12 aprilie 1961, a avut loc zborul primului om în Cosmos, Iuri Gagarin, la bordul navetei spaţiale Vostok
2000 – Poliţia columbiană a arestat 49 de membri ai unei reţele internaţionale de heroină.
1999 – România a ratificat Acordul European referitor la persoanele implicate în proceduri înaintea Curţii Europene a Drepturilor Omului, precum şi cel de-al şaselea Protocol Suplimentar Acordului General asupra Privilegiilor şi Imunităţii Consiliului Europei.
1997 – A fost semnat, la Bucureşti, Acordul privind aderarea României la Acordul Central European de Comerţ Liber – CEFTA.
1997 – A murit biochimistul american George Wald, care a avut contribuţii în domeniul percepţiei vizuale; a descoperit prezenţa vitaminei A în retină şi a demonstrat rolul acesteia în mecanismul fotochimic de percepţie retiniană în culori; laureate al Premiul Nobel pentru medicină pe 1967, împreună cu suedezul Ragnar Granit şi cu conaţionalul său Keffer Hartline (n.18.XI.1906).
1993 – În Bosnia, a fost lansată prima misiune de luptă din istoria Alianţei Nord-Atlantice. La ora 12.00 GMT, avioanele de luptă ale NATO au preluat controlul asupra spaţiului aerian al Bosniei-Herţegovina, în cadrul operaţiunii de supraveghere a respectării zonei de interdicţie decretate de Organizaţia Naţiunilor Unite.
Operaţiunea a marcat prima misiune a NATO într-o zonă de război, de la înfiinţarea sa.
1992 – S-a inaugurat parcul de distracţii Eurodisneyland, situat la 30 km est de Paris, amenajat pe 1948 hectare.
1981 – A avut loc primul zbor al navetei spaţiale Columbia.
1970 – S-au deschis pentru circulaţie primele două benzi ale autostrăzii Bucureşti-Piteşti.
1961 – A avut loc zborul primului om în Cosmos, Iuri Gagarin, la bordul navetei spaţiale Vostok, zbor care a durat 108 minute.
1951 – Pilotul de motociclete Wilhelm Herz a reuşit să stabilească un nou record mondial de 290 km/h cu o motocicletă de curse NSU, compresor de 500 cmc, pe o porţiune a autostrăzii München – Ingolstadt.
1944 – A avut loc reluarea convorbirilor româno-sovietice de la Stockholm. Guvernul sovietic a transmis condiţiile „minimale” de armistiţiu: frontiera din 1940, despăgubiri de război, revenirea Transilvaniei sau a „celei mai mari părţi a ei” la România.
1943 – Au avut loc convorbiri Hitler-Antonescu, la Castelul Klesshelm (Salzburg). Führerul i-a reproşat lui I. Antonescu sondajele de pace ale diplomaţiei româneşti şi a cerut înlocuirea lui Mihai Antonescu de la conducerea Ministerului Afacerilor Străine.
După un concediu „proforma”, Mihai Antonescu şi-a reluat atribuţiile.
1935 – Au început lucrările Conferinţei britanico-franco-italiene de la Stressa, care a examinat consecinţele denunţării de către Germania a clauzelor militare ale Tratatului de la Versailles, adresând acesteia critici formale, neînsoţite de sancţiuni.
1930 – S-a constituit, la Bucureşti, din iniţiativa lui Corneliu Zelea Codreanu, partidul Garda de Fier cu scopul reprezentării pe plan politic a Mişcării legionare, ale cărei baze fuseseră puse în iunie 1927, prin înfiinţarea Legiunii Arhanghelului Mihail.
Interzisă de mai multe ori (ianuarie 1931, martie 1932 şi decembrie 1933), Garda de Fier a fost reînfiinţată la 20 martie 1935, sub numele de partidul Totul pentru Ţară, avându-l ca preşedinte pe generalul Gheorghe Cantacuzino-Grănicerul, iar din 9 octombrie 1937, pe inginerul Gheorghe Clime.
În aprilie 1938, Corneliu Zelea Codreanu a fost arestat, judecat şi condamnat la şase ani închisoare pentru ultragierea lui Nicolae Iorga, iar în luna mai a aceluiaşi an, acesta a fost din nou judecat şi condamnat la zece ani închisoare muncă silnică, fiind acuzat de crimă, de trădare pentru deţinerea şi reproducerea în public a unor documente interesând siguranţa statului, pentru delictul de uneltire contra ordinii sociale şi pentru crimă de răzvrătire.
În noiembrie 1938, Corneliu Zelea Codreanu, împreună cu alţi 13 legionari, a fost asasinat prin strangulare, din dispoziţia regelui Carol II-lea al României şi a ministrului de Interne Armand Călinescu, sub pretextul tentativei de fugă de sub escortă, în timpul transferării de la închisoarea Râmnicu Sărat la cea de la Jilava.
