2007 – A fost lansat pe piaţă Sistemul de operare Windows Vista.
2004 – Un canibal, germanul Armin Meiwes, a fost condamnat la opt ani şi jumătate de închisoare, pentru că a ucis şi mâncat un bărbat care s-a oferit voluntar.
1995 – A avut loc întâlnirea dintre președintele R. Moldova, Mircea Snegur, și Bill Clinton, președinte al SUA, prima de acest fel, care a fost consacrată în principal ajutorului american destinat dezvoltării economiei de piață și reformelor politice din R. Moldova.
1992 – La Praga a avut loc reuniunea Consiliului de Miniștri ai CSCE (Conferința pentru Securitate și Cooperare în Europa, care, din 1994, se numește Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa, OSCE).
S-a adoptat „Documentul de la Praga privind dezvoltarea pe viitor a instituțiilor și structurilor CSCE” și „Declarația Consiliului CSCE cu privire la neproliferare și transferul de arme” .
1991 – A încetat din viaţă John Bardeen, inginer și fizician american, singura persoană care a câștigat de două ori Premiul Nobel pentru Fizică: în 1956, pentru tranzistor, împreună cu William Shockley și Walter Brattain, și în 1972, pentru o teorie fundamentală a superconductivității convenționale împreună cu Leon Neil Cooper și John Robert Schrieffer, numită teoria BCS. A fost, totodată, prima persoană care a câștigat două Premii Nobel în același domeniu.
Tranzistorul a revoluționat industria electronică, permițând apariția Erei Informației, și a făcut posibilă dezvoltarea aproape a tuturor dispozitivelor electronice moderne, de la telefoane la calculatoare și rachete.
Realizările sale din domeniul superconductivității, care i-au adus al doilea premiu Nobel, sunt folosite în tehnologii medicale cum ar fi tomografia calculată și imaginile cu rezonanță magnetică.
1972 – Trupele britanice au ucis 13 catolici la o adunare din Londonderry (Irlanda de Nord), numită şi „Bloody Sunday” (Duminica Sângeroasă).
Un marş al catolicilor pentru drepturile civile ale catolicilor s-a încheiat cu o tragedie. 13 manifestanţi au căzut ucişi de gloanţele armatei britanice.
1948 – A fost asasinat Mahatma Gandhi.
„Tatăl naţiunii indiene”, Mahatma Gandhi, a fost ucis cu trei gloanţe de un extremist hindus, în timpul unui serviciu religios.
Gandhi era criticat ca fiind prea tolerant faţă de musulmanii din India.
Mohandas Karamchand Gandhi (Mahatma Gandhi înseamnă „Suflet mare”), a condus mişcarea de rezistenţă pasivă a indienilor faţă de ocupanţii britanici.
Două milioane de indieni au participat la înmormântarea lui.
1945 – A avut loc cel mai mare dezastru maritim din istorie: nava Wilhelm Gustloff a fost torpilată.
Un submarin sovietic a torpilat vasul Wilhelm Gustloff plin cu refugiaţi germani care fugeau din faţa armatelor sovietice, care avansau în Prusia Orientală şi Pomerania.
Aproape 9.000 de persoane, inclusiv 4000 de copii, au pierit înghetaţi în Marea Baltică, în urma scufundării vasului.
Căpitanul submarinului sovietic se numea Marinescu şi era de origine română, iar sovieticii l-au onorat cu numeroase distincţii şi i-au înălţat două monumente.
1943 – Forţele aeriene britanice au lansat un masiv raid de bombardament asupra Berlinului, la 10 ani de la investirea lui Adolf Hitler în funcţia de cancelar al Germaniei.
1897 – A decedat Constantin Gogu, matematician român, astronom, membru corespondent (1889) al Academiei Române. A avut lucrări privind mișcarea Lunii; studii asupra variației gravitației cu latitudinea; s-a numărat printre membrii fondatori ai Societății Române de Științe, al cărei prim președinte a fost în 1897.
1889 – A avut loc Tragedia de la Mayerling.
Într-o cabană de vânătoare de la Mayerling, la sud de Viena, au fost găsite corpurile neînsufleţite ale arhiducelui Rudolf, moştenitorul tronului Imperiului Austro-Ungar, în vârstă de 31 de ani, şi al amantei sale, baroneasa Maria Vetsera, în vârstă de 17 ani.
Cei doi îndrăgostiţi s-au sinucis.
