3 mai 1975, la vârsta de 13 ani şi jumătate, Nadia Comăneci a devenit campioană absolută a Europei la gimnastică

2004 – Organizaţia arabă a drepturilor omului (OADH) a solicitat ONU să formeze o comisie de anchetă cu privire la „torturile sistematice practicate de forţele de ocupaţie din Irak”.

1997 – A avut loc semnarea, la Kiev, a Tratatului cu privire la relaţiile de bună vecinătate şi cooperare dintre România şi Ucraina, de către miniştrii de externe.

1991 – Asociaţia mondială a ziarelor şi Federaţia Internaţională a Editorilor de Ziare au adoptat ziua internaţională a presei libere.

1979 – Margaret Thatcher a câştigat alegerile şi a devenit prima femeie prim–ministru din istoria Marii Britanii. A deţinut această funcţie până la 22 noiembrie 1990.

1975 – La vârsta de 13 ani şi jumătate, Nadia Comăneci a devenit campioană absolută a Europei la gimnastică, precum şi pe aparate (sărituri, paralele şi bârnă).

1971 – A decedat Sidonia Drăgușanu, prozatoare și autoare dramatică, redactor la revista Femeia și căminul (1945-1949), Femeia (1949-1950), la ziarul România liberă (1948-1950); redactor, apoi redactor-șef la Editura de Stat pentru Literatură și Artă (1951-1955).

A debutat în revista Reporter (1933), iar debutul editorial este romanul Într-o gară mică (1934).

A colaborat la publicațiile Cuvîntul liber, Dimineața, Adevărul, Dimineața copiilor etc. A avut o bogată activitate la Radiodifuziune și, din 1956, la Televiziune, contribuind cu scenete, scenarii radiofonice, conferințe, unde, timp de mai mulți ani, a susținut rubrica „Curierul inimii”.

A tradus din Honoré de Balzac, Henrik Ibsen, Anna Seghers, Émile Zola, Wanda Wasilewska ș.a. În 1934 a primit Premiul Editurii Cugetarea.

Ca multe alte prozatoare care au debutat în epoca interbelică, Sidonia Drăgușanu manifesta un feminism biruitor, o pronunțată aplecare către problemele morale și către lumea copiilor. Literatura pe care a scris-o trăiește în vecinătatea realității mai ales prin didacticism. Prozele înfățișează cupluri nefericite, experiențe erotice ratate, mici mistere ale unor ființe care, prin forța lucrurilor, nu sunt făcute să stea în prim-plan și devin neinteresante. Romanele sunt construite simplist, ritmul este lent, iar când acțiunea e prea trenantă, autoarea inserează lungi analize psihologice. Invenția e minimă, episoadele par întâmplătoare; sub ochii naratorului moralizator savoarea și adâncimea personajelor dispare. De la carte la carte se repetă situații, reacții, tipuri (mai ales feminine).

În Jurnalul Aurorei Serafim (1957), eroina se dedică îngrijirii copiilor, dar după ce a suferit un eșec amoros; Magdalena, personajul feminin din Dragoste rea (1960), după ce eșuează în căsnicia cu dezordonatul muzician Luki, își canalizează toate energiile pe tărâm profesional.

În volumul Doamna cu ochelari negri (1974), autoarea a dozat bine tensiunile narative, analizele psihologice au fost făcute chiar de personaje, acțiunea și dialogul au fuzionat, în Halatul, o femeie simplă își aduce bărbatul de la amantă printr-un gest simplu și neostentativ.

Personajele sunt, și în dramaturgia autoarei, tipice: bărbatul frumos și înalt, vikingul puternic, cinic și superficial; femeia slabă, persistentă, morală, hotărâtă.

Sidonia Drăgușanu a scris și multă literatură pentru copii și adolescenţi.

1960 – A intrat în vigoare Convenţia de la Stockholm privind crearea Asociaţiei Europene pentru Liber Schimb (AELS), din care fac parte Austria, Danemarca, Norvegia, Portugalia, Suedia, Elveţia şi Marea Britanie.

1948 – Preşedintele SUA, Harry Truman, a semnat legea privind instituirea „Planului Marshall” (planul a fost prezentat, la 5 iunie 1947, de secretarul de stat George Marshall).

1937 – Romanul Pe aripile vântului al scriitoarei Margaret Mitchell a câştigat premiul Pulitzer.

1924 – Echipa de rugby a României a adus ţării prima medalie olimpică, medalia de bronz. Distincţia a fost luată în cadrul Jocurilor Olimpice de la Paris.

1895 – A venit pe lume Mircea Ion Savul, geolog român, geochimist, membru titular (1963) al Academiei Române; profesor de mineralogie la Universitatea din Iași; autorul a numeroase lucrări privind petrografia formațiunilor eruptive din nordul Dobrogei și a formațiunilor metamorfice din Carpații Orientali, geochimia vanadiului, fosforului, manganului și a elementelor majore din rocile carbonice din România, precum și geotermometria și analiza strcturală petrologică.

