2001 – A avut loc un cutremur de pământ cu magnitudinea de 6,9 grade pe scara Richter în nordul Indiei, care s-a soldat cu peste 20 000 de victime.
1999 – A avut loc o întâlnire între Papa Ioan Paul al II-lea şi preşedintele Bill Clinton, suveranul pontif rămânând la Saint–Louis 48 de ore.
1996 – Senatul Statelor Unite ale Americii a aprobat tratatul „START-2” cu privire la reducerea şi limitarea armamentelor strategice ofensive (documentul fusese semnat la Moscova, la 3 ianuarie 1993, de preşedinţii Boris Elţîn şi George Bush).
1995 – BBC a lansat canalul său european de informaţii prin satelit, „BBC WORLD”, care transmite non–stop ştiri în limba engleză, iar un canal de divertisment BBC PRIME a înlocuit canalul BBC WORLD SERVICE TELEVISION.
1994 – A fost semnat, la Bruxelles, de ministrul român de Externe, Teodor Meleşcanu, documentul-cadru privind participarea României la parteneriatul pentru pace, propus de NATO, care prevedea participarea în comun la operaţiuni de menţinere a păcii şi de rezolvare a situaţiilor de criză şi la aplicaţii militare comune, să-şi perfecţioneze prin cooperare pregătirea de luptă, să primească asistenţă pentru restructurarea organismelor militare.
1973 – A murit actorul american de film de origine română Edward G. Robinson.
Pe numele adevărat Emmanuel Goldenberg, s-a născut la data de 12 decembrie 1893, în Bucureşti, România. A studiat la „American Academy of Dramatic Arts”. Debutul scenic, precum şi întreaga lui activitate interpretativă, l-a impus printre personalităţile marcante ale vieţii teatrale americane.
A debutat pe ecran în 1923, iar consacrarea cinematografică şi-a datorat-o apariţiei (cu rol de gangster) în Micul Cezar, unul dintre primele filme americane de serie neagră. Actorul a traversat un repertoriu filmic populat din abundenţă de cele mai pitoreşti figuri interlope cărora Edwards Robinson le-a insuflat o identitate psihologică şi o forţă dramatică impresionante.
Extrem de talentat în arta compoziţiei de caractere, Robinson a avut posibilitatea să rectifice, pe parcurs, trăsăturile de caracter prea liniare ale gang-man-ului umanizându-i structura elementară cu o înţelegere care trece dincolo de gustul violenţei şi spiritului vindicativ. În 1972, acesta a primit Premiul Oscar onorific.
1965 – Hindi a devenit limba oficială în India.
1956 – Austriacul Toni Sailer a făcut senzaţie la Cortina d’ Ampezzo, Italia, unde s-au desfăşurat Jocurile Olimpice de iarnă, câştigând toate cele trei probe de schi alpin: slalom, slalom uriaş, coborârea în viteză.
1930 – S-au pus bazele Buletinului Federaţiei, singura publicaţie a Federaţiei corpului didactic din România.
1925 – S-a născut Paul Newman, celebru actor și regizor american de film
1891 – A încetat din viaţă Nikolaus August Otto, inventatorul primului motor cu combustie internă care ardea în mod eficient combustibilul direct într-un piston de cameră. Deși fuseseră inventate și alte motoare cu combustie internă (de exemplu, de către Etienne Lenoir), acestea nu s-au bazat pe patru timpi separați.
1869 – A avut loc Conferinţa fruntaşilor politici ai românilor din Banat şi din Ungaria, la Timişoara. În cadrul Conferinţei, s-au pus bazele Partidului Naţional al Românilor din Banat şi Ungaria, în frunte cu Alexandru Mocioni.
1837 – Michigan a devenit cel de-al 27-lea stat al Uniunii (Statele Unite ale Americii).
1824 – A decedat Theodore Gericault, pictor şi grafician francez, unul dintre iniţiatorii romantismului.
