9 iunie 1848, a avut loc începutul revoluţiei paşoptiste în Muntenia

0 893

1998 – A avut loc inaugurarea, la Bucureşti, a Monumentului Km 0, reconstituit şi restaurat pe vechiul amplasament din faţa bisericii Sfântul Gheorghe Nou.

1990 – A avut loc prima întrunire a Parlamentului României rezultat în urma alegerilor de la 20 mai 1990 (primele alegeri libere şi democratice în România de după al II-lea Război Mondial.

Electoratul s-a pronunţat asupra preşedintelui ţării, prin vot direct, şi a celor două Camere ale Parlamentului, Camera Deputaţilor şi Senatul, prin vot proporţional).

1973  A decedat Erich von Manstein, comandant german in timpul celui de-al doilea razboi mondial;

Erich von Manstein, pe numele său complet, dar mult mai puțin cunoscut, Fritz Erich von Lewinski (n. 24 noiembrie 1887, Berlin; d. 10 iunie 1973, Irschenhausen, Bavaria) militar profesionist care devenise unul din cei mai prominenți comandanți a forțelor armate germane (Wehrmacht) în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial A fost unul din cei mai prominenți comandanți a forțelor armate germane în timpul celui de- al Doilea Razboi Mondial si a obtinut toate gradele militare posibile, până la rangul de maresal în 1942 , cu toate că nu a fost membru al Partidului Nazist.

1959 A fost lansat la apă, în SUA, George Washington, primul submarin dotat cu rachete balistice intercontinentale.

1942 – Se înființează „Centrul de instructie Sarata”, unde erau trimisi legionarii care se ofereau voluntari pentru front. Maresalul Antonescu daduse ordine exprese ca acestia sa fie trimisi in prima linie a frontului.

1934  Se reiau relatiile diplomatice oficiale dintre Romania si U.R.S.S, intrerupte de catre Rusia la 31.12.1917. Problema Basarabiei crease o ruptura in relatiile romano-sovietice cand, ca represalii pentru traversarea raului Prut de catre trupele romane si din ordinul lui Lenin, ambasadorul (ministrul plenipotentiar) al Romaniei la Petrograd, Constantin Diamandy, a fost arestat, iar ulterior expulzat din Rusia. Din acel moment si pana in 1934, relatiile diplomatice dintre cele doua tari au ramas rupte. Nistrul a devenit frontiera inchisa, iar tranzitul intre cele doua tari blocat. Nu existau legaturi feroviare, postale, telegrafice si telefonice. Ultimul pod peste Nistru, cel de la Tighina-Tiraspol, a fost distrus in 1919.

1934 – Personajul de desene animate, Donald, îndrăgit de copiii din întreaga lume, creat de desenatorul și regizorul american Walt Disney, a debutat pe ecrane în filmul „Găinușa cea înțeleaptă”.

1917 – S-a născut Eric John Hobsbawm, istoric britanic, distins specialist pe secolul al XIX-lea; și-a câștigat notorietatea mondială datorită trilogiei consacrate „lungului secol al XIX-lea” (de la Revoluția franceză la Primul Război Mondial; formula și conceptul de „secol lung”, astăzi, folosite frecvent în discursul istoric de pe toate meridianele, au fost introduse de Hobsbawm prin această trilogie): The Age of Revolution: Europe 1789-1848, The Age of Capital: 1848-1875 și The Age of Empire: 1875-1914.

Intelectual implicat politic, Hobsbawm a aderat în 1936, la Partidul comunist al Marii Britanii și a colaborat la revista Marxism Today până în 1991.

Nucleul central al cercetărilor lui Hobsbawm a fost constituit de probleme precum națiunea și naționalismul în Europa secolelor XIX și XX, precum și inventarea tradițiilor de către națiuni.

Eric Hobsbawm a fost descris ca „probabil cel mai mare istoric în viață, nu numai în Regatul Unit, ci în lume”.

