10 decembrie 1845, a fost patentată prima anvelopă pneumatică, creată de inginerul scoțian Robert Thompson

0 1.062

2017: Uruguayenii frigeau peste 10 tone de carne, stabilind un nou record Guinness pentru cel mai mare barbecue din lume

2016: 40 de oameni mureau şi aproape 200 erau răniţi într-un dublu atentat comis la Istanbul, Turcia, în vecinătatea stadionului echipei de fotbal Beşiktaş

2013: Uruguay devenea prima țară din lume care autoriza creșterea, vânzarea și consumul de marijuana

2007: Cristina Fernandez de Kirchner prelua funcţia de preşedinte al Argentinei (2007-2015), devenind prima femeie la conducerea statului sud-american

1998: Firma ARO era scoasă la privatizare

1995 – Reţeaua americană de televiziune prin cablu, CNN, a transmis, în premieră, ceremonia de decernare a Premiilor Nobel, organizată la Primăria din Oslo.

1992 – La Geneva, a fost semnat Acordul privind zona de comerţ liber dintre România şi statele Asociaţiei Europene a Liberului Schimb (AELS).

1984 – Adunarea Generală a ONU a adoptat „Convenția împotriva torturii și altor suferințe sau tratamente pline de cruzime, inumane sau degradante” (Rezoluția 39/46, intrată în vigoare la 26 iunie 1987).

1981 – O boală misterioasă a ucis homosexuali în America.

O epidemie care a făcut victime printre bărbaţii homosexuali, era în creştere în Statele Unite ale Americii. Boala a provocat panică în Statele Unite, unde 4.000 de persoane au fost infectate în timp de doi ani, timp în care a devenit evident că boala nu s-a limitat doar la homosexuali, fiind descoperite cazuri şi în rândul consumatorilor de droguri şi a unor pacienţi cărora li s-au făcut transfuzii de sânge.

Boala a fost declanşată de virusul imunodeficienţei umane (HIV), care a fost pentru prima dată decoperit în 1983, iar boala s-a numit SIDA.

1948 – Adunarea Generală a Națiunilor Unite a adoptat Declarația Universală a Drepturilor Omului.

Declarația Universală a Drepturilor Omului a fost adoptată la 10 decembrie 1948, prin Rezoluția 217 A în cadrul celei de a III-a sesiuni a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite. Printr-un act istoric, Adunarea le-a cerut tuturor țărilor membre să publice textul Declarației, care, după aceea, să fie „distribuit, expus, citit și comentat în școli și alte instituții de învățământ, fără deosebiri ținând de condiția politică a țărilor sau teritoriilor”. Pe parcursul acestui document drepturile universale ale omului sunt prezentate ca fiind un cod legal de comportament pentru promovarea conștiinței plenare și totodată reprezentări ale integrării, fiind cele care leagă particularul de universal.

Documentul are un preambul și 30 de articole care definesc principalele drepturi ale ființei umane.

Preambul

Considerind ca recunoasterea demnitatii inerente tuturor membrilor familiei umane si a drepturilor lor egale si inalienabile constituie fundamentul libertatii, dreptatii si pacii in lume,

Considerind ca ignorarea si dispretuirea drepturilor omului au dus la acte de barbarie care revolta constiinta omenirii si ca faurirea unei lumi in care fiintele umane se vor bucura de libertatea cuvintului si a convingerilor si vor fi eliberate de teama si mizerie a fost proclamata drept cea mai inalta aspiratie a oamenilor,

Considerind ca este esential ca drepturile omului sa fie ocrotite de autoritatea legii pentru ca omul sa nu fie silit sa recurga, ca solutie extrema, la revolta impotriva tiraniei si asupririi,

Considerind ca este esential a se incuraja dezvoltarea relatiilor prietenesti intre natiuni,

Considerind ca in Carta popoarele Organizatiei Natiunilor Unite au proclamat din nou credinta lor in drepturile fundamentale ale omului, in demnitatea si in valoarea persoanei umane, drepturi egale pentru barbati si femei si ca au hotarit sa favorizeze progresul social si imbunatatirea conditiilor de viata in cadrul unei libertati mai mari,

