20 aprilie 1986, Michael Jordan a înscris 63 de puncte în playoff într-un meci pierdut cu Boston Celtics, fiind cea mai bună performanţă din istoria playoff-urilor NBA, la acea dată
2008 – A murit (la Paris) Monica Lovinescu, critic literar, eseist şi traducător; fiica criticului literar Eugen Lovinescu; în 1947 a plecat cu o bursă a Guvernului francez la Paris, unde a cerut azil politic în primele zile ale anului următor. Începând din 1962 a colaborat la postul de radio „Europa Liberă”, unde a realizat emisiunile „Teze şi antiteze la Paris” şi „Actualitatea culturală”, pentru care a scris cronici literare despre literatura română, devenind, alături de soţul său, Virgil Ierunca, una dintre vocile cele mai autorizate ale criticii literare româneşti, prin intermediul unei activităţi critice aparte, cea radiofonică.
A încetat din viață la vârsta de 85 de ani, în spitalul Charles-Richet de la Villiers-le-Bel, în apropiere de Paris. Urnele cu cenușa Monicăi Lovinescu și a lui Virgil Ierunca au fost duse în România și depuse la Ateneul Român, unde a avut loc o ceremonie comemorativă. Înainte de a fi transportate spre Fălticeni, urnele au fost păstrate câteva săptămâni în „Casa Lovinescu”, apartament ce adăpostise cenaclul Sburătorul al tatălui său. Monica Lovinescu donase apartamentul, în anul 2000, fundației Humanitas Aqua-Forte, în vederea reintroducerii acestui loc eminent al culturii române în circuitul cultural bucureștean. De asemenea, prin testament, Monica Lovinescu și-a donat casa din Paris statului român, pentru a deveni un loc de studiu si de găzduire pentru cercetători și bursieri români.
În anul 2008, președintele Traian Băsescu a decorat-o post-mortem cu Ordinul Național Steaua României în grad de Mare Ofițer.
2004 – A avut loc lansarea primului ziar bilingv (româno–portughez) de cultură editat în Portugalia – „Diaspora română şi moldavă”, al cărei director fondator este Romeo Marin.
1992 – A avut loc inaugurarea Expoziţiei Universale „Expo ’92 Sevilla”, desfăşurată sub deviza Era descoperirilor; au participat cu pavilioane naţionale peste 100 de state, printre care şi România.
Expoziţia s-a încheiat la 12.X.1992, când s-au aniversat 500 de ani de la descoperirea Americii de către Cristofor Columb.
1986 – Michael Jordan a înscris 63 de puncte în playoff într-un meci pierdut cu Boston Celtics, fiind cea mai bună performanţă din istoria playoff-urilor NBA, la acea dată.
1972 – Nava spaţială americană „Apollo 16” a aselenizat pe Lună.
1947 – Presa a anunţat punerea în circulaţie a bancnotelor de 1 milion de lei. A fost momentul în care inflaţia postbelică începea să crească vertiginos.
1943 – Într–o scrisoare adresată mareşalului Ion Antonescu, Constantin Brătianu şi Iuliu Maniu, preşedinţii principalelor partide politice din opoziţie, au protestat împotriva intenţiei de a angaja România într–un război direct contra marilor democraţii occidentale.
1941 – S-a născut Slobodan Miloşevici, ex-preşedinte al Serbiei şi Muntenegrului. Ales preşedinte al fostei Republici Iugoslavia, în 1992 a dizolvat această republică, creaţie a lui I. B. Tito, şi a înfiinţat Republica Federativă Iugoslavia, alcătuită din Muntenegru şi Serbia.
Lui i se atribuie responsabilitatea pentru izbucnirea conflictului din Kosovo şi pentru bombardamentele NATO asupra Iugoslaviei. În anul 2000, preşedinţia republicii a fost preluată de Voislav Kostunita, Occidentul condiţionând acordarea oricărui sprijin financiar noii administraţii de la Belgrad de arestarea lui Milosevici şi predarea lui către Tribunalul Penal pentru fosta Iugoslavie.
La 12.02.2002, a început, la Haga, procesul fostului preşedinte iugoslav.
1933 – La Radiodifuziunea Română a avut loc prima retransmisie internaţională: spectacolul susţinut la Sofia (Bulgaria) de corul „Cântarea României”, sub bagheta dirijorului Mihai Botez.
1913 – Parlamentul României a votat prima lege privind înfiinţarea şi organizarea aeronauticii militare ca armă de sine stătătoare (sancţionată de regele Carol I la 30 aprilie).
