20 decembrie 1808, s-a născut Andrei Șaguna, mitropolit, cel care prin întreaga sa activitate a întărit spiritualitatea ortodoxă a românilor din Ardeal

0 807

2001 – Banca Naţională a României a pus în circulaţie, în scop numismatic, patru monede din aur cu valoarea nominală de 500 de lei, dedicate „Istoriei aurului – Tezaurul de la Pietroasa”.

1999 – Începând cu această dată, Macao, care a fost timp de 442 de ani colonie portugheză, a revenit sub suveranitatea Republicii Populare Chineze, având statutul de Regiune Administrativă Specială.

1997 – Miniştrii Apărării din România şi Ungaria au semnat, la Băile Felix, acordul bilateral în domeniul transporturilor militare, care reglementa transporturile rutiere şi pe cale ferată dintre cele două părţi.

1989Revoluţia română de la Timişoara a început să capete proporţii, manifestanţii cerând demisia lui Ceauşescu. La Timişoara, centrul oraşului a fost ocupat de coloane impresionante de muncitori.

În Piaţa Operei, 100.000 de manifestanţi au început să strige lozinci împotriva regimului. Totodată, a fost stabilită conducerea Frontului Democratic Român, organizaţie care trebuia să organizeze rezistenţa şi care îl avea ca preşedinte pe Lorin Fortuna, ca vicepreşedinte pe Ioan Chiş şi ca secretar pe Claudiu Iordache.

În balconul Operei a urcat, alături de liderii protestatarilor, şi primarul oraşului de pe Bega, căruia i s-a înmânat lista cu revendicările mulţimii: eliberarea arestaţilor, redarea cadavrelor familiilor care le revendicau, demisia lui Nicolae Ceauşescu, circulaţia liberă a ideilor.

Primul ministru, Constantin Dăscălescu, a făcut câteva promisiuni, dar a declarat că revendicările majore, ca demisia lui Ceauşescu şi a guvernului, vor trebui să aştepte întoarcerea din Iran a preşedintelui.

Negocierile s-au încheiat fără rezultat, cu puţin înainte de ora 19.00. La scurt timp după aceea, primul ministru a plecat cu avionul la Bucureşti. Întors în ţară după vizita din Iran, Nicolae Ceauşescu a emis, în seara zilei, un decret prezidenţial pentru constituirea stării de necesitate pe teritoriul judeţului Timiş, ca urmare a „gravei încălcări a ordinii publice prin acte teroriste, de vandalism şi de distrugere a unor bunuri obşteşti”.

În aceeaşi seară, dictatorul comunist a prezentat o declaraţie, transmisă în direct la radio şi televiziune, în care a spus că evenimentele de la Timişoara sunt opera unor „huligani” şi a unor „grupuri fasciste şi antinaţionaliste”.

1974 – S–a constituit asociaţia inventatorilor şi inovatorilor din România.

1973 – A fost inaugurată noua clădire a Teatrului Naţional „I.L.Caragiale”, din Bucureşti.

1946 – A fost „etatizată” Banca Naţională a României, primul pas în preluarea controlului comunist asupra pârghiilor economice.

1940 – A fost deschisă prima autostradă din California.

1936 – A apărut, la Cluj, ziarul Poporul, organul legal al Frontului Plugarilor din România. Ziarul a apărut până la decembrie 1937.

1925 – A fost promulgată Legea de organizare a Curţii de Casaţie din România.

1917 – A luat fiinţă prima poliţie secretă comunistă, după ce Consiliul Comisarilor Poporului din URSS a emis un decret în care se prevedea formarea Comisiei Extraordinare de Combatere a Contrarevoluşiei (CEKA), condusă de Felix Edmundovici Dzerjinski.

Organizaţia a devenit cunoscută ulterior sub numele de KGB.

1915 – Sub bagheta lui Dimitrie Dinicu, a avut loc prima audiţie, la Ateneul Român din Bucureşti, a primului poem simfonic românesc, Acteon, de Alfred Alessandrescu.

Fondată în anul 1868, Societatea Filarmonică Română , sub conducerea lui Eduard Wachmann, avea ca scop organizarea unei orchestre simfonice permanente, în vederea propagării culturii muzicale şi popularizării capodoperelor muzicii clasice.

Sub bagheta iniţiatorului său, Societatea Filarmonică  a organizat primul concert în luna decembrie a aceluiaşi an.