Géricault s-a născut în anul 1791, la doi ani după izbucnirea Revoluţiei Franceze. Anii de tinereţe corespund perioadei războaielor napoleoniene. A fost martor al unor vremuri de răscruce, când o lume învechită se prăbuşea şi ceda locul unei noi epoci care se naşte.
Creaţia lui Géricault poartă semnul transformărilor istorice ale unei epoci marcate de contradicţii. Operele artistului reprezintă, sub anumite aspecte, o continuare a drumului ales de Jacques Louis David, deşi cuprind accente inovatoare, romantice, prevestind, în acelaşi timp, realismul.
Printre altele, el a elaborat o teorie a „monomaniei”, pe care a definit-o ca „nebunie parţială bazată pe o singură obsesie”.
Géricault a pictat portretele mai multor bolnavi internaţi în spitalul Salpêtrière: un monoman pedofil, o bolnavă cu mania obsesivă a jocurilor de noroc, o bolnavă care personifică invidia etc. Numai o parte din aceste tablouri s-au păstrat până în prezent.
Prima sa operă importantă este Ofițer de vânători din garda imperială (1812), imagine a victoriilor pe câmpurile de bătălie în timpul imperiului, tablou expus la Salonul din Paris în același an.
Tabloul reprezintă un ofițer al Gărzii lui Napoleon călare pe un cal ridicat în două picioare. Ofițerul se întoarce în șa pentru a da cu sabia semnalul de atac. Suprafața portocalie din partea dreaptă sugerează câmpul de luptă. Géricault renunță la estetica panoramei și prezintă doar un fragment dintr-o scenă de luptă, și nu întregul câmp de bătălie, așa cum se obișnuia în acea vreme. Doi ani mai târziu, a pictat tabloul intitulat Cuirasier rănit părăsind câmpul de luptă, care poate fi interpretat ca o completare a celui anterior. Realizarea Cuirasierului rănit este mai elaborată, mai impresionantă, culorile sunt mate și mai întunecate.
1790 – A avut loc premiera, la Viena, a operei comice Cosi Fan Tutte, a compozitorului Wolfgang Amadeus Mozart.
1699 – S-a încheiat Pacea de la Karlowitz, care a marcat încheierea războiului dintre Imperiul Otoman şi Sfânta Alianţă. Poarta a recunoscut trecerea Transilvaniei sub stăpânirea Imperiului Habsburgic.
Leopold I, împăratul Imperiului Habsburgic, a anexat toate teritoriile dobândite în decursul celor 14 ani de război: Transilvania, Croaţia, Slovenia.
Evenimentul este considerat a fi începutul declinului imperiului Otoman şi impunerea Austriei ca mare putere europeană.
1623 – S-a stins din viaţă medicul englez Edward Jenner, cel care a descoperit, în 1796, vaccinul antivariolic, pe care l-a introdus în practica medicală, punând bazele imunologiei moderne.
La 14 mai 1796, Jenner a testat vaccinul contra variolei, pe James Phipps, un băieţel de opt ani bolnav de variolă.
A observat că pacienţii care dezvoltau variola taurinelor (o maladie infecţioasă a vacilor caracterizată prin erupţie cutanată şi transmiterea la om) erau protejaţi împotriva variolei. Prin urmare, l-a vaccinat pe James, fiind sănătos, cu puroi luat de la o persoană bolnavă de variola taurinelor şi ulterior a demonstrat că această persoană era protejată împotriva inoculării voluntare cu variolă.
Jenner a dat numele de vaccin (de la cuvântul vacca din latină, însemnând vacă) substanţei responsabile cu transmiterea variola taurinelor şi a dat numele de vaccinare procesului utilizat pentru protejarea contra variolei.
