9 decembrie 1966, în România, a intrat în funcţiune Hidrocentrala Vidraru, de pe râul Argeş

0 861

2018: O furtună de zăpadă lovea sud-estul Statelor Unite, lăsând în beznă vaste regiuni

2017: „Star Wars: The Last Jedi”, cel de-al opt episod al francizei, avea premiera mondială la Los Angeles

1994 – Preşedintele rus, Boris Elţîn, a ordonat guvernului să ia „toate măsurile” necesare împotriva guvernului cecen, precum şi în vederea dezarmării „formaţiunilor înarmate”. Au fost emise „Decretul nr. 2166” şi „Rezoluţia 1360” ale guvernului rus, prin care a fost declanşată intervenţia rusă în Cecenia, la 11 dec 1991.

1993 – Un tribunal ilegitim de la Tiraspol, din autoproclamata republică moldovenească nistreană, a pronunţat sentinţa în procesul grupului de patrioţi români cunoscut de opinia publică mondială sub numele de grupul Ilaşcu. Membrii grupului Ilaşcu sunt români cu toţii născuţi în diferite localităţi ale Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti (R.S.S.M.) şi domiciliaţi ulterior în Transnistria.

Între 2 şi 4 iunie 1992, Ilie Ilaşcu, Andrei Ivanţoc, Alexandru Leşco, Tudor Petrov Popa, Petru Godiac şi Valeriu Garbuz au fost arestaţi la domiciliile lor de la Tiraspol de persoane care purtau uniforme cu însemnele Armatei a 14-a a fostei Uniuni ale Rrepublicilo Sovietice Socialiste (U.R.S.S.). Aceştia au fost acuzaţi de autorităţile transnistrene de crime de război şi acţiuni de terorism.

În urma pronunţării sentinţei, fără drept de recurs, din 9 decembrie 1993, Ilie Ilaşcu a fost condamnat la moarte prin împuşcare, iar ceilalţi 5 membri la privaţiune de libertate pe termene de la 2 la 15 ani. Procesul de judecată se consideră neechitabil, deoarece, de-a lungul lui, nu s-a respectat prezumţia de nevinovăţie şi au fost administrate probe prefabricate pentru susţinerea acuzaţiilor, membrii grupului Ilaşcu fiind condamnaţi pentru delictul de a fi luptat pentru independenţa şi integritatea ţării lor de baştină, Republica Moldova (succesoarea de drept a R.S.S.M.), devenită stat independent din 1991.

Unul din membrii grupului Ilaşcu, Valeriu Garbuz, a fost eliberat peste câteva luni, după ce a recunoscut aşa zisa vină incriminată acestui grup de autorităţile transnistrene. La scurt timp după eliberare, Garbuz a declarat că a fost maltratat de angajaţii ministerului securităţii din Tiraspol. Garbuz este singurul dintre acuzaţi care a recunoscut învinuirile aduse grupului Ilaşcu. Este considerat de membrii grupului Ilaşcu securit infiltrat în rândurile lor.

Petru Godiac a fost eliberat la 12 iunie 1994, după ce i-a expirat termenul de doi ani de detenţie. După ce s-a tratat un timp îndelungat, Petru Godiac s-a stabilit în România.

Ilie Ilaşcu a fost eliberat în mai 2001, după 9 ani de detenţie, primind ulterior cetăţenie română şi devenind senator român din partea Partidului România Mare.

În iunie 2004, a fost eliberat Alexandru Leşco, şi el cu cetăţenie română, după expirarea termenului de 12 ani de detenţie la care fusese condamnat.

Andrei Ivanţoc a fost eliberat la 2 iunie 2007, după 14 ani de detenţie, în timpul unor momente de haos şi derută la graniţa transnistreană. A fost adus aproape de bariera vamală de la Tighina cu maşina, după 2 ore de la ora anunţată iniţial, reprezentanţii autorităţilor transnistrene i-au citit ordinul prin care se anunţa că este „persona non-grata” pe teritoriul Transnistriei şi nu are voie să revină înapoi, adăugându-se că acesta este documentul în baza căruia va fi predat autorităţilor Republicii Moldova.