1891 – A avut loc înfiinţarea, în România, a Fundaţiunii Universitare Carol I.

1868 – A avut loc Conferinţa de la Blaj, a fruntaşilor politici ai românilor din Transilvania, unde s-a adoptat un act de protest împotriva alipirii Transilvaniei la Ungaria (Pronunciamentul de la Blaj).

1848 – A început Marea adunare naţională de la Blaj, Transilvania, cu participarea a 40 000 oameni, preponderent ţărani. Adunarea a avut loc pe Câmpia Libertăţii, fiind prezidată de episcopii Ioan Lemeni și Andrei Șaguna. Adunarea a ales un Comitet Național, din care făceau parte Avram Iancu (venit la adunare cu 10 000 de moți), Andrei Mureșanu (1816-1863, autorul poeziei Un răsunet / Deșteaptă-te române, devenită după 1989 imnul de stat al României), Simion Bărnuțiu, Alexandru Papiu Ilarian, August Treboniu Laurian, Timotei Cipariu etc.

Marea adunare națională de la Blaj a fixat programul social-politic (burghezo-democratic) al revoluţiei din Transilvania. Programul revendica, în cele 16 articole, următoarele: dreptul românilor de a fi reprezentaţi în dietă; dreptul de a folosi limba română în legislaţie şi administraţie; emanciparea bisericii ortodoxe române de sub jurisdicţia mitropoliei sârbeşti; desfiinţarea iobăgiei; desfiinţarea breslelor; libertatea cuvântului şi a tiparului; asigurarea libertăţii personale şi a întrunirilor; înarmarea poporului şi înfiinţarea gărzii naţionale; libertatea industriei şi a comerţului; învăţământ de toate gradele în limba română; impozit proporţional cu veniturile.

Ideea centrală a programului Marii adunări naţionale de la Blaj era Naţiunea română se declară şi se proclamă ca naţiune de sine stătătoare….

1560 – Diaconul Coresi şi Tudor diacul au început tipărirea (până la 30 ianuarie 1561), la Braşov, a primului „Tetraevanghel” în limba română.

1494 – Cristofor Columb a descoperit Jamaica.

1469 – S-a născut Niccolò Machiavelli, diplomat, funcționar public, filozof, om politic italian.

De-a lungul carierei sale, Machiavelli a căutat să creeze un stat capabil de a rezista atacurilor externe. Scrierile sale tratează principiile pe care este bazat un asemenea stat și modalitățile prin care aceste principii pot fi implementate și menținute.

În opera sa cea mai cunoscută, Principele (1513), descrie metodele prin care un principe poate dobândi și menține puterea politică. Acest studiu, care a fost privit, adeseori, ca o sprijinire a tiraniei și despotismului unor conducători, precum Cesare Borgia, este bazat pe credința lui Machiavelli că un suveran nu este constrâns de normele etice tradiționale: Se pune astfel problema dacă este mai bine să fii iubit decât temut, sau invers. Răspunsul este că ar trebui să fii și una și alta; dar întrucât este greu să împaci aceste două lucruri, spun că, atunci când unul din două trebuie să lipsească, este mult mai sigur pentru tine să fii temut decât iubit.

În viziunea sa, un principe ar trebui să fie preocupat doar de putere și să se supună doar regulilor care duc spre succes în acțiunile politice. Machiavelli credea că aceste reguli pot fi descoperite, prin deducție, din practicile politice ale vremii, ca și ale perioadelor anterioare.

Formularea de către Machiavelli a principiilor istorice inerente într-o guvernare romană pot fi găsite în al său Discurs asupra primelor zece cărți ale lui Titus Livius (1513-1521). În studiul său, Machiavelli se îndepărtează de conceptele teocratice medievale asupra istoriei, atribuind evenimentele politice, într-o mai mare măsură, capriciilor omenești și elementului neprevăzutului. Printre celelalte lucrări ale sale se numără Arta războiului (1521), care descrie avantajele recrutării asupra trupelor mercenare. Istorii Florentine (1525) interpretează cronicile orașului, din punct de vedere al cauzalității istorice. Machiavelli a fost, de asemenea, autorul biografiei Viața lui Castruccio Castracani (1520), precum și al câtorva poeme și o serie de piese de teatru, dintre care cea mai cunoscută e Mătrăguna (1524), o critică acidă și obscenă a corupției societății italiene contemporane.

Multe dintre scrierile sale au anticipat formarea statelor naționaliste.

612 –  A văzut lumina zilei Heraclius Konstantin, cunoscut sub numele de Constantin III, împărat bizantin în 641, fiul lui Heraclius și fratele lui Heraklonas.

Constantin a fost numit co-împărat pe 22 ianuarie 613 (9 luni).

El a dat mai mult de 2 milioane de solidi lui Valentinus Aršakuni, un adjutant al unui nobil important, ca să fie distribuiți soldaților, pentru a asigura fiului său tronul. După patru luni a murit de tuberculoză, lăsându-l pe Heraklonas unic împărat. La scurt timp, Constans, fiul său, a devenit împărat.