În 2003, acesta a primit Premiul Balzan pentru istorie europeană de la 1900, în special „pentru strălucita sa analiză a dureroasei istorii a Europei secolului XX și pentru abilitatea sa de a împleti profunzimea analizelor istorice cu un mare talent literar”.

1912 A decedat, la Berlin, Ion Luca Caragiale, dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic și ziarist roman,  considerat a fi cel mai mare dramaturg român, autor al pieselor „O noapte furtunoasă” și „O scrisoare pierdută”, ce au intrat în patrimoniul național și universal.

A fost ales membru al Academiei române post-mortem, fiind ignorat sau atacat în timpul vieţii, obligat să se autoexileze ca în cazul multor personalităţi.

1856 – Vasile Alecsandri publica, in gazeta ”Steaua Dunarii”, “Hora Unirii” inspirata de vechea ”Hora a Ardealului” (1848), careia i-a refacut si largit valorea simbolica. Poezia, pusa pe o melodie de circulatie in epoca, a devenit in scurt timp imnul de lupta pentru Unirea Principatelor, imnul unitatii nationale romanesti.

1848 – A avut loc începutul revoluţiei paşoptiste în Muntenia.

Revoluţia Română de la 1848 a fost parte a revoluţiei europene din acelaşi an şi expresie a procesului de afirmare a naţiunii române şi a conştiinţei naţionale.

În Ţările Române s-au produs trei revoluţii în anul 1848: revoluţia din Moldova – care a fost înăbuşită de la început, cea din Muntenia, iar a treia în Transilvania.

În Muntenia, revoluţia s-a bucurat, de la început, de mai mult succes decât în Moldova, una din cauze fiind mai buna organizare a ei, o alta, concursul unei părţi din administraţie şi armată.

În timpul domniei lui Gheorghe Bibescu se formase, în 1843, o societate politică secretă, intitulată Dreptate-Frăţie. Din ea făceau parte tinerii patrioţi şi progresişti, dintre care mulţi studiaseră în străinătate, mai ales la Paris.

În capitala Franţei izbucnise revoluţia la începutul anului 1848; conducătorii ei făgăduiseră sprijin tinerilor munteni, în cazul în care se vor ridica împotriva asupritorilor.

Mişcarea a izbucnit în Muntenia, în ziua de 9 iunie 1848, la Islaz, în judeţul Romanaţi, ale cărui autorităţi, militare şi civile erau de partea revoluţionarilor.

S-a citit Proclamaţia de la Islaz, formată din 22 de articole, în care se prevedea: independenţa administrativă şi legislativă, separaţia puterilor, egalitatea drepturilor politice, alegerea unui domn responsabil pe termen de cinci ani, reducerea listei civile a domnitorului, emanciparea clăcaşilor, emanciparea israeliţilor şi drepturi politice pentru compatrioţii de altă credinţă, dezrobirea ţiganilor, instrucţiune egală, înfiinţarea unor aşezăminte penitenciare, crearea gărzii naţionale.

La 11 iunie 1848, ştiind că a pierdut sprijinul armatei, Bibescu a semnat, la Bucureşti, proclamaţia de la Islaz, care a devenit noua constituţie. A doua zi, ruşii au protestat prin consulul lor şi au ameninţat că vor invada ţara. În aceste condiţii, Gheorghe Bibescu a abdicat.

Scurta perioadă de trei luni (cât a durat revoluţia în Muntenia) a avut urmări însemnate. Ea a produs o mişcare a maselor, o zguduire a societăţii, în special a clasei posedate, a facilitat pătrunderea ideilor de reformă socială, care şi-au găsit mai târziu expresia în dispoziţiile din 1858 ale Convenţiei de la Paris şi în legile din 1863-1864 ale lui Cuza şi Kogălniceanu: securizarea averilor mănăstireşti, împroprietărirea ţăranilor şi legea învăţământului.