Eliberarea lui Tudor Petrov Popa a survenit abia la 4 iunie 2007, la două zile după eliberarea lui Andrei Ivanţoc, şi s-a petrecut, fără incidente, la Dubăsari, pe malul stâng al Nistrului, unde el era aşteptat de rude, de fostul său coleg de detenţie, Alexandru Leşco (eliberat în 2004), de personalităţi publice şi de ziarişti.

Astăzi, toţi membrii grupului Ilaşcu sunt în libertate, locuid în România sau Republica Moldova, dar având interdicţie de a intra în Transnistria.

1992 – Despărţirea prinţului Charles de Lady Diana a devenit publică.

Premierul britanic John Major a anunţat separarea cuplului princiar, explicând că Lady Di şi Charles au decis, în mod amiabil, să pună punct căsătoriei. Anunţul a confirmat zvonurile care au început să circule cu câţiva ani înainte, care indicau că între cei doi existau neînţelegeri.

Deşi separaţi, cei doi au continuat să îşi îndeplinească atribuţiile monarhice până în august 1996, când s-a pronunţat divorţul.

1991 – A fost semnat Tratatul de la Maastricht, de către şefii de stat şi de guvern din ţările Comunităţii Economice Europene (CEE), reuniţi în orăşelul olandez cu care şi-a asociat numele; acest Tratat, de fapt, actul de naştere al Uniunii Europene (UE), a deschis calea unei uniuni politice, economice şi monetare între ţările membre (Tratatul a intrat în vigoare la 1.XI.1993, după ce a fost ratificat de Parlamentele ţărilor membre ale CEE).

1972 – România a aderat la Fondul Monetar Internaţional şi la Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare, instituţii specializate ale ONU.

1968 – În SUA, a avut loc prima demonstraţie a utilizării mouse-ului.

1967 – Marea Adunare Naţională a ales în funcţia de preşedinte al Consiliului de Stat pe Nicolae Ceauşescu (în locul lui Chivu Stoica); Ceauşescu deţinea şi funcţia de secretar general al partidului; s-a încălcat, astfel, articolul 13 din Statutul PCR (adoptat la Congresul al IX-lea), care interzicea cumulul de funcţii (din 28.III.1974, când MAN va aproba instituirea funcţei de preşedinte al republicii).

1966 – În România, a intrat în funcţiune Hidrocentrala Vidraru, de pe râul Argeş. (foto: imagine din momentul construcției hidrocentralei)

Construcţia hidrocentralei de la Vidraru a început în 1960, iar şase ani mai târziu era dată în funcţiune. La vremea respectivă, barajul de pe Argeş era al cincilea în Europa şi al nouălea în lume. În câteva cifre, construcţia îşi demonstrează complexitatea – peste 166 de metri înălţime, o lungime de peste 300 de metri şi o grosime la bază de 25 de metri. Centrala are patru turbine care produc împreună 220 de megawatti, adică 4% din capacitatea totală a Hidroelectrica.

La momentul inaugurării, barajul Vidraru, fabricat din beton în dublu arc era al 5-lea în Europa şi al 9-lea în lume, cu cei peste 166 metri înălţime, 25 metri grosime la bază şi 6 metri grosime la coronament

Hidrocentrala Vidraru, un proiect 100% românesc şi unul dintre cele mai importante obiective economice ale judeţului Argeş, a produs în cei 48 de ani de funcţionare o cantitate de electricitate de 17.034 GWh, trecând prin turbinele sale 25 de miliarde de metri cubi de apă, arată datele furnizate de Hidroelectrica.

Construcţia amenajării hidroenergetice Vidraru a durat cinci ani şi jumătate şi s-a încheiat în anul 1966, plasând hidrocentrala pe locul doi ca mărime din istoria ţării, după cea de pe Bistriţa, pusă în funcţiune în anul 1950.