Odată cu inaugurarea palatului Ateneului Român, la 5 martie 1889, concertele au început să se desfăşoare în aceasta sală, aşa cum se întâmplă şi în prezent, Ateneul Român devenind emblema culturii româneşti şi sediu al Filarmonicii.

Lui Wachmann, care a condus prima orchestră simfonică permanentă din România până în 1907, i-a succedat Dimitrie Dinicu (1868-1936), iar acestuia, din 1920, George Georgescu (1887-1964), dirijor remarcabil, elev al lui Arthur Nikisch şi Richard Strauss.

1892 – S-a înfiinţat, din iniţiativa profesorului Mina Minovici, Institutul Medico-Legal (Morga) din Bucureşti.

Institutul Medico-Legal era destinat spre a servi învăţământului medicinii legale, expertizelor cerute de instanţele judiciare şi nevoilor oraşului.

1880 –  Lascăr Catargiu a fost desemnat preşedinte al Partidului Conservator, în urma morţii lui Costache (Manolache) Epureanu, survenită la 22 septembrie 1880.

1880 – A fost inaugurat iluminatul public electric pe Broadway, New York.

1860 – Politicienii statului Carolina de Sud au început campania de dezmembrare a SUA.

Pe parcursul întregului an, guvernatorii Carolinei de Sud au încercat să atragă de partea lor şi alte state, pentru a forma Confederaţia de Sud.

Aşa a început conflictul armat între Nordul şi Sudul Statelor Unite. Conflictul a durat mai mult de 4 ani şi a ucis circa 600.000  de oameni.

1852 S-a născut Ion Mincu, arhitect român, întemeietor al şcolii naţionale de arhitectură.

A văzut lumina zilei la Focşani, iar după ce a urmat cursurile liceale, s-a înscris la Şcoala de ingineri de poduri şi şosele din Bucureşti, iar între anii 1877-1882 a studiat arhitectura la Şcoala de Arte Frumoase din Paris.

De numele său se leagă proiecte arhitecturale deosebite, cum ar fi Casa Lahovary, Casa Vernescu, Şcoala centrală de fete, „Bufetul de la Şosea” din Bucureşti, Palatul Băncii Comerţului din Craiova, Palatul Administrativ din Galaţi.

Casa Vernescu este considerată o adevărată bijuterie din piatră. Oferită ca dar de nuntă pentru Lisaveta Balotescu Carpinişteanu, clădirea a fost considerată cea mai frumoasă reşedinţă din Bucureşti mulţi ani la rând.

A valorificat într-un stil modernist elementele de construcţie din perioada feudală, precum şi decoraţiunile din arta populară.

1842Obşteasca Adunare Extraordinară a Munteniei a ales ca domn pe Gheorghe Bibescu.

Gheorghe Bibescu a fost frate cu principele Barbu Ştirbei. După ce şi-a făcut studiile la Bucureşti şi Paris, a intrat în 1824 în administraţia publică a ţării, la Ministerul de Justiţie şi de Externe, dar a demisionat în 1834, trăind până la 1842 la Paris şi Viena. Reîntors în Muntenia, a condus opoziţia contra domnitorului Alexandru D. Ghica, reuşind să-i ia tronul.

La domnia Munteniei (Valahiei) a luat unele măsuri bune: a majorat numeric armata, a făcut ordine în finanţele ţării, i-a ajutat pe sinistraţii bucureşteni care şi-au pierdut casele în urma unui incendiu în ziua de Paşti a lui 1847.

Domnia lui a suferit din cauza influenţei covârşitoare a Rusiei. Concesia minelor dată rusului Trandafiloff, a produs mari nemulţumiri, iar adunarea ţării a anulat-o. Bibescu a suspendat adunarea pentru rele aplicări şi gândiri. La fel de rău a fost primită încercarea lui de a introduce limba franceză ca limbă de predare în şcolile superioare.

Revoluţia Franceză de la 1848 s-a repercutat şi în Bucureşti. După citirea Proclamaţiei de la Islaz (9 iunie 1848), ea a fost impusă şi domnitorului la Bucureşti. Bibescu a fost indecis, nu a trecut nici de partea revoluţiei şi nici nu a înăbuşit-o, astfel încât a fost nevoit să abdice la 13 iunie 1848 şi să părăsească ţara plecând în Transilvania.

1837 – A apărut, la Bucureşti, primul cotidian muntenesc intitulat România, sub redacţia lui Florian Aaron şi Gheorghe Hill, care oglindea viaţa politică, social-economică, ştiinţifică şi culturală a românilor de pe ambele versante ale Carpaţilor, precum şi evenimentele politice din întreaga lume.