1843 –  A venit pe lume Baronesa Bertha von Suttner, scriitoare austriacă, cunoscută militantă pacifistă și prima femeie Laureat al Premiului Nobel pentru Pace (1905).

S-a născut în influenta familie princiară austriacă Kinsky (este fiica general-feldmareșalului Kinsky, principe von Wchinitz und Tettau și mătușa actualei principese-consoarte a Liechtensteinului).

După ce s-a căsătorit cu baronul german von Suttner, a locuit timp de 10 ani la Tbilisi (pe atunci în Rusia).

A devenit cunoscută după publicarea (la o editură din Dresda) romanului Jos armele ! (Die Waffen Nieder !), în 1889. A mai scris romanele Manuscrisul (Ein Manuskript, Leipzig, 1885), Daniela Dormes (Munchen, 1886) ș.a.

Concepțiile ei l-au influențat puternic pe Alfred Nobel, a cărui prietenă apropiată a fost (ei i-ar aparține ideea instituirii Premiilor Nobel), precum și pe Herbert Spencer și Charles Darwin, cu care a întreținut, de asemenea, o relație de prietenie.

1815Sfânta Alianță, o uniune dintre Imperiul Habsburgic, Rusia și Prusia, a consacrat cu încăpățânare feudală, principiul legitimismului și a ordinii monarhice, ca norme ale relațiilor internaționale, în pofida principului naționalităților în actul final al Congresului de la Viena.

Franța a fost redusă la granițele din 1792; Austria a obținut Galiția, Tirolul, Triestul, Dalmația, Stiria, Lombardia și Veneția, iar Olanda a primit Belgia.

1672 – S-a născut (30 mai s.v.) Tarul Petru I (cel Mare) al Rusiei

Petru I (Petru cel Mare) (n. 9 iunie [S.V. 30 mai] 1672 – d. 8 februarie [S.V. 28 ianuarie] 1725) A condus Rusia din 7 mai (25 aprilie s.v) 1682 până la moartea sa, fiind considerat intemeietorul Rusiei moderne. Titlul complet al lui Petru a fost începând cu 1721: „Petru I, cu ajutorul lui Dumnezeu Împărat și Autocrat al întregii Rusii, Moscovei, Kievului, Vladimirului și Novgorodului; Țarul Kazanului, Țarul Astrakhanului, Țarul Siberiei, Suveranul Smolensk; Prinț al Estoniei, Livoniei, Kareliei, Tverului, Ugrei, Permului, Vlatkăi, Bulgariei și al altor principate; Suveran și Mare Duce de Nijny Novgorod, Cernigov, Riazan, Rostov, Yaroslavl, Beluzero, Udoria, Obdoria, Kondia, și Stăpân al Ținuturilor de Nord; Suveran al Iveriei și al Țărilor kartalian și georgian; și Suveran ereditar și Suzeran al Kabardiniei și al Prinților circassieni și ai munților.

1661 – S-a născut Tarul Feodor III al Rusiei. A fost Țar al Rusiei în perioada 1676 – 1682

Feodor al III-lea Alexeevici al Rusiei, Țar al tuturor Rusiilor (9 iunie 1661 – 7 mai 1682) Țar al Rusiei în perioada 1676 – 1682. S-a născut la Moscova și a fost fiul cel mare al Țarului Alexei I al Rusiei și a primei sale soții, Maria Miloslavskaia. În 1676, la vârsta de cincisprezece ani, a urcat pe tronul tatalui sau. Înainte de Paștele din 1682, Feodor s-a îmbolnăvit grav și a murit fără să desemneze nici un moștenitor.

1598 – 1598 – Tratatul dintre Imparatul Rudolf al II-lea al Sfantului Imperiu Romano-German, rege al Boemiei, rege al Ungariei , principe al Transilvaniei (între 1599-1604), si Mihai Viteazul, incheiat la Manastirea Dealu. Mihai Viteazul recunoaste suzeranitatea imparatului, care se obliga să-i asigure subsidii pentru întreținerea armatei și recunoaște caracterul ereditar al domniei.