Rudolf era fiul împăratului Franz Joseph şi al prinţesei Elizabeth („Sissi”). O boală venerică gravă i-a afectat foarte mult starea de sănătate, în ultimii săi ani de viaţă.
1888 – În România a avut loc greva muncitorilor de la Atelierele căilor ferate din Galaţi, împotriva condiţiilor grele de lucru şi a abuzurilor săvârşite de conducerea atelierelor. Greva s-a încheiat cu satisfacerea integrală a revendicărilor greviştilor.
1882 – S-a născut Franklin Delano Roosevelt, cel de-al 32-lea preşedinte al SUA (1933-1945). Prin decizia luată în decembrie 1941, de intrare în război a americanilor împotriva forţelor Axei, Roosevelt a contribuit decisiv la înfrângerea Germaniei lui Hitler.
Politica externă promovată de el şi îndreptată către cooperare a pus bazele constituirii Organizaţiei Naţiunilor Unite la 26.06.1945.
1852 – În satul Haimanale din România s-a născut Ion Luca Caragiale
Nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, director de teatru, comentator politic şi ziarist, Caragiale e considerat cel mai mare dramaturg român şi unul dintre cei mai importanţi scriitori. A fost ales post-mortem membru al Academiei Române.
Începutul activităţii jurnalistice a lui Caragiale poate fi datat, cu probabilitate, în luna octombrie 1873, la ziarul „Telegraful” din Bucureşti, unde a susţinut rubrica de anecdote intitulată „Curiozităţi”. Apropierea de ziaristică este confirmată, cu certitudine, odată cu colaborarea la revista „Ghimpele”, unde şi-a semnat unele dintre cronici cu pseudonim. Numele întreg îi apare la publicarea de la 1 octombrie 1874 a poemului „Versuri” în „Revista contemporană”, unde la 4 octombrie 1874, vine cu trei pagini de poezie. A făcut şi gazetărie, la bisăptămânalul „Alegătorul liber”, al cărui girant responsabil a fost în anii 1875-1876. În lunile mai şi iunie 1877, Caragiale a redactat singur şase numere din „foiţa hazlie şi populară”, „Claponul”. Între anii 1876 şi 1877 a fost corector la „Unirea democratică”. În 1878-1881 a colaborat la „Timpul”, alături de Eminescu, Ronetti-Roman şi Slavici.
În 1878 a început să frecventeze şedinţele bucureştene ale „Junimii” şi să citească din scrierile sale. La Iaşi, a citit „O noapte furtunoasă” într-una din şedinţele de la „Junimea”. În 1879 a publicat în Convorbiri literare piesa „O noapte furtunoasă”. La 1 februarie 1880 revista Convorbiri literare a publicat comedia într-un act „Conu Leonida faţă cu reacţiunea”. În ianuarie 1893, retras din ziaristică de la sfârşitul anului 1889, Caragiale a înfiinţat revista umoristică „Moftul român”.
A fost şi director al Teatrului Naţional din Bucureşti, bucurându-se de un mare respect în rândurile tuturor artiştilor şi ale militanţilor pentru cauza naţională.
1847 – Oraşul Yerba Buena din California a fost redenumit San Francisco.
1840 – A apărut, la Iaşi, revista Dacia literară, condusă de Mihail Kogălniceanu.
1695 – Constantin Brâncoveanu (n.1654 – d.1714), domn al Munteniei (1688-1714), a primit ca recompensă pentru serviciile făcute Curţii din Viena, titlul de principe al Imperiului.
Constantin Brâncoveanu a fost adus la tronul Munteniei de marea boierime, fiind nepot al domnitorului Șerban Cantacuzino.
Domnitorul a întreprins intense acțiuni politice și diplomatice pentru stăvilirea expansiunii țariste și otomane. Folosind o politică abilă, s-a menținut la domnie timp de 26 de ani. Fiscalitatea excesivă din timpul domniei lui, determinată și de cererile mereu sporite ale Porții otomane, a îngreunat viața țăranilor și a târgoveților.
Constantin Brâncoveanu a dus o politică externă șovăitoare. Ajungându-se să se dea ajutor țarului Petru cel Mare, în războiul ruso-turc din 1710-1711, el a adoptat, în timpul acestui război, o atitudine de expectativă. Învinuit de trădare de turci, a fost omorât la Constantinopol, în 1714, împreună cu ginerele și cei patru fii ai săi.
