2000 – Regina Margareta a Danemarcei, împreună cu soţul ei, prinţul Henrik, a efectuat, în perioada 23-25 mai, o vizită oficială în România, la invitaţia preşedinţiei române.
A fost prima vizită efectuată vreodată de familia regală a Danemarcei în ţara noastră.
1999 – Americanul Gerry Bloch, la vârstă de 81 de ani, a devenit cel mai în vârstă alpinist care a escaladat “El Capitan” în Yosemite National Park. El şi-a doborât propriul record stabilit în 1986, când avea 68 de ani.
1991 – Numele Republica Sovietică Socialistă Moldovenească a fost schimbat în Republica Moldova, care şi-a proclamat independenţa pe 27 august 1991.
1957 – Televiziunea Română a prezentat prima transmisie în direct a unui spectacol preluat de la Teatrul Naţional din Bucureşti.
1949 – A fost emis un decret pentru organizarea Direcţiei Generale a Presei şi Tipăriturilor.
Sub această denumire a funcţionat în România, până în 1975, cenzura presei şi a tipăriturilor.
Nimic nu putea fi tipărit fără o viză pe fiecare pagină a D.G.P.T.
1949 – S-a constituit Republica Federală Germania. Consiliul Parlamentului vest-german (Bundesrat) s-a întrunit şi a proclamat în mod oficial Republica Federala Germania.
1948 – S-a semnat pe Insula Şerpilor un proces-verbal, de către Nikolai Pavlovici Sutov, prim-secretar de ambasadă, reprezentant al Ministerului Afacerilor Externe al URSS, şi Eduard Mezincescu, reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Populare Române, prin care Insula Şerpilor a fost cedată URSS.
Încălcând Tratatul de pace de la Paris, încheiat în 1947, predarea insulei a redus suprafaţă mării teritoriale a României.
Din acest motiv nu s-a ajuns la un acord privind delimitarea platformei continentale în Marea Neagră. Partea sovietică a susţinut la negocieri ca această delimitare să se facă între Insula Şerpilor şi ţărmul românesc.
Procesul-verbal nu a fost ratificat niciodată de Parlamentele României şi URSS şi nici nu a fost dată vreo lege constituţională cu privire la traseul frontierei de stat cu URSS. După destrămarea URSS, Insula Şerpilor a trecut în stăpânirea Ucrainei.
1945 – Succesorul lui Hitler, marele amiral Karl Donitz, şi cancelarul Lutz Schwerin von Krosigk au fost arestaţi de trupele britanice la Flensburg.
Donitz a fost preşedinte al Germaniei între 30 aprilie 1945 şi 23 mai 1945.
1942 – Armata germană a reuşit în cea de-a doua Bătălie de la Harkov să încercuiască în câteva zile Armata Roşie.
Sângeroasa bătălie a durat 17 zile şi a dus la pierderea a peste 200.000 de soldaţi ai Armatei Roşii şi a mai multor sute de tancuri. Generalul german Friedrich von Paulus a câştigat o victorie importantă, care a deschis trupelor de sub comanda sa calea pentru declaşarea bătăliei Stalingradului, aruncând forţele sovietice într-o lungă serie de înfrângeri şi retrageri.
1934 – La Paris a fost încheiat un Acord între Statul român şi creditorii străini, prin care s-a reglementat pata datoriilor româneşti, limitându-le la o sumă forfetară de 1,1 miliarde de lei anual, pentru următorii trei ani.
1934 – Faimosul cuplu american de spărgători de bănci, Bonnie Parker şi Clyde Barrow, a fost ucis după un asalt al forţelor de ordine în Black Lake, Louisiana.
1922 – Nicolae Donici a devenit membru de onoare al Academiei Române.
A fost un astronom român originar din Basarabia şi strănepot al fabulistului Alexandru Donici. A fost ales membru al Societăţii Astronomice din Rusia din 1904 până în 1917, membru a Uniunii internaţionale pentru studiul Soarelui, a Uniunii Internaţionale Astronomice (din 1922), al societăţilor astronomice din Germania şi Franţa. A fost membru al Comitetului astronomic român, doctor honoris causa a Universităţii din Coimbra, Portugalia, şi autor a cel puţin 77 de publicăţii ştiinţifice.
Din 1944, acesta a locuit în Franţa, unde, timp de 10 ani, a lucrat la Observatorul astronomic.