Considerind ca statele membre s-au angajat sa promoveze in colaborare cu Organizatia Natiunilor Unite respectul universal si efectiv fata de drepturile omului si libertatile fundamentale, precum si respectarea lor universala si efectiva,

Considerind ca o conceptie comuna despre aceste drepturi si libertati este de cea mai mare importanta pentru realizarea deplina a acestui angajament,

ADUNEAREA GENERALA proclama

prezenta DECLARATIE UNIVERSALA A DREPTURILOR OMULUI, ca ideal comun spre care trebuie sa tinda toate popoarele si toate natiunile, pentru ca toate persoanele si toate organele societatii sa se straduiasca, avind aceasta Declaratie permanent in minte, ca prin invatatura si educatie sa dezvolte respectul pentru aceste drepturi si libertati si sa asigure prin masuri progresive, de ordin national si international, recunoasterea si aplicarea lor universala si efectiva, atit in sinul popoarelor statelor membre, cit si al celor din teritoriile aflate sub jurisdictia lor.

Articolul 1

Toate fiintele umane se nasc libere si egale in demnitate si in drepturi. Ele inzestrate cu ratiune si constiinta si trebuie sa se comporte unii fata de altele in spiritul fraternitatii.

Articolul 2

Fiecare om se poate prevala de toate drepturile si libertatile proclamate in prezenta Declaratie fara nici un fel de deosebire ca, de pilda, deosebirea de rasa, culoare, sex, limba, religie, opinie politica sau orice alta opinie, de origine nationala sau sociala, avere, nastere sau orice alte imprejurari.

In afara de aceasta, nu se va face nici o deosebire dupa statutul politic, juridic sau international al tarii sau al teritoriului de care tine o persoana, fie ca aceasta tara sau teritoriu sint independente, sub tutela, neautonome sau supuse vreunei alte limitari a suveranitate.

Articolul 3

Orice fiinta umana are dreptul la viata, la libertate si la securitatea persoanei sale.

Articolul 4

Nimeni nu va fi tinut in  sclavie , nici in servitute; sclavajul si comertul cu sclavi sint interzise sub toate formele lor.

Articolul 5

Nimeni nu va fi supus torturii, nici la pedepse sau tratamente crude, inumane sau degradante.

Articolul 6

Fiecare om are dreptul sa i se recunoasca pretutindeni personalitatea juridica.

Articolul 7

Toti oamenii sint egali in fata legii si au, fara nici o deosebire, dreptul la o egala protectie a legii. Toti oamenii au dreptul la o protectie egala impotriva oricarei discriminari care ar viola prezenta Declaratie si impotriva oricarei provocari la o asemenea discriminare.

Articolul 8

Orice persoana are dreptul la satisfactia efectiva din partea instantelor juridice nationale competente impotriva actelor care violeaza drepturile fundamentale ce-i sint recunoscute prin constitutie sau lege.

Articolul 9

Nimeni nu trebuie sa fie arestat, detinut sau exilat in mod arbitrar.

Articolul 10

Orice persoana are dreptul in deplina egalitate de a fi audiata in mod echitabil si public de catre un tribunal independent si impartial care va hotari fie asupra drepturilor si obligatiilor sale, fie asupra temeiniciei oricarei acuzari in materie penala indreptata impotriva sa.

Articolul 11

Orice persoana acuzata de comiterea unui act cu caracter penal are dreptul sa fie presupusa nevinovata pina cind vinovatia sa va fi stabilita in mod legal in cursul unui proces public in care i-au fost asigurate toate garantiile necesare apararii sale. Nimeni nu va fi condamnat pentru actiuni sau omisiuni care nui constituiau, in momentul cind au fost comise, un act cu caracter penal conform dreptului international sau national. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsa mai grea decit aceea care era aplicabila in momentul cind a fost savirsit actul cu caracter penal.

