunoscută sub numele de malthusianism; ca o consecință a acestei relații dintre populație și starea economică, Malthus considera că sărăcia, bolile, epidemiile și războaiele sunt factori pozitivi pentru omenire, dat fiind că asigură echilibrul între numărul populației și cantitatea mijloacelor de subzistență.
1130 – Cardinalul Pietro Pierleone, provenit dintr-o familie bogată de evrei creştinaţi, a devenit anti-papă sub numele de Anacletus II.
După moartea papei Honoriu al II-lea a fost contrapus lui Grigore Papareschi, ales papă cu numele de Inocențiu al II-lea, care a și fost nevoit să fugă în Franța, unde s-a bucurat de sprijinul Sf. Bernard de Clairvaux. Au urmat opt ani de schismă și de lupte armate, după care Inocențiu al II-lea a fost recunoscut papă legitim și de Germania, Anglia, Franța, Castilia, Genova și Pisa.
După ce au fost abandonate armele, problema a fost încredințată unei comisii juridice, care să verifice validitatea alegerii fiecăruia dintre cei doi papi. Rezultatul a fost în favoarea lui Inocențiu al II-lea.
1076 – Papa Grigore al VII-lea i-a anatemizat pe episcopii reuniţi în sinodul de la Worms şi l-a excomunicat pe Henric al IV–lea. Prin acest act, supuşii au fost dezlegaţi de jurământul de credinţă prestat regelui.
1009 – A avut loc prima menționare documentară a Lituaniei, în analele mănăstirii de la Quedlinburg, Saxonia.
270 – A murit decapitat, după ce a fost torturat, Sfântul Valentin.
Valentin fost episcop în Interamna (azi: Terni, Italia) şi a fost condamnat la moarte și executat pe 14 februarie 269, din cauza credinței lui. Potrivit legendei, el ar fi cununat păgâni cu creștini, dăruia tinerilor îndrăgostiți flori din grădina lui, vindeca bolnavi. A fost învinuit de „cununare religioasă” a perechilor de îndrăgostiți, în ciuda poruncii împăratului roman Claudius II (268-270).
În 496, Papa Gelasius a schimbat data sărbătorii păgâne a dragostei Lupercalia, de la 15 la 14 februarie. Biserica înţelegea că nu este nimic rău în a sărbători dragostea şi combătea doar credinţele păgâne, care aduceau o insultă la adresa divinităţii. Lupercalia s-a sărbătorit în continuare, dar aceasta a rămas marcată ca ziua Sf.Valentin. Astfel, Valentin a început să fie cunoscut ca protectorul îndrăgostiţilor.