Amplasarea barajului în Cheile Argeşului a necesitat excavaţii pe versanţi în condiţii deosebite. A fost construit drumul artificierilor, care cuprinde 4.000 de trepte din lemn pe versanţii cheilor Argeşului. De asemenea, au fost aplicate tratamente speciale de suprafaţă şi de adâncime.

‘Hidrocentrala a fost gândită ca un obiectiv energetic de referinţă, de aceea nu s-a făcut rabat la materiale şi la calitate (un specialist elveţian, ing. Stuky, spunea că românii ‘fac lux’ privind calitatea lucrărilor)’, potrivit reprezentanţilor Hidroelectrica.

Proiectul a fost 100 % românesc, iar centrala a fost echipată cu cea mai bună tehnologie a momentului.

‘De la punerea în funcţiune şi până în prezent, hidrocentrala Vidraru a produs circa 17.034 GWh, trecând prin turbinele sale peste 25 miliarde de metri cubi de apă’, arată datele producătorului hidro.

Râul Argeş este situat în sudul României, formând unul dintre cele mai importante bazine hidrografice ale ţării, cu suprafaţa de 12.500 kilometri pătraţi.

Centrala Hidroelectrică Vidraru, pusă în funcţiune la 9 decembrie 1966, utilizează potenţialul hidroenergetic al Argeşului pe un sector de 28 de kilometri lungime, între Cumpăna şi Oieşti, valorificând o cădere totală de 324 de metri. Schema de amenajare reprezintă punerea în practică a unor concepţii moderne prin captarea apelor unui bazin hidrografic cu o suprafaţă de 745 kilometri pătraţi.

S-a realizat astfel un debit mediu captat de 19,7 mc/s, debit asigurat atât din râul Argeş — 7,5 mc/s cât şi din bazinele învecinate, Topolog, Vâlsan, Doamnei, prin 10 captări secundare cu galerii subterane în lungime totală de 29 de kilometri.

1960 – A fost semnat, la Washington, primul Angajament postbelic, în domeniul culturii, învăţământului şi ştiintei între România şi SUA.

1948 – Adunarea Generală a ONU a adoptat Convenţia cu privire la prevenirea şi reprimarea genocidului, intrată în vigoare la 12.01.1951. România a aderat la Convenţie la 03.11.1950.

1934 – Marele pianist român, Dinu Lipatti, a primit Premiul de compoziţie „George Enescu”, pentru suita simfonică „Şătrarii”.

1923 – România a semnat, la Geneva, Convenţia şi statutul privind regimul internaţional al căilor ferate.

1916 – A avut loc, în Sala Teatrului Naţional din Iaşi, deschiderea Parlamentului. Regele Ferdinand I a citit mesajul tronului care conţinea hotărârea de a lupta până la capăt, nevoia solidarităţii naţionale, dar şi promisiunea unor reforme esenţiale în viitor.

1905 – La Dresda, a avut loc premiera operei „Salomeea”, de Richard Strauss, după poemul cu acelaşi nume de Oscar Wilde.

Acţiunea se petrece la începutul erei noastre, în jurul anului 30, în Galileea, şi cuprinde episodul biblic al tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul.

1894 – A intrat în exploatare prima linie de tramvai electric din Bucureşti. Linia făcea legătura dintre Cotroceni şi Obor.

Odată cu inaugurarea primei linii de tramvai electrice, Bucureştiul a devenit o capitală în pas cu vremea sa. Purtând numărul 14, tramvaiul electric circula de la Cotroceni până în mahalaua Obor şi retur, fiind prima astfel de linie de transport din România şi printre primele şi din Europa.

1893 – S-a semnat, la Bucureşti, o nouă convenţie comercială româno-austro-ungară, pe baza clauzei naţiunii celei mai favorizate, care a marcat încheierea „războiului vamal” început la 1886. Convenţia a intrat în vigoare la 2 iunie 1894.