Articolul 12

Nimeni nu va fi supus la imixtiuni arbitrare in viata sa personala, in familia sa, in domiciliul lui sau in corespondenta sa, nici la atingeri aduse onoarei si reputatiei sale. Orice persoana are dreptul la protectia legii impotriva unor asemenea imixtiuni sau atingeri.

Articolul 13

Orice persoana are dreptul de a circula in mod liber si de a-si alege resedinta in interiorul granitelor unui stat. Orice persoana are dreptul de a parasi orice tara, inclusiv a sa, si de reveni in tara sa.

Articolul 14

In caz de persecutie, orice persoana are dreptul de a cauta azil si de a beneficia de azil in alte tari.

Acest drept nu poate fi invocat in caz de urmarire ce rezulta in mod real dintr-o crima de drept comun sau din actiuni contrare scopurilor si principiilor Organizatiei Natiunilor Unite.

Articolul 15

Orice persoana are dreptul la o cetatenie.

Nimeni nu poate fi lipsit in mod arbitrar de cetatenia sa sau de dreptul de a-si schimba cetatenia.

Articolul 16

Cu incepere de la implinirea virstei legale, barbatul si femeia, fara nici o restrictie in ce priveste rasa, nationalitatea sau religia, au dreptul de a se casatori si de a intemeia o familie. Ei au drepturi egale la contractarea casatoriei, in decursul casatoriei si la desfacerea ei.

Casatoria nu poate fi incheiata decit cu consimtamintul liber si deplin al viiitorilor soti.

Familia constituie elementul natural si fundamental al societatii si are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului.

Articolul 17

Orice persoana are dreptul la proprietate, atit singura, cit si in asociatie cu altii.

Nimeni nu poate fi lipsit in mod arbitrar de proprietatea sa.

Articolul 18

Orice om are dreptul la libertatea gindirii, de constiinta si religie; acest drept include libertatea de a-si schimba religia sau convingerea, precum si libertatea de a-si manifesta religia sau convingerea, singur sau impreuna cu altii, atit in mod public, cit si privat, prin invatatura, practici religioase, cult si indeplinirea riturilor.

Articolul 19

Orice om are dreptul la libertatea opiniilor si exprimarii; acest drept include libertatea de a avea opinii fara imixtiune din afara, precum si libertatea de a cauta, de a primi si de a raspindi informatii si idei prin orice mijloace si independent de frontierele de stat.

Articolul 20

Orice persoana are dreptul la libertatea de intrunire si de asociere pasnica.

Nimeni nu poate fi silit sa faca parte dintr-o asociatie.

Articolul 21

Orice persoana are dreptul de a lua parte la conducerea treburilor publice ale tarii sale, fie direct, fie prin reprezentanti liber alesi.

Orice persoana are dreptul de acces egal la functiile publice din tara sa.

Vointa poporului trebuie sa constituie baza puterii de stat; aceasta vointa trebuie sa fie exprimata prin alegeri nefalsificate, care sa aiba loc in mod periodic prin sufragiu universal, egal si exprimat prin vot secret sau urmind o procedura echivalenta care sa asigure libertatea votului.

Articolul 22

Orice persoana, in calitatea sa de membru al societatii, are dreptul la securitatea sociala; ea este indreptatita ca prin efortul national si colaborarea internationala, tinindu-se seama de organizarea si resursele fiecarei tari, sa obtina realizarea drepturilor economice, sociale si culturale indispensabile pentru demnitatea sa si libera dezvoltare a personalitatii sale.

Articolul 23

Orice persoana are dreptul la munca, la libera alegere a muncii sale, la conditii echitabile si satisfacatoare de munca, precum si la ocrotirea impotriva somajului.

Toti oamenii, fara nici o discriminare, au dreptul la salariu egal pentru munca egala.

Orice om care munceste are dreptul la o retribuire echitabila si satisfacatoare care sa-i asigure atit lui, cit si familiei sale, o existenta conforma cu demnitatea umana si completata, la nevoie, prin alte mijloace de protectie sociala.