Cotidianul a apărut până la data de 31 decembrie 1838.

1808 – S-a născut Andrei Șaguna, mitropolit, cel care prin întreaga sa activitate a întărit spiritualitatea ortodoxă a românilor din Ardeal (d. 1873)

Andrei Șaguna (n. 20 decembrie 1808, Mișcolț, Ungaria — d. 28 iunie 1873, Sibiu) a fost un mitropolit ortodox al Transilvaniei, militant pentru drepturile ortodocșilor și ale românilor din Transilvania, fondator al Gimnaziului Românesc din Brașov (1851), membru de onoare al Academiei Române.

Andrei Șaguna s-a născut în decembrie 1808, la Mișcolț în nordul Ungariei, din părinți aromâni, originari din Grabova, lângă Moscopole în Balcani. Naum Șaguna, tatăl lui Andrei Șaguna, a trecut în 1814 la catolicism. În 1817 Anastasie (numele de botez a lui Andrei) a început școala la Mișcolț. În 1826 a terminat gimnaziul catolic la călugării piariști din Pesta.

La 27 august 1850 s-a deschis la Sibiu o tipografie eparhială întemeiată pe banii lui Șaguna. Aici se tipăresc abecedare, cărți și istorioare biblice. La 1 ianuarie 1853 întemeiază Telegraful Român, singurul ziar românesc cu apariție neîntreruptă până astăzi. Începând cu anul 1855 Șaguna reorganizează învățământul teologic din Sibiu sub forma unui institut de teologie și pedagogie și care, astăzi, îi poartă numele de Seminarul Andreian. Începând cu anul 1854, a organizat peste 800 de școli primare confesionale. Tot sub îndrumarea sa au fost întemeiate gimnaziile ortodoxe din Brașov și Brad. Gimnaziul de la Brașov, inaugurat în 1850, este una dintre cele mai vechi școli superioare românești, astăzi purtând numele mitropolitului: Colegiul Național „Andrei Șaguna”.

În 1861 mitropoliții Andrei Șaguna (ortodox) și Alexandru Sterca-Șuluțiu (greco-catolic), la Conferința națională de la Sibiu, au declarat națiunea română liberă și i-au afurisit pe cei care vor mai îndrăzni să strice legătura dintre frații de același sânge.

Andrei Șaguna dăruiește în 1870 suma de 2.000 de florini școlii din Brad. Din îndemnul său vor fi tipărite 25 de titluri de manuale școlare, Andrei Șaguna sprijină ideea lui Ioan Pușcariu de a înființa Astra. Șaguna este ales primul președinte al Astrei.

„Șaguna a fost un dangăt de clopot care a trezit din amorțire conștiințe și destine, a redat speranțe și vigoare, a pus plugul în brazdă și a dezțelenit ceea ce amenința să devină pârloagă”.[5] Așa a procedat și în Țara Moților unde neștiința de carte, în rândul românilor ortodocși, era foarte mare, și se datora sărăciei și mai ales lipsei de organizare. Situația școlilor românești ortodoxe era jalnică. Lipseau localurile de școli, învățătorii, manualele școlare, și mai ales o instituție care să dea învățătorilor cunoștințele necesare. Comunicările (rapoartele) primite de la protopopiate oglindesc pe deplin cele afirmate. Un colegiu din Oradea poartă numele lui Andrei Șaguna.

Prin Andrei Șaguna, Mitropolia ortodoxă a Transilvaniei a fost prima din spațiul ortodox în care laicii aveau un rol majoritar în conducerea sinodală a Bisericii, și prima care-și manifesta autonomia față de Stat.

Ultimii trei ani din viață au fost marcați de boală și de retragere in viata monahală. Când se pregătea aniversarea a 25 de ani de la venirea în Transilvania ca episcop, a refuzat să participe (așa cum va respinge bustul cadou făcut de preoții brașoveni, împotrivindu-se astfel cultului personalității), retrăgându-se la Rășinari, unde va și muri pe 28 iunie 1873. Este înmormântat doar în haina călugărească, in cripta sa de la Rășinari, fără predică și fast, oficiant fiind doar duhovnicul său.

1803 – Statele Unite au cumpărat provincia Louisiana de la francezi, cu suma de 15 milioane de dolari.

Leave A Reply

Your email address will not be published.