1912 – A decedat Abraham „Bram” Stoker, scriitor irlandez, cunoscut în primul rând prin romanul său Dracula.
În timpul studiilor, Stoker s-a împrietenit cu influentul actor Henry Irving şi a devenit un admirator al operei lui Walt Whitman. Primul rezultat al pasiunii pentru teatru şi pentru literatură a fost un roman fantastic, „The Chain of Destiny”, publicat în 1875. Din 1890 s-a dedicat scrierii unui roman al cărui personaj principal urma să fie un cavaler din secolul al XV-lea, Drakul. Perfecţionist, autorul s-a documentat îndelung asupra epocii, locurilor, dar şi frecventând cercuri esoterice din Londra, unde a asistat la o conferinţă a lui Charcot despe hipnotism. În 1890 l-a cunoscut pe orientalistul şi specialistul maghiar în legendele estului Europei, Arminius Vambery, de la care a aflat şi despre Vlad Ţepeş.
Între 1879 şi 1898, Stoker a fost directorul comercial al Lyceum Theatre din Londra, unde îşi suplimenta veniturile scriind nuvele senzaţionale, cea mai cunoscută fiind povestea vampirului Dracula, publicată pe data de 26 mai 1897. O parte din acţiune se desfăşoară în oraşul Whitby, unde obişnuia să îşi petreacă vacanţa de vară. Între anii 80 şi 90 ai secolului XIX, autori precum H. Rider Haggard, Rudyard Kipling, Robert Luis Stevenson, Arthur Conan Doyle şi H. G. Wells au sris multe poveşti în care creaturi fantastice ameninţau Imperiul Britanic. Literatura de invazie îşi atinsese vârful, iar în anul 1897, formula lui Stoker de invazie a Angliei prin influenţe din Europa continentală era familiară cititorilor de romane fantastice de aventură. Cititorii erei victoriene au savurat-o ca o aventură, dar şi-a atins statutul legendar doar în secolul XX, când au apărut ecranizările.
Când a fost publicat pentru prima dată, în 1897, „Dracula” nu a fost un bestseller, deşi criticii erau generoşi în laude. Ziarul contemporan „Daily Mail” a clasificat puterile lui Stoker deasupra lui Mary Shelley, Edgar Allan Poe şi Emily Bronte. Potrivit istoricilor literari Nina Auerbach şi David Skal, romanul a fost mai important pentru cititorii moderni decât pentru cei contemporani ai epocii victoriene. Totuşi, unii victorieni l-au descris ca fiind „senzaţia sezonului” şi „cea mai înfiorătoare nuvelă a secolului paralizat”. Autorul lui Sherlock Holmes, Sir Arthur Conan Doyle, i-a scris în scrisoarea adresată lui Stoker: Îţi scriu ca să îţi spun cât de mult mi-a plăcut să citesc „Dracula”. Cred că este cel mai bun roman cu vampiri pe care l-am citit în ultimii ani. Cronica din Daily Mail din data de 1 Iunie 1897 a numit romanul un clasic de groază, „în căutarea unei asemănări cu această poveste ciudată, de groază, şi puternică, mintea noastră se întoarce către poveşti precum „The Mysteries of Udolpho” (Misterele lui Udolpho), „The Fall of the House of Usher” (Prăbuşirea Casei Usher), dar „Dracula” este mai sumbru decât oricare din acestea”.
Scriitorul britanic putea ușor consulta la Royal Library din Londra câteva din acele gravuri săsești din secolul XV, ce se găseau și în colecțiile de la British Museum, în care Vlad Țepeș este descris ca un monstru, un vampir ce bea sânge de om și un mare amator de cruzimi. A avut probabil acces și la cartea History of Moldavia and Wallachia a lui Johann Christian Engel, care îl descrie pe Vlad Țepeș ca un tiran sângeros, ceea ce i-a dat probabil ideea să ia prințul Valahiei ca model pentru personajul său fictiv, „Dracula”. Iar faptul că Dr. Abraham Van Helsing îl menționează pe prietenul său Arminius în romanul din 1897 ca sursă a cunoștințelor sale despre Vlad al III-lea numit „Dracula”, pare să sprijine această ipoteză. Trebuie reținut și faptul că aceasta pare să fie singura cauză, neexistând o legătură reală între Vlad Drăculea din istorie (1431-1476) și mitul literar modern al vampirului, care este cartea lui Bram Stoker. Acesta s-a folosit de surse folclorice, mențiuni istorice și experiențe personale pentru a realiza un personaj complex. Pe de altă parte, detractorii politici principali ai lui Vlad, în general sașii, se foloseau de sensul de diavol al cuvântului drac pentru a umbri reputația voievodului.
