2003 – Departamentul american al Comerţului a acordat României statutul de ţară cu economie de piaţă, titlu care a intrat în vigoare la 11 martie, după publicarea deciziei în Monitorul Oficial al Statelor Unite.
1993 – Regizorului român Dan Piţa i-a fost decernată de către guvernul francez distincţia Officier de l’ordre des arts et des lettres, pentru merite în domeniul culturii.
1945 – Bombardierele americane au aruncat aproape 2. 000 de tone de bombe incendiare asupra orașului japonez Tokyo, distrugând mari părți din capitala Japoniei și ucigând 100 000 de civili.
1929 – S-a constituit, la Bucureşti, Partidul Liga Agrară, din iniţiativa marilor proprietari pe pământ şi a unei părţi a intelectualităţii, legate de cercurile agrare.
Preşedinte a fost ales Constantin Garoflid.
Partidul a editat ziarul Agricultorul (1929-1941) şi şi-a încetat activitatea la 30 martie 1938.
1927 – A fost înfiinţată Societatea de Chimie, care, până la acea dată, a funcţionat ca secţie a Societăţii Române de Stiinţă.
1920 – Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca în Ziua Înalţării Domnului să se oficieze slujba parastasului şi pomenirea eroilor în toată ţara. Pomenirea eroilor a fost interzisă din 1948.
1876 – Alexander Graham Bell a realizat prima convorbire telefonică.
Când legătura telefonică a fost stabilită, Bell a rostit celebrele cuvinte care au rămas în istorie ca primele fraze comunicate într-o convorbire telefonică: Mister Watson, come here! I want you! (Domnule Watson, vino aici! Am nevoie de tine!).
Aparatul folosit era confecţionat din lemn şi câteva fire care aveau la capăt o pâlnie. Bell a reuşit să îşi testeze invenţia cu puţin timp înainte de concurentul său, Elisha Gray, care, de asemenea, dorea să patenteze invenţia.
Succesul a fost astfel asigurat, pentru că după trei săptămâni, a reuşit să perfecţioneze aparatul şi să îl înregistreze sub numele său.
Telefonul este derivat din cuvintele greceşti tele, care înseamnă departe, şi phon, care înseamnă voce.
1871 – Față de continuarea manifestărilor antigermane, Carol I a convocat guvernul și a luat hotărârea de a părăsi țara chiar a doua zi. A renunțat la ideea abdicării cu condiția constituirii unui guvern care să obțină votarea bugetului și să rezolve problema concesionării căilor ferate.
Guvernul liberal condus de Ion Ghica a demisionatși Lascăr Catargiu și-a asumat răspunderea noului guvern.
1857 – A apărut, la Paris, apoi la Bucureşti, săptămânalul Buciumul, sub direcţia lui Cezar Bolliac.
1856 – A venit pe lume Petre Dulfu, autor de basme, poet, profesor, traducător și doctor în filozofie roman; membru al Societății Scriitorilor Români din 1911.
După absolvirea claselor primare și a Gimnaziului din Baia Mare (Colegiul Gheorghe Șincai de astăzi), a urmat cursurile Facultății de Litere și Filosofie la Cluj, obținând, în 1881, diploma de doctor în filosofie cu o lucrare dedicată activității literare a lui Vasile Alecsandri (titlul original: Activitatea lui Vasile Alecsandri pe tărâmul literaturii române.
După terminarea studiilor, a trecut Carpații și s-a stabilit în București, desfășurând o bogată activitate literară și didactică până la sfârșitul vieții. Aici, prin intermediul lui Ioan Slavici și apoi în casa cunoscutului pedagog Barbu Constantinescu, a avut ocazia să cunoască mari personalități culturale: Bogdan Petriceicu Hașdeu, Mihai Eminescu, Alexandru Vlahuță, Alexandru Odobescu, B. Șt. Delavrancea.
A fost dascăl la școala normală de învățători și la școala normală de fete Elena Doamna din București.
Primele poezii originale le-a citit în ședințele Societății de bibliotecă devenită Societatea de lectură a elevilor români din Gimnasiul din Baia Mare, al cărei membru și bibliotecar a devenit în 1871.