Orice persoana are dreptul de a intemeia sindicate si de a se afilia la sindicate pentru apararea intereselelor sale .

Articolul 24

Orice persoana are dreptul la odihna si recreatie, inclusiv la o limitare rezonabila a zilei de munca si la concedii periodice platite.

Articolul 25

Orice om are dreptul la un nivel de trai care sa-i asigure sanatatea si bunastarea lui si familiei sale, cuprinzind hrana, imbracamintea, locuinta, ingrijirea medicala, precum si serviciile sociale necesare; el are dreptul la asigurare in caz de somaj, boala, invaliditate, vaduvie, batrinete sau in celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenta, in urma unor imprejurari independente de vointa sa.

Mama si copilul au dreptul la ajutor si ocrotire deosebite. Toti copiii, fie ca sint nascuti in cadrul casatorii sau in afara acesteia, se bucura aceeasi protectie sociala.

Articolul 26

Orice persoana are dreptul la invatatura. Invatamintul trebuie sa fie gratuit, cel putin in ceea ce priveste invatamintul elementar si general. Invatamintul elementar trebuie sa fie obligatoriu. Invatamintul tehnic si profesional trebuie sa fie la indemina tuturor, iar invatamintul superior trebuie sa fie de asemenea egal, accesibil tuturora, pe baza de merit.

Invatamintul trebuie sa urmareasca dezvoltarea deplina a personalitatii umane si intarirea respectului fata de drepturile omului si libertatile fundamentale. El trebuie sa promoveze intelegerea, toleranta, prietenia intre toate popoarele si toate grupurile rasiale sau religioase, precum si dezvoltarea activitatii Organizatiei Natiunilor Unite pentru mentirenea pacii.

Parintii au dreptul de prioritate in alegerea felului de invatamint pentru copiii lor minori.

Articolul 27

Orice persoana are dreptul de a lua parte in mod liber la viata culturala a colectivitatii, de a se bucura de arte si de a participa la progresul stiintific si la binefacerile lui.

Fiecare om are dreptul la ocrotirea intereselor morale si materiale care decurg din orice lucrare stiintifica, literara sau artistica al carei autor este.

Articolul 28

Orice persoana are dreptul la o orinduire sociala si internationala in care drepturile si libertatile expuse in prezenta Declaratie pot fi pe deplin infaptuite.

Articolul 29

Orice persoana are indatoriri fata de colectivitate, deoarece numai in cadrul acesteia este posibila dezvoltarea libera si deplina a personalitatii sale.

In exercitarea drepturilor si libertatilor sale, fiecare om nu este supus decit numai ingradirilor stabilite prin lege, exclusiv in scopul de a asigura cuvenita recunoastere si respectare a drepturilor si libertatilor altora si ca sa fie satisfacute justele cerinte ale moralei, ordinii publice si bunastarii generale intr-o societate democratica.

Aceste drepturi si libertati nu vor putea fi in nici un caz exercitate contrar scopurilor si principiilor Organizatiei Natiunilor Unite.

Articolul 30

Nici o dispozitie a prezentei Declaratii nu poate fi interpretata ca implicind pentru vreun stat, grupare sau persoana dreptul de a se deda la vreo activitate sau de a savirsi vreun act indreptat spre desfiintarea unor drepturi sau libertati enuntate in prezenta Declaratie.

1945 – Olanda a devenit membră a ONU.

1936 – A murit scriitorul şi dramaturgul italian Luigi Pirandello, considerat întemeietorul teatrului modern european, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1934 (piese de teatru: „Şase personaje în căutarea unui autor”, „Henric al IV–lea”).

1936 – Regele Marii Britanii, Edward al VIII-lea, a abdicat de pe tron pentru a se putea căsători cu o americancă fără sânge albastru, devenind singurul monarh englez care a renunţat la atribuţiile sale fără să fi fost constrâns.