Până în anul 1709, Constantin Brâncoveanu a reușit să mențină o politică echilibrată între Imperiul Otoman, căruia îi era vasal, și Imperiul German. Cu acesta din urmă, domnul Munteniei a încheiat mai multe tratate secrete. În schimbul acestor servicii, Brâncoveanu a primit pentru el și pentru familia sa mai multe moșii și titluri nobiliare ale Sfântului Imperiu Roman de neam German. Atunci, regele Suediei, Carol al XII-lea, fusese învins de Petru cel Mare al Rusiei la Poltava. Scăpată de amenințarea suedo-germană pentru prima dată în istorie, armata rusă a intrat pe teritoriul Moldovei, pentru a lupta cu sultanul. Brâncoveanu s-a gîndit atunci să se alieze cu rușii. I-a scris țarului Petru cel Mare o scrisoare în care i-a promis că îl va ajuta cu aprovizionarea armatei. În schimb, țarul i-a trimis mulțumirile sale și 300 de pungi cu aur, pentru plata serviciilor. Pentru mai multă siguranță, Înalta Poartă l-a trimis de îndată domn în Moldova pe Dimitrie Cantemir, dușman știut al familiei Brâncovenilor, cu însărcinarea de a raporta Divanului orice mișcare făcea acesta.
Primul lucru pe care l-a făcut Cantemir a fost să se alieze cu țarul. Prudent, Brâncoveanu a încercat un abil joc la doua capete. El și-a adunat oștile în tabara de la Urlați – Prahova, aproape de granița Moldovei. În cazul în care rușii ar fi vrut să intre în Muntenia, se alia cu ei. El intenționa să rămână de partea turcilor dacă aceștia ar fi fost mai rapizi. Planurile i-au fost date peste cap de vărul său, spătarul Toma Cantacuzino, care, împreună cu mai mulți boieri ai lui Brâncoveanu, a fugit în lagărul țarului. Speriat, Brâncoveanu i-a trimis țarului Petru cel Mare cele 300 de pungi înapoi, iar turcilor proviziile, contribuind la eșecul militar rus, țarul văzându-se silit să încheie pace cu turcii.
În perioada domniei lui Constantin Brâncoveanu, cultura românească a cunoscut o perioadă de înflorire, domnitorul fiind un sprijinitor al culturii. În timpul domniei sale s-au tipărit, în Muntenia, numeroase cărți în limbile română, greacă, slavă și chiar arabă, turcă și georgiană și a luat ființă un stil caracteristic în arhitectură, denumit brâncovenesc.
1661 – Oliver Cromwell a fost spânzurat la doi ani după moartea sa.
După decapitarea lui Carol I al Angliei, Cromwell a devenit Lord Protector al Angliei, Scoţiei şi Irlandei în 1653, impunând un fel de despotism puritan şi un regim auster în ţară, domnind ca suveran absolut.
Cromwell a murit la Londra, pe 3 septembrie 1658.
Fiul regelui decapitat, Carol al II-lea, s-a întors la Londra şi a fost încoronat pe 23 aprilie 1661. Pentru a răzbuna moartea tatălui său, el a exhumat corpul lui Cromwell şi l-a executat demonstrativ prin spânzurare post-mortem în ziua de 30 ianuarie, la aniversarea executării tatălui său, regele Carol I.
Trupul lui Cromwell a fost aruncat într-o groapă, iar capul a stat înfipt pe un stâlp în faţa Westminster Abbey până în 1685.
1649 – A murit decapitat Carol I Stuart al Angliei.
După moartea fratelui său mai mare, Henry Stuart, el a devenit rege, iar pe timpul domniei sale a fost confruntat cu un război civil, fiind decapitat şi înlocuit de Oliver Cromwell, care a instaurat o dictatură personală.
1561 – A apărut Tetraevanghelul, prima carte românească tipărită de diaconul Coresi.
Tetravanghelul este o carte liturgică ortodoxă. Aceasta cuprinde cele patru evanghelii canonice împărțite în pericope (zaceale) precedate de ziua și săptămâna liturgică în care trebuie citite. Textul evangheliilor conține și indicațiile tipiconale. Stă de obicei pe masa altarului și este îmbrăcat într-o ferecătură împodobită cu imagini ale evangheliștilor; tradiția interzice folosirea pielii de animal pe masa altarului.