1919 – A început, la Bucureşti, conferinţa delegaţilor organizaţiilor socialiste din Regat, Transilvania, Banat, Bucovina şi Basarabia, la care s-au adoptat un program politic, precum şi un program electoral unic, obligatoriu pentru întreaga mişcare socialistă din România, premise esenţiale pe linia unificării la nivel naţional ale organizaţiilor socialiste regionale.
1918 – Patriarhul Tihon al Moscovei și întregii Rusii a expediat mitropolitului Pimen al Moldovei actul renunțării la Basarabia.
1918 – În Basarabia unificată cu România, au fost extinse, prin decret, legea generală a vămilor, a tarifelor vamale și legea marcării obiectelor fabricate din metale prețioase.
1829 – Chiril Demian a primit, la Viena, brevetul pentru inventarea acordeonului.
1805 – Napoleon Bonaparte a fost încoronat cu Coroana de Fier a Lombardiei la Domul din Milano, devenind rege al Italiei.
Coroana de Fier a Lombardiei (Corona Ferrea) este una dintre cele mai vechi însemne regale din Europa. Coroana a devenit unul din simbolurile Regatului lombarzilor şi mai târziu al Regatului medieval din Italia.
1793 – Savantul şi omul politic american Benjamin Franklin a inventat ochelarii cu lentile bifocale.
1706 – Bătălia de la Ramillies: John Churchill, Duce de Marlborough, a învins armata franceză aflată sub comanda mareșalului Villeroi.
Bătălia de la Ramillies a fost o confruntare armată importantă în timpul Războiului Succesiunii Spaniole. A avut loc la 23 mai 1706, finalizându-se cu un succes răsunător al forțelor aliate ale Republicii Țărilor de Jos, Regatului Angliei și vasalilor lor. Deși bătălia a urmat unui șir de campanii neconvingătoare în anul 1705, când încrederea excesivă a aliaților în puterile proprii și atitudinea indecisă a olandezilor după succesul lor din bătălia de la Blenheim au condus la o campanie mai puțin reușită de-a lungul râului Mosela, Ducele de Marlborough a fost forţat să abandoneze planurile de a cotropi Franța.
În ciuda incapacității forțelor aliate de a obține o victorie decisivă, Ludovic al XIV-lea era dispus să accepte pacea, dar în termeni rezonabili pentru Franța. Astfel, a cerut armatei sale să adopte o tactică ofensivă pe toate fronturile, în loc să stea în defensivă.
Anul 1706 a început bine pentru generalii lui Ludovic al XIV-lea, care au repurtat succese timpurii în Italia și Alsacia, unde mareșalul de Villars l-a silit pe margravul de Baden să se retragă peste Rin. Ludovic al XIV-lea îl presa pe Mareșalul de Villeroi să îl caute pe Marlborough și să-i oblige pe Aliați la o confruntare în Țările de Jos Spaniole.
În consecință, mareșalul francez a pornit spre Leuven (Louvain) în fruntea a 60.000 de oameni, mărșăluind în mod provocător către Zoutleeuw (Léau). Marlborough, de asemenea hoţărât să se angajeze într-o confruntare majoră, și-a strâns forțele – circa 62.000 de oameni – lângă Maastricht, înainte de a avansa către râul Mehaigne și câmpia Ramillies, unde francezii, în așteptarea bătăliei, își formaseră deja liniile.
1555 – A fost ales Papa Paul al IV-lea, născut Giovanni Pietro Caraffa.
În 1559, sub pontificatul lui Paul al IV-lea, la iniţiativa Inchiziţiei, s-a publicat lista de cărţi şi autori, denumită Index librorum prohibitorum (Indexul cărţilor interzise) sau Index expurgatorius.
Cărţile aflate în Index nu puteau fi citite de credincioşii catolici.
1498 – A fost executat călugărul dominican Girolamo Savonarola.
În încercarea de reformare a moravurilor clerului şi nobilimii, Savonarola a instituit, în perioadă 1494-1497, o dictatură căreia i-au căzut victime în primul rând operele de artă şi cărţile laice.
1430 – În timpul bătăliei de la Compiegne (Războiul de o sută de ani), Ioana d’Arc a fost luată prizonieră de burgunzi.
A jucat un rol important în eliberarea Orleansului un an mai devreme şi a fost capturată la Compiegne, pe 23 mai 1430. Ea a încercat să scape de două ori, dar nu a reuşit
Ioana D’Arc a fost răscumpărată de britanici contra sumei de 10.000 de lire sterline şi predată lui Pierre Cauchon, episcop de Beauvais, aliatul lor, fiind acuzată de erezie şi condamnată la ardere pe rug.