Tot Bram Stoker a avut ideea să asocieze acestei legende europene un animal sud-american: liliacul hematofag zis Vampir (Desmodus rotundus).
Stoker nu a vizitat niciodată România, deşi a călătorit mult în Europa. Bazându-se pe cronicile medievale ale saşilor din Transilvania, nemulţumiţi de politicile economice derulate de domnitorul Vlad Ţepeş, dar şi pe o serie de povestiri oculte despre vampiri, autorul irlandez spune povestea cumplitul prinţ Dracula. La vremea apariţiei romanului, Transilvania şi povestea lui Vlad Ţepeş, prezentat ca un domnitor monstruos căruia îi plăcea să bea sângele victimelor sale, nu au stârnit niciun interes.
1902 – Marie şi Pierre Curie, în laboratorul lor din Paris, au izolat cu succes săruri de radiu dintr-o substanţă minerală.
1894 – La Bucureşti a avut loc Congresul al II-lea al Partidului Social Democrat al Muncitorilor din România (P.S.D.M.R.).
1893 – A venit pe lume Joan Miró, pictor și sculptor spaniol, influențat de suprarealism, fără să fi aderat niciodată la această grupare. Teoriile suprarealiste i-au întărit convingerea în necesitatea libertății artistice, rămânând un creator multidimensional și multilateral: picta, dar și sculpta și stăpânea în aceeași măsură tehnica ceramicei.
În anul 1919, Miró a plecat la Paris, unde l-a cunoscut pe Picasso, catalan ca și el. În capitala Franței, în cartierul Montparnasse, pe strada Blomet, Miró a fost vecin cu pictorul André Masson, iar atelierele lor comunicau. A făcut cunoștința cu Tristan Tzara, Max Jacob și Ernest Hemingway, iar André Breton a fost fascinat de lucrările lui, pe care le considera o dovadă evidentă că pictura suprarealistă este posibilă.
În noiembrie 1925, Miró a participat la expoziția pictorilor suprarealiști, a luat parte la întâlnirile lor de lucru, deși niciodată nu a aderat la această grupare în mod oficial. În anul 1927, pictorul a părăsit cartierul Montparnasse și s-a stabilit pe dealul Montmartre, în apropierea străzii Fontaine.
Pe durata războilui civil (1936-1939), pictorul s-a stabilit la Varengeville, în Normandia, unde a rămas pe toată durata celui de-Al Doilea Război Mondial.
Şi-a creat propriul univers, propriul spațiu interior, reflectat într-o serie de tablouri intitulate Constelații. În anul 1947, acesta a participat la „Expoziția Internațională de Suprarealism” de la Paris și a făcut prima călătorie la New York, unde pictura sa era deja cunoscută și prețuită în urma unei expoziții din 1930.
În 1948, Galeria Maeght i-a organizat o mare expoziție la Paris, iar în 1954 a fost oaspete de onoare al Bienalei din Veneția, unde a primit premiul internațional în domeniul graficii.
1862 – Louis Pasteur a folosit pentru prima dată procesul de pasteurizare (care îi poartă numele); alimentele erau încălzite la 100 de grade celsius, după care erau răcite brusc, în aşa fel încât însuşirile alimentului să rămână intacte.
1841 – A apărut primul roman poliţist din lume: Crimele din Rue Morgue, scris de Edgar Allan Poe .
1829 – A apărut, la Bucureşti, primul periodic din Valahia, Curierul românesc, editat de Ion Heliade Rădulescu.
Curierul românesc a apărut până la 19 aprilie 1848, seria I, şi 29 noiembrie – 13 decembrie 1859, seria a II-a.
Ion Heliade-Rădulescu (n. 6 ianuarie 1802, Târgovişte — d. 27 aprilie 1872, Bucureşti) a fost un scriitor, filolog şi om politic român, membru fondator al Academiei Române şi primul său preşedinte, considerat cel mai important ctitor din cultura română prepaşoptistă.
1303 – Prin bula In supremae praeminentia dignitatis, papa Bonifaciu al VIII-lea a pus bazele Universităţii Sapienza, din Roma. Aceasta este cea mai mare şi cea mai veche universitate de stat din capitala Italiei.