1865 – A avut loc protestul deputaţilor români din Dieta Transilvaniei contra unirii Transilvaniei cu Ungaria.

1843 – A fost creată prima felicitare de Crăciun, în Anglia, de John Calcott Horsley, şi prezenta o familie la masă şi cuvintele „Crăciun Fericit şi un An Nou fericit pentru tine”.

1793 – A fost fondat, de către Noah Webster, primul ziar american, American Minerva.

1717 – S-a născut Johann Joachim Winckelmann, arheolog şi istoric de artă german; martor al descoperirilor arheologice de la Pompei, Herculanum şi Paestum. A avut o contribuţie esenţială la formarea esteticii neoclasice (Gânduri despre imitarea operelor greceşti în pictură şi sculptură, 1755). A fost unul dintre întemeietorii istoriografiei de artă (Istoria artei în antichitate, 1764).

1671 – A avut loc o răscoală împotriva domnitorului Gheorghe Duca. Oştenii boierilor Mihalcea Hâncu şi Apostol Durac, nemulţumiţi  de fiscalitatea excesivă,  l-au alungat pe Gheorghe Duca din ţară. Domnitorul s-a reîntors şi cu ajutor turco–tătar, a reprimat răscoala.

Gheorghe Duca a fost domn al Moldovei de trei ori: septembrie 1665 – mai 1666; noiembrie 1668 – 10 august 1672; noiembrie 1678 – 25 decembrie 1683 și al Munteniei: noiembrie/decembrie 1674 – 29 noiembrie 1678. În 1680, turcii îl numesc „hatman al Ucrainei”.

A fost crescut în casa domnului Vasile Lupu şi a venit pe tronul Moldovei, pentru prima dată, după moartea lui Eustatie Dabija, în septembrie 1665, datorită susținerii soacrei sale, Dafina Doamna, şi a Cupăreștilor.

A pornit un șir de dăjdii (dări), care au sărăcit cumplit țara, ceea ce a dezlănțuit, în octombrie 1671, răscoala lui Mihalcea Hâncu şi Apostol Durac. Răscoala a fost cu greu potolită, în 1672, cu ajutor turco-tătar.

În aprilie 1683, a mers la Viena pentru a-i ajuta pe turci la asediul cetății. În lipsa lui, dar și din cauza insuccesului turcilor la Viena, boierii s-au răsculat la îndemnul lui Ștefan Petriceicu, iar polonezii și cazacii au invadat țara. Duca a fost prins la întoarcere, la 25 decembrie 1683, și dus în Polonia, unde a murit în închisoare (1685).

A fost căsătorit cu Anastasia, fiica Dafinei, soția lui Eustatie Dabija. A ctitorit biserica Cetățuia, în a cărei plan se regăsește structura și elevația monumentului „Trei Ierarhi” din Iași.

1641 – A încetat din viaţă Anthonius Van Dyck, pictor flamand, remarcabil portretist al secolului al XVII-lea; elev al lui Rubens şi stabilit, pentru o vreme în Anglia, a devenit pictorul aristrocraţiei de la Curtea lui Carol I, influenţând arta engleză a vremii; printre cele mai cunoscute lucrări ale pictorului se numără: „Încoronarea cu spini”, „Portretul lui Carol I, regele Angliei”, „Snyders şi soţia sa”.

1608 – A venit pe lume John Milton, poet şi publicist, participant la Revoluţia burgheză din Anglia (poeme epice de inspiraţie biblică: „Paradisul pierdut”, „Paradisul regăsit”).

A studiat la Cambridge, după care şi-a desăvârşit pregătirea în Italia. A participat la Revoluţia burgheză din Anglia, militând pentru libertatea de exprimare şi pentru ideea de republică. Şi-a pierdut vederea în 1652, fiind nevoit să îşi dicteze creaţiile fiicei sau discipolilor săi.

Leave A Reply

Your email address will not be published.