A fost arsă pe rug, la 30 mai 1431, în piaţa Vieux-Marche din Rouen. A murit strigând numele lui Iisus Hristos, convinsă că şi-a îndeplinit misiunea.
1400 – A început domnia lui Alexandru cel Bun în Moldova, care a durat până în 1432
Alexandru cel Bun, fiul lui Roman I (decedat la 1 ianuarie 1432), a fost domnul Moldovei între anii 1400 – 1432 și i-a succedat la tron lui Iuga Ologul, care a fost îndepărtat de către Mircea cel Bătrân.
Potrivit celor scrise de Grigore Ureche, Alexandru cel Bun a întreprins o importantă operă de organizare politică, administrativă și ecleziastică a Moldovei. A încurajat comerțul, confirmând negustorilor polonezi un larg privilegiu în 1408, act în care este atestat și orașul Iași. A obținut recunoașterea mitropoliei Moldovei de către Patriarhia de Constantinopol. În 1402 (după alți istorici în 1415) a adus de la Cetatea Albă la Suceava moaștele Sfântului Ioan cel Nou. Inițial, moaștele au fost depuse la biserica din cartierul Mirăuți din Suceava, după care au fost mutate mai târziu la mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava.
Acest eveniment al aducerii moaștelor Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava are o însemnatate deosebita în conștiința publicǎ a poporului moldovean, fiind zugrǎvit în multe din frescele bisericilor și mănastirilor din Moldova. Una din ele, cea de la Manastirea „Sfantul Ioan cel Nou” de la Suceava, întățișând alaiul domnesc în ultima frescă din suiata de patru ce reprezintă martiriul Sfântului, frescele fiind amplasate pe peretele vestic al clisiarniței din incinta mănăstirii. Același eveniment poate fi văzut și pe peretele sudic al bisericii mănăstirii Voroneț, la finalul narațiunii iconografice al acatistului Sf. Ioan cel Nou de la Suceava.
Lunga sa domnie a corespuns, în general, unei perioade de pace, rezultat al politicii extrem de abile a domnului moldovean, care a menținut echilibrul între Ungaria și Polonia. Astfel, recunoscând suzeranitatea lui Vladislav II Iagello – a încheiat tratate de pace cu acesta în 1402, 1404, 1407, 1411 si 1415 fagaduindu-i acestuia sfat si ajutor impotriva oricarui dusman -, Alexandru s-a asigurat de sprijinul Poloniei în fața oricărei încercări a Ungariei de a controla drumul comercial care lega sudul Poloniei, trecând prin Moldova, de gurile Dunarii, mai precis de cetățile Chilia și Cetatea Albă.
Acordul dintre Polonia și Ungaria, încheiat la Lublau la 15 martie 1412, reprezenta un mare pericol pentru Moldova, fiind primul acord de împărțire a unui teritoriu românesc în sfere de influență. Acordul nu a fost aplicat, datorită faptului că Alexandru și-a onorat întotdeauna obligațiile rezultate din acceptarea suzeranității regelui polon și datorită contradicțiilor polono-maghiare. În calitate de vasal al lui Vladislav II Iagello, i-a acordat acestuia sprijin militar în două bătălii purtate împotriva Ordinului Cavalerilor Teutoni: la Grünwald, în 1410, și la Marienburg, ambele fiind câștigate de către polonezi. De asemenea, în timpul său, în 1420, au loc primele confruntări dintre Moldova și Imperiul Otoman. Turcii au asediat Chilia și Cetatea Albă, dar Alexandru a reușit să le apere. Alexandru cel Bun a murit la 1 ianuarie 1432 în urma unei boli contractate în luptele dintre Polonia si Ungaria. În urma lui au rămas mai multi fii care s-au luptat ani de zile pentru a ocupa tronul.
Alexandru cel Bun a fost căsătorit de patru ori. Prima soție se numea Margareta, fiica palatinului Ștefan din Losontz. Ea a făcut biserica catolică din Baia unde a fost înmormântată. După moartea ei, Alexandru cel Bun s-a căsătorit cu Neacșa, numită de autorii străini Ana care a murit la scurt timp după cununie. A treia soție a fost Ringala, sora lui Vytaudas și cumnata lui Vladislav al II-lea Iagello. În același timp Ringala era înrudită cu Alexandru cel Bun, fiind vară primară cu Anastasia, soția lui Roman I și mama lui Alexandru cel Bun. Înaintea acestei căsătorii, Ringala a fost căsătorită cu ducele de Mazovia, dar aceasta a rămas văduvă.