1935 – Primăria oraşului Bucureşti a hotărât să-i acorde compozitorului George Enescu titlul de „cetăţean de onoare” al oraşului.

1933 – Guvernul liberal din România a dizolvat Garda de Fier (organizaţie anexă a Mişcării Legionare, înfiinţată la 1930 de Corneliu Zelea Codreanu). Garda de Fier urma să cuprindă în rândurile sale orice partid sau grupare din România, indiferent de adversităţile politice, care dorea să lupte împotriva expansiunii comunismului din Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste (URSS). Ulterior, şi Mişcarea Legionară a fost denumită uneori şi Garda de Fier.

Mişcarea legionară este o mişcare naţională românească şi anticomunistă, născută în cadrul României interbelice. Mişcarea a început la Iaşi şi promovată în rândurile studenţilor români nemulţumiţi de faptul că majoritatea covârşitoare a abiturienţilor Universităţii din Iaşi erau jidani (evrei), românilor fiind îngrădit dreptul la învăţătură.

1922 – A avut loc un Congres al delegaţilor studenţilor anticomunişti din România, în marele amfiteatru al Facultăţii de Medicină din Bucureşti, care a dat semnalul de luptă al mişcării studenţeşti împotriva ameninţării comuniste şi a tras un semnal de alarmă faţă de primejdia care se ridica la graniţa de Răsărit a României, ca urmare a provocărilor sovietice.

S-au condamnat bolşevismul şi francmasoneria, iar manifestaţia pe străzile Capitalei a ţinut până după miezul nopţii.

1903 – Marie Curie, om de ştiinţă, a primit, alături de soţul ei, Pierre Curie, şi de fizicianul Henri Becquerel, Premiul Nobel pentru Fizică, pentru descoperirile făcute în domeniul radioactivităţii.

Marie Curie a fost prima femeie laureată a acestui premiu.

1901 – La Stockholm, Suedia, au fost decernate primele premii Nobel pentru cercetările în fizică, medicină, chimie, literatură şi pace.

Ceremonia a avut loc la comemorarea a cinci ani de la moartea savantului Alfred Nobel.

În prezent, premiile Nobel sunt considerate cele mai importante distincţii care se acordă în diverse domenii de activitate. Chiar şi acum s-a păstrat obiceiul ca premiile să fie acordate în cadrul unei impozante ceremonii pe data de 10 decembrie.

1896 – A încetat din viaţă Alfred Nobel, inventator, cel mai cunoscut geniu tehnic al Suediei în secolul al XIX-lea, cel care a inventat dinamita în 1866. Mai târziu, a fondat companii şi laboratoare în peste 20 de ţări din întreaga lume.

Savantul a murit din cauza unei hemoragii cerebrale la reşedinţa sa din San Remo, în Italia, nu înainte de a fi semnat cu un an în urmă un testament prin care înfiinţa Premiul Nobel.

Întreaga mea avere va fi administrată în următorul mod: capitalul investit de executorii mei va constitui un fond a cărui dobândă va fi distribuită anual, în forma unor premii, celor care, în timpul anului precedent, au adus cele mai mari bineficii umanităţii. Savantul cerea ca dobânda să fie împărţită în cinci părţi egale, ca să fie acordate persoanelor care au avut cele mai semnificative realizări în fizică, chimie, medicină, literatură şi persoanei care a făcut cel mai mult pentru fraternitate între naţuni, pentru desfiinţarea sau reducerea armatelor şi pentru ţinerea sau promovarea congreselor pentru pace.

Primul an în care s-a acordat Premiul Nobel a fost 1901. Din 1969, la cele cinci premii stabilite de Nobel prin testament s-a mai adăugat unul pentru economie. Premiul este oferit de Banca Suediei, în memoria lui Alfred Nobel.

1868 – A fost pus în funcţiune primul semafor, în Piaţa Parlamentului din Londra.

1851 – S–a născut bibliotecarul american Melvil Dewey, cel care a creat sistemul de clasificare zecimală pentru cărţile din bibliotecă, utilizat în prezent în întreaga lume; a fondat, în 1883, prima şcoală de bibliotecari.