Importanţa descoperirii lui Jenner a fost recunoscută foarte repede şi, în mai puţin de zece ani, vaccinarea arm-to-arm a început să fie utilizată în întreaga lume pentru protejarea împotriva variolei. Ulterior, în omagiul lui Jenner, Louis Pasteur a propus ca numele de vaccinare să fie dat întregii proceduri de protejare a subiecţilor de maladii prin inocularea unei substanţe externe.
1611 – Principele Transilvaniei, Gabriel Bathory, a ocupat Târgovişte şi s-a autointitulat principe al Transilvaniei şi al Valahiei Transalpine. În schimb, poarta a refuzat să-l recunoască domn, numindu-l din nou pe Radu Mihnea.
Gabriel Báthory (în maghiară Gábor Báthory) (n. 15 august 1589, Oradea – d. 27 octombrie 1613, Oradea) a fost principe de origine maghiară al Transilvaniei între 1608-1613, ultimul principe din familia Báthory.
G.Báthory a fost nepotul fostului rege al Poloniei, Ştefan Báthory. G.Báthory a fost proclamat principe la vârsta de 19 ani, în urma demisiei din funcţie a lui Sigismund Rákoczy la 5 martie 1608. Gabriel Báthory era bine văzut de oamenii timpului său datorită înfăţişării fizice agreabile şi datorită firii sale foarte darnice, dar în acelaşi timp era afemeiat şi peste măsură de ambiţios, îşi propusese să aducă sub stăpânirea sa Moldova şi Valahia.
Pentru a-şi realiza ambiţiile, el l-a atacat pe domnul Moldovei, Radu Şerban, aruncându-l peste Milcov, însă acesta a revenit şi l-a înfrânt pe G. Báthory lângă Braşov, la data de 7 iulie 1611, G. Báthory scăpând numai datorită unei greşeli a domnului Moldovei, care s-a oprit pentru a aştepta ajutoarele austriece, dând astfel timp principelui Ardealului să se retragă după înfrângerea de la Braşov. În acest fel, Gabriel Báthory a putut să se menţină în fruntea Principatului Transilvaniei încă doi ani, până în anul 1613.
În anul 1613, domnii din ţările româneşti vecine tânărului G. Báthory s-au coalizat pentru a-l înlătura de la conducerea Ardealului. Turcii pregătiseră deja un înlocuitor al lui, în persoana lui Gabriel Bethlen (în limba maghiară Bethlen Gábor), zis Ţiganul, datorită tenului său oacheş, nobil maghiar originar din localitatea Ilia, din actualul judeţ Hunedoara.
În acel an, în Ardeal a intrat o armată turcească, alături de armata moldoveană şi munteană, asigurând astfel alegerea lui Gabriel Bethlen ca principe (la data de 23 octombrie). Gabriel Báthory s-a retras în cursul acestor evenimente la Oradea, unde a fost ucis de proprii săi soldaţi la data de 27 octombrie 1613.
1500 – Navigatorul spaniol Vicente Yáñez Pinzón a descoperit coasta Braziliei (această descoperire şi-a revendicat-o însă Portugalia, în luna aprilie a aceluiaşi an).
1388 – S-a menţionat pentru prima dată oraşul-cetate Suceava drept capitală a Moldovei.
1340 – Eduard al III-lea al Angliei s-a declarat rege al Franței.
Eduard al III-lea (13 noiembrie 1312 – 21 iunie 1377) a fost unul dintre cei mai de succes monarhi ai Angliei medievale. El a transformat Regatul Angliei într-o putere militară europeană. A domnit pe tronul Angliei timp de 50 de ani.
A fost încoronat la vârsta de paisprezece ani. La vârsta de șaptesprezece ani a condus o lovitură împotriva regentului Roger Mortimer, aceasta marcând începutul domniei sale personale. După ce a înfrânt, fără să subjuge, Regatul Scoției, în 1340, s-a autodeclarat moștenitor la tronul francez, începând ceea ce va fi cunoscut în istorie sub numele „Războiul de 100 de ani”.