Mişcarea legionară este o mişcare naţională românească şi anticomunistă, născută în cadrul României interbelice. Mişcarea a început la Iaşi şi a fost promovată în rândurile studenţilor români nemulţumiţi de faptul că majoritatea covârşitoare a abiturienţilor Universităţii din Iaşi erau jidani (evrei), românilor fiind îngrădit dreptul la învăţătură.
Ideile naţionale româneşti au devenit mai actuale şi acute după Primul Război Mondial şi crearea României mari (1918). Ideile bolşevice erau activ promovate atât de jidanii (azi evreii) din fosta Basarabie Ţaristă recent realipită României, cât şi alte oraşe ale României unde jidanii se organizase deja, încetul cu încetul, începând cu sec. al XIX-lea.
Ideologia mişcării legionare poate fi bine relatată de o frază naţională a acelor timpuri: România românilor, numai a românilor şi a tuturor românilor. (N.Iorga)
Printr-o serie de acţiuni guvernamentale româneşti, capul mişcării legionare a fost masacrat în proporţie de 90% până în anul 1939. Conducerea Mişcării legionare a fost preluată, în condiţii dubioase, de Horia Sima. Mişcarea legionară, deja decapitată, a ajuns să înlăture de la guvernarea României pe însuşi regele Carol al II-lea (1940) şi să faciliteze instaurarea Guvernul lui Antonescu, care a preluat numele de legionar. Acelaşi Antonescu a decis la un moment dat să anihileze activităţile şi conducerea Mişcării legionare, realizând-o cu succes în ianuarie 1941.
1913 – La Bucureşti s-a înfiinţat Academia de Înalte Studii Comerciale şi Industriale.
1907 – S-a născut Rosa Del Conte, istoric literar italian; profesor la prima catedră oficială de limba şi literatura română din Italia (1968-1982). Cartea sa Mihai Eminescu sau despre Absolut (2003) a constituit o contribuţie fundamentală în exegeza eminesciană.
A tradus în italiană opera unor scriitori români şi în româneşte din literatura italiană. În 1994, aceasta a fost aleasă membru de onoare al Academiei Române.
1903 – A fost inaugurat primul serviciu municipal de autobuze, între gara Eastbourne şi Meads, East Sussex, Anglia.
1877 – După ce a asistat la oficierea unui serviciu divin în catedrala din Chişinău, gubernia Basarabia, ţarul Alexandru II-lea s-a îndreptat spre hipodromul de la marginea oraşului, unde, în faţa armatei rânduite, episcopul Pavel Lebedev a dat citire manifestului privind începerea Războiului ruso-turc 1877-1878.
1859 – La Conferinţa reprezentanţilor Puterilor garante, consacrată dezbaterii situaţiei din Principatele Române, cinci dintre marile puteri participante (Franţa, Marea Britanie, Rusia, Prusia şi Regatul Sardiniei) au recunoscut dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza ca domn în Moldova şi Ţara Românească.
1838 – A apărut, la Braşov, din iniţiativa şi sub conducerea lui George Bariţiu, Gazeta Transilvania, primul ziar politic şi informativ al românilor din Transilvania.
Gazeta Transilvania şi-a încheiat activitatea în 1946.
1457 – În urma bătăliei de la Doljeşti, împotriva domnitorului Petru Aron, Ştefan al III-lea, supranumit şi Ştefan cel Mare, a venit la domnia Moldovei.
Ştefan cel Mare şi Sfânt (n. 1433, Borzeşti – d. 2 iulie 1504, Suceava) este fiul cel mic a lui Bogdan al II-lea (fost domn al Moldovei în anii 1449-1551) şi al Oltei (Maria, nume luat la călugărire, înaintea morţii).
Calităţile umane, cele de om politic, de strateg şi de diplomat, acţiunile sale fără precedent pentru apărarea integrităţii Moldovei, iniţiativele pentru dezvoltarea culturii au determinat admiraţia unor iluştri contemporani, iar graţie tradiţiei populare şi cronicilor, acesta a fost transformat într-un erou legendar.
1457 – A avut loc lupta de lângă satul Doljeşti (Dolheşti), la sud-est de cetatea de scaun a Sucevei, aproape de vărsarea Şomuzului Mocirlos în Siret. Ştefan a repurtat o victorie categorică asupra lui Petru Aron, care s-a refugiat, împreună cu boierii care-i erau credincioşi, la Cameniţa, în Polonia.
1204 – A avut loc cucerirea Constantinopolului de către latini şi întemeierea Imperiului latin de Constantinopol, în frunte cu Balduin de Flandra (16.V.1204).
65 – A murit Lucius Annaeus Seneca sau Seneca cel Tânăr, filosof roman. A avut o carieră agitată, care a inclus și exilul său în Corsica pentru adulter cu Iulia Livilla, nepoata împăratului Claudius. A fost preceptorul lui Nero, care, când a devenit împărat, l-a implicat în conjurația lui Pison și i-a poruncit să-și ia viața. Seneca și-a tăiat venele fără nicio tresărire.
Între cele mai cunoscute dintre scrierile sale etice sunt Scrisori morale, o utilizare timpurie a formei epistolare.