În anul 1894, aceasta a debutat editorial cu Isprăvile lui Păcală. Premiată de Academia Română, lucrarea a cunoscut zeci de ediții aducându-i o popularitate deosebită. Au urmat alte creații care, de asemenea, i-au adus recunoaștere unanimă: Snoave, Odinioară, Ion Săracul, Zâna florilor, Cei doi feți-logofeți cu părul de aur.
Activitatea didactică desfășurată de-a lungul a 40 de ani l-a impus drept pedagog desăvârșit și deschizător de drum prin caracterul modern și aplicativ al ideilor didactice susținute.
A redactat numeroase manuale școlare din cele mai diverse domenii: abecedare, cărți de cetire la limba română, aritmetică, geografie. Cele mai cunoscute și apreciate au fost Etica sau morală filosofică și Noțiuni de estetică.
A primit premii ale Academiei Române pentru Isprăvile lui Păcală și pentru traducerile din Euripide (Ifigenia în Aulida – Ifigenia în Taurida), considerate cele mai bune traduceri ale pieselor lui Euripide existente la vremea respectivă.
1835 – Teodor Diamant, socialist utopic, a pus bazele primului falanster de tip fourierist din ţara noastră, la Scăieni-Prahova, intitulat Societatea agronomică şi manufacturieră sau Colonia soţilor agronomi. Societatea a fost desfiinţată de autorităţi un an mai tîrziu.
În 1836, sub presiunea autotităţilor, şi-a încetat activitatea.
1833 – S-a născut Dimitrie Alexandru Sturdza Miclăuşanu, academician, om politic român, de 4 ori prim-ministru al României (între anii 1895-1909), preşedintele Academiei Române (1882-1884).
Dimitrie Alexandru Sturdza a jucat un rol important în afacerile interne ale României, începând din perioada de preunificare a principatelor Moldovei şi Valahiei până la Răscoala ţărănească din 1907.
Descendentul unei mari familii boiereşti din Moldova, Sturza a participat în anii 1857-1858 la în calitate de secretar la organizarea divanului ad-hoc în Moldova şi apoi al căimăcămiei în trei, pregătind fundalul pentru unificarea principatelor Moldovei şi Valahiei. Deşi după Unire, domnitorul Alexandru Ioan Cuza l-a ales ca secretar personal al său, în scurt timp Sturdza i-a devenit adversar. În 1866, aceasta a făcut parte din monstruoasa coaliţie înlăturându-l de la putere pe Alexandru Ioan Cuza şi instalându-l ulterior pe Carol de Hohenzollern-Singmaringen, primul rege al României.
În cabinetele Ion Ghica şi Ion Brătianu, Sturdza a deţinut câteva ministere precum ministerul de externe în 1883, semnând tratatul secret între Austro-Ungaria şi Germania.
Din 1892 a fost preşedintele Partidului Liberal din România fiind prim-ministru în anii 1895-1896, 1897-1899, 1901-1904 şi 1907-1908. Ultimul său mandat de prim-ministru a fost marcat de Răscoala ţărănească din 1907, soldată cu o mare cruzime şi mii de vieţi omeneşti.
Mulţi ani consecutiv, Dimitrie Alexandru Sturdza a fost secretar general al Academiei Române şi a publicat numeroase studii de istorie.
1702 – A apărut (până în 1735), la Londra, primul cotidian englez, Daily Courant.
1291 – Românii din Transilvania au fostmenționați, pentru prima dată, ca participanți la Dieta specială convocată de regele Ungariei, Andrei al III-lea, la Alba Iulia.
483 – A murit Papa Simpliciu, Papă al Romei din 3 Martie 468 până la moartea sa.
În timpul pontificatului său, erezia monofizită a câștigat teren în est, lucru care a dus mai apoi la pierderea supremației sale asupra bisericilor răsăritene.
Tot în timpul ponticatului său, la 28 august 476, Romulus Augustulus, ultimul împărat roman apusean, a fost îndepărtat de la tron de Odoacru, căpetenia herulilor (neam germanic din uniunea de triburi a goților), care s-a proclamat apoi rege al Italiei.
Odată ce Imperiul Roman de Apus s-a dezintegrat în mai multe principate, Biserica a rămas singura moștenitoare a pestigiului imperial roman.