1537 – Intr-o enciclica Papa Paul al III- lea declara ca indienii sunt fiinţe umane si cere interzicerea sclaviei.

Papa Paul al III-lea a fost un papă al Romei. Pe numele laic Alessandro Farnese, a păstorit Sfântul Scaun în perioada 1534-1549. In 1537, Paul al III-lea a condamnat oficial sclavia in Bula papală „Deus Sublimis” . Aceasta denunțare nu a avut nici un efect asupra suveranilor din Apus, din cauza imperativelor economice și pierderea influenței politice a papalității, cauzate printre altele si de secesiunea bisericii anglicane. Interdicția a fost respectată de către Spania un timp, dar nu si de Portugalia.

1534 – Jacques Cartier este primul european care descopera fluviul Saint Lawrence din America de Nord.

Jacques Cartier (31 Decembrie 1491 – 1 Septembrie 1557) a fost un explorator francez de origine bretona, care a explorat ceea ce este acum Canada. El a fost primul european care a intocmit harta Golfului Saint Lawrence și a râului Saint Lawrence, pe care a numit-o „Țara Canadas„, după numele dat de indienii iroqezi.

68 – S-a sinucis Nero (Claudius Drusus Germanicus Caesar), împărat roman, om de o cruzime deosebită, incendiind, în anul 64, Roma, lucru de care i-a făcut răspunzatori pe creştini; autor al primelor persecuţii anticreştine din istoria Romei. A provocat sinuciderea filosofului Seneca, profesorul şi mentorul său.

Cruzimile, veleitățile de artist, stoarcerile de bani și totalul dezinteres al lui Nero pentru treburile publice au produs mari dereglări în mașina administrației tradiționale a imperiului, lăsate pe seama unor intriganți și jecmănitori ai banului public.

Starea financiară era falimentară în urma risipei neroniene, din cauza construcțiilor extravagante și a dărniciei fără sens. Tezaurul statului se golise; jefuirea templelor și a altor instituții publice nu mai dădeau suficiente venituri. Se confiscau pe scară largă marile proprietăți private. Un exemplu grăitor în acest sens sunt cei șase latifundiari din Africa, care au fost executați de  Nero spre a le răpi imensele domenii agricole.

Haosul și dezordinea trecură din Roma în provincii, unde, în locul conspirațiilor, s-au produs „pronunciamentele” militare.

Nero, observâd că se făcuse gol în jurul lui, intraseră în pământ toți bunii săi prieteni, capitala căzuse pradă unor zvonuri alarmante, în legătură cu unele nebunii neroniene în proiect, ca o nouă incendiere a orașului, eliberarea din menajerii a unor fiare ca să sfâșie populația, şi-a făcut rost de puțină otravă, dar n-a avut curajul s-o ia; s-a gândit să se arunce în Tibru, dar n-a avut tăria. S-a ascuns în vila unui prieten pe Calea Salaria, la zece kilometri de oraș. Acolo a aflat că l-au condamnat la moarte „după obiceiul din bătrâni”, adică prin biciuire. Îngrozit, a pus mâna pe un pumnal, ca să și-l înfigă în piept. Dar, mai înainte de asta, i-a încercat vârful și și-a dat seama că „doare”. Când a auzit răsunând afară zgomot de copite, s-a decis să-și taie beregata. Dar mâna i-a tremurat și l-a ajutat secretarul, Epafroditus, să-și nimerească artera carotidă. „Ah, ce artist dispare cu mine!” a murmurat el horcăind.

Ostașii lui Galba i-au respectat cadavrul, care a fost înmormântat modest de bătrâna lui doică și de prima sa iubită, Acte.

Destul de ciudat, mormântul lui a rămas multă vreme acoperit cu flori, mereu proaspete; și numeroși oameni continuau să creadă la Roma că nu e mort și că se va înapoia.

Leave A Reply

Your email address will not be published.