1848 – Carol Ludovic Napoleon Bonaparte a fost ales preşedinte al Franţei, funcţie pe care a deţinut-o până în 2 decembrie 1852, când s-a proclamat împărat, sub numele de Napoleon al III-lea.

1845 – A fost patentată prima anvelopă pneumatică, creată de inginerul scoțian Robert Thompson.

A fost confecţionată dintr-o ţesătură acoperită cu fâşii de piele cu rolul de a proteja un tub de cauciuc umplut cu aer, rezistenţa acestei anvelope la iregularităţile drumurilor era mai mică decât a anvelopei din fier sau cauciuc solid. În plus, anvelopa era foarte scumpă şi dificil de înlocuit, astfel ca invenţia lui Thompson a fost imediat uitată; în anul 1888, John Boyd Dunlop, un chirurg veterinar din Belfast, inventează prima anvelopă pneumatică modernă, prin îmbunătăţirea pneurilor tricicletei fiului său cu ajutorul unor tuburi de cauciuc umplute cu aer şi învelite de o ţesătură

Ca urmare a necesitatii de crestere a vitezei de deplasare si a imbunatatirii confortului in timpul rularii, in ultimul deceniu al secolului XIX au aparut anvelopele. Primele anvelope au fost construite din mai multe straturi de tesaturi acoperite cu piele si aveau rolul de a proteja un tub de cauciuc umflat cu aer. Aceasta tehnologie a fost inventata de catre inginerul Robert W. Thompson si medicul veterinar John B. Dunlop (poza de mai jos). Cu timpul imbracarea tesaturii s-a realizat din cauciuc, dar acest sistem prezenta atat avantaje, cat si dezavantaje. Principalele avantaje erau legate de silentiozitate si comfort, in timp ce dezavantajele constau in rezistenta (fiabilitatea) mai redusa, costurile mai ridicate decat in cazul anvelopelor din cauciuc solid si dificultatea inlocuirii acestora.

O data cu introducerea anvelopei demontabile de catre fratii André si Edouard Michelin (poza de mai jos), inlocuirea dificila a anvelopei a fost rezolvata. Tehnologia si-a dovedit viabilitatea in cadrul unei curse la care cei doi frati au participat cu o masina de conceptie proprie, echipata cu anvelope ce puteau fi demontate si remontate in interval de 10-15 minute. Acestea au permis atingerea unor viteze mai mari de 30 km/h, in conditii de confort imbunatatite. Perioada de utilizare a unor anvelope a crescut de la 1.000 – 1.500 km pentru primele anvelope, la 7.000 – 10.000 km in prima parte a secolului XX si ajunge la 40.000 – 50.000 km la momentul actual. In plus la inceputul secolului al XX-lea pretul unei anvelope era de aproximativ 100 de ori mai mare decat in prezent, raportat la valoarea actuala.

La jumatatea secolului al XX-lea a fost introdus cauciucul radial cu carcasa dispusa in arcuri drepte, diferit de celelalte modelele anterioare care aveau ranforsare metalica incrucisata. Avantajul major al anvelopelor radiale este determinat de faptul ca banda de rulare este independenta de flancuri, ceea ce ofera o stabilitate la rulare superioara si o durata de utilizare sensibil mai mare fata de anvelopele cu pliuri incrucisate. In prezent  tehnologiile de productie, forma anvelopelor, componenta si structura acestora au evoluat considerabil si ofera conducatorilor auto un numar mare de modele de anvelope de iarna, anvelope de vara si anvelope all seasons din care pot alege.

1817 – Mississippi a devenit cel de-al douăzecilea stat al Statelor Unite ale Americii. Simultan, teritoriul Mississippi, entitate administrativă pre-statală a statului omonim, a fost oficial dezmembrat.

1799 – Franţa a adoptat oficial metrul ca unitate de măsură a lungimii.

Leave A Reply

Your email